Steaua Roşie, iunie 1965 (Anul 17, nr. 128-153)

1965-06-01 / nr. 128

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 128 (2.243) Marţi, 1 iunie 1965 4 pagini, 25 bani TG.-MUREŞ . Pe strada Mihai Viteazu LA ÎNTREŢINEREA CULTURILOR Lucrările de întreţinere a culturilor continuă tot mai intens în toate raioanele regiunii. O serie de cooperative agricole au terminat praşila a ll-a la sfecla de zahăr, prima la floarea-soare­­lui şi cartofi, fiind mult avansate şi cu lucrările de întreţinere la cultura porumbului. Alte unităţi în schimb, în aceleaşi condiţii de lucru nu înregistrează rezultate mulţumitoare. Rămînerile în urmă se datoresc în primul rînd felului diferit de organizare a muncii de la c o unitate la alta, nefolosirii mijloacelor mecanizate la lucră­rile de intretipere. Iată constatările noastre din cîteva unități: Buna organizare şi-a spus cuvîntul La cooperativa agricolă din Acă­­ţari, buna organizare a muncii de către consiliul de conducere­­şi in­ginerul agronom şi-a spus şi de da­ta aceasta cuvîntul. Sfecla de za­hăr pe 155 ha este rărită şi prăşită a doua oară, praşila I la cartofi la fel s-a terminat. Acum, toate for­ţele sînt îndreptate spre întreţine­rea porumbului. In cîteva zile, cele trei cultivatoare — mînuite cu pri­cepere de către tractorişti — vor termina prăşitul mecanic pe întrea­ga suprafaţă de 160 ha, iar coope­ratorii — în număr de 400—500 zilnic, se întrec cu mecanizatorii efectuînd prima praşilă pe rînd. La concret vorbind, buna, organizare a muncii, la această" unitate constă în: planul de acţiune, cu sarcini concrete, dezbătut temeinic în şe­dinţă de consiliu şi de comitet de partid, pe brigăzi şi echipe; supra­feţele au fost împărţite diin timp pe echipe, familii, braţe de mun­că; la capătul fiecărei parcele exis­tă o tăbliţă pe care stă scris — data începerii prăşitului, data termi­nării, densitatea plantelor şi pro­ducţia ce trebuie realizată la hec­tar. Calitatea lucrărilor este asigu­rată printr-o instruire temeinică a cooperatorilor cît și printr-o recep­­ţionare exigentă a lucrărilor de că­tre inginerul cooperativei, un bri­gadier şi un membru din consiliul de conducere. Cu sprijinul tractoriştilor Lucrările de întreţinere a culturi­lor sînt avansate şi în cooperativele agricole din Şona şi Sînpaul. In a­­ceste cooperative s-a terminat com­plet praşila I la cartofi, a doua la sfecla de zahăr, iar lucrările de îngrijire a porumbului sînt avansa­te. La aceasta, pe lîngă buna or­ganizare a muncii, a contribuit în mare măsură extinderea lucrărilor Popas la Zau Regiunea noastră oferă oricărui vizi­tator locuri pline de frumuseţe. Printre frumuseţile acestea aş număra şi cascada de lacuri cu crescătoria de crapi de la Zau de Cîmpie. Am oprit într-o zi de mai să facem cunoştinţă cu această crescătorie unică în felul ei, în Cîmpia Ardealului. La se­diul gospodăriei de stat am fost întîm­­pinaţi cu amabilitate de tovarăşul direc­tor Grigore Nichita. Aflasem că de patru ani conduce această unitate socialistă agricolă, cu o suprafaţă de aproape 1.500 de hectare, cu un frumos sector zootehnic, dar mai ales cu exploatarea acestei cascade de iazuri naturale, ame­najate, corectate, cu pricepere de mîna omului. L-am rugat să ne spună cîte ceva despre pescărie. — Avem amenajate 360 hectare de iazuri naturale. Apele lor se adună din ploi, de pe coastele din jur, pe Valea Sărmaşului, pe o distanţă de cca. 50 de kilometri şi din unele mici izvoare. În trecut, ne spune în continuare directo­rul, a mai fost aici pescărie, dar în su­prafaţă mică şi nu cine ştie ce amena­jată ... Pentru că ziua era însorită, era dimi­neaţă, cînd lacurile sînt atît de frumoa­se, iar în crescătorie se făceau unele lucrări, am pornit să ne completăm in­formaţiile, la faţa locului, chiar în barcă. Dreptunghiulare, cu malurile taluzate şi înierbate se desfăşoară în faţa noastră cele opt bazine pentru reproducere. In faţa lor, trei bazine mai mici pentru creştere. Privirile ne erau atrase spre lanţul de ape al celor opt lacuri, legate între ele printr-un canal de alimentare şi evacuare, despărţite prin porţi de be­ton şi grilaje, de o minunată arhitecto­nică rustică. Pe luciul lacurilor alunecau din bărcile pescăreşti, din care oamenii din brigada lui Gheorghe Necula, arun­cau praf de calcar în apă. Apa se colora în alb. Nu ştiam ce să admirăm mai întîi, bărcile acelea pescăreşti, care pluteau ca într-o veritabilă deltă, aici, între dea­luri, pescăruşii statorniciţi după înde­lungi călătorii, de la marea cea mare, barajele şi porţile deversoare văruite, în­cadrate în verdele crud al pomilor de pe mal, peştii argintii ce fulgerau în salturi pe deasupra lacului de atlas în­sorit !... Ne interesau desigur, toate acestea, cîte încîntau ochiul şi inima, dar atenţia ne era îndreptată spre aspectul econo­mic. Pentru că ne aflam lîngă pepinie­ră, gazda noastră a dorit să ne introdu­că în tainele creşterii crapului, încă de la incubatoare. Construcţii din beton, brăzdate de conducte de oţel, cu diametre destul de mari, incubatoarele, iarna, pe ger de 25 de grade, au apă caldă, necesară dezvoltării şi apariţiei milioanelor de peştişori. Gazul metan concură şi aici, ca mai înainte cu o lună de apariţia peştişorilor în condiţii naturale, din icrele de crap, selecţionaţi, dintre cei mai sănătoşi şi mai viguroşi reproducă­tori, unii care ajung chiar la 16 kg., să apară şi să fie apoi deversaţi în bazinele de creştere mai maturi şi mai rezistenţi. — La noi, ne spune tovarăşul Nichi­ta, se recoltează anual cam 1.800 kg peşte la hectar.. . — Bine, dar aceasta în condiţiile de iazuri naturale este o cifră deosebită.... — Adevărat. Planul nostru nu este decît de 1.260 kg la ha. Dar îl depă­şim... Depăşirea de plan, pe care ne-o re­lata directorul, nu este un lucru chiar aşa de simplu. Am cunoscut munca des­făşurată aci, de cele trei brigăzi pisci­cole şi ne-am dat seama cîte probleme ridică această meserie, în aparenţă foar­te pitorească. — Anual, ne informează Ilie Nichita, brigadierul de la pepinieră, se obţin la noi cam 70 de tone pe puiet. O parte din ei merg la repopularea bălţilor şi rîurilor. O parte, în lacurile noastre, ii deversăm în lacuri toamna, să ierneze în condiţii naturale.­­— Bine, dar iarna lacurile îngheaţă!.. .— îngheaţă tun. Noi facem însă me­reu copci, pentru aerisire în gheaţă, îi îngrijim ca pe copii. — Producţia superioară la hectar, adaugă, Nicolaie Ghiţă, al treilea briga­dier, depinde de hrană şi de condiţiile de igienă ale puietului, ale bălţilor. Ca hrană, noi le împrăştiem şroturi de floarea­­soarelui, ricin, gazuri valoroase în ames­tec cu porumb, calciu furajer şi altele. De o mare importanţă este însă planctonul. Algele de asemenea, sînt necesare dez­voltării crapului în crescătorie. Pentru acestea, balta trebuie îngrăşată, ca şi un ogor. Dăm cam 2.000 de kg gunoi de grajd la hectar şi cca. 60 de tone de îngrăşăminte chimice, pe toată suprafaţa anual. Mai adăugăm şi amendamentele calcaroase, pe care ni le livrează gratis. Fabrica de zahăr de la Luduş. Anul tre­cut, pescăria noastră a realizat un bene­ficiu de peste 800.000 lei... In scurtul popas la Zau am văzut şi am aflat lucruri foarte interesante. Aici, în Cîmpia Ardeleană, datorită muncii acestor oameni gospodari, se produc milioane de puieţi, care sînt trimişi în apele Olteniei, Dobrogei, Sucevei, Hu­nedoarei, în bălţile Dunării. Chiar în ziua aceea, pleca un vagon special cu puiet la Piatra Olt... — Peste două zile, ne spune mecani­cul Ion Ciordaş, venim înapoi şi vom porni la Suceava !.. TUDOR MANTA Deschiderea lucrărilor plenarei CC. al P.M.R. în ziua de 31 mai 1965 s-a deschis şedinţa ple-4 nară a C.C. al P.M.R. Plenara are următoarea ordine de zi: 1. Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea, economiei naţionale în perioada 1966—1970. , 2 Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea­ energeticii R.P. Române în perioada 1966—1975. 3. Proiectul de Statut al Partidului. Lucrările plenarei continuă. ■-------------------------------------------------------------------------------------------------------/ Pag. a 2-a S­PORT Ritm susţinut,______ nivel agrotehnic ridicat mecanizate. La, Şona, de pildă, 70 la sută din­ lucrările de întreţinere la cultura porum­bului se efectuează mecanizat. Tractoriştii Nicolaie Velţan şi Ştefan Conrad — cu sapa rotativă sau cu prăşitoarea meca­nică — îşi depăşesc zilnic ritmul de lucru stabilit. Pe lîngă faptul că productivitatea muncii creşte de 6­ 1a ori, prin, aplicarea­­părăsitului r­ietanic ,,cooperativa economiseşte, numai la o singură praşilă, 2,5 zile­­muncă la, fiecare hectar. Mecaniza­torii care deservesc cooperativa din Sînpaul, raionul­ Luduş, au aplicat prima lucrare cu sapa rotativă pe întreaga suprafaţă cultivată cu po­rumb. Acum,­­ei continuă prăşitul mecanic cu 3 cultivatoare, lucrarea fiind executată pe 150 ha din 290 planificate. Cooperatorii, la rîndul lor, au efectuat prima praşilă pe rînd pe mai bine de 50 la sută din suprafaţă, d­ecla năpădită de buruieni Faţă de unităţile fruntaşe, care acordă cea mai mare atenţie lucră­rilor de întreţinere a culturilor, se mai întîlnesc cooperative agricole, ce-i drept puţine la număr, care au neglijat complet efectuarea a­­cestor lucrări. Printre acestea amin­tim cooperativa agricolă din Feti­­ceni, raionul Odorhei, unde prac­tic putem spune că praşila I la po­rumb şi cartofi încă n-a început. Mai gravă este situaţia însă la între­ţinerea culturii sfeclei d­e zahăr. Aici, există suprafeţe cu sfeclă com­plet năpădite de buruieni (exemplu la brigada I condusă de Biro Pali), pe care n-au fost executate nici prima praşilă şi nici răritul plante­lor. Ca urmare, pe aceste supra­feţe sfecla nu se vede din buruieni, lucru ce desigur va avea influenţă negativă­­asupra producţiei. Toate acestea se datoresc slabei organi­zări a muncii, amînării de la o zi la alta a­ începerii prăşitului. Acest lucru se confirmă şi prin următo­rul exemplu. Brigadierii acestei unităţi, abia la data de 28 mai (cînd cultura era plină de buruieni), repartizau pe echipe şi membri su­prafeţele de porumb ce urmau să fie prăşite. De ce oare consiliul de conducere, Inginerul Iî, în special, preşedintele cooperativei n-au luat măsuri pentru ca fiecare coopera­tor şi echipă să cunoască din timp ce are de făcut. Dacă aceasta nu s-a făcut, lucru care poate fi denu­mit nepăsare faţă de această impor­tantă lucrare, de ce oare nu s-au luat măsuri cel puţin pentru a se întreţine cultura porumbului cu sa­pa rotativă. Răspunsul în legătură cu aceste deficienţe ni l-ar putea da cei de la Consiliul agricol raio­nal Odorhei, care au sarcina să îndrume şi să controleze felul cum se desfăşoară lucrările agricole, iar consiliul de conducere al acestei cooperative nu trebuie să uite că este direct răspunzător de soarta producţiei. La Feliceni, raionul Odorhei, se mai întîlnesc culturi năpădite de buruieni. Sfecla: Ajutor!!! Mă sufocă buruienile! ! Realizări pe şantiere In întîmpinarea celui de al IV-lea Congres al partidului, constructorii şi montorii de pe şantierele de ex­tindere a centralelor termoelectrice Luduş-Iernut şi Fîntînele s-au anga­jat să grăbească ritmul de execuţie la principalele obiective şi să obţină indici calitativi superiori. Angajamentul constructorilor de pe şantierul centralei Luduş-Iernut prevede, între altele, terminarea tur­nării fundaţiilor turbogeneratoarelor 4 şi 6 şi predarea lor la montaj cu două şi, respectiv, cu şase luni mai devreme decît prevedeau graficele de lucru. Montorii au ca obiectiv principal în întrecerea socialistă pu­nerea în funcţiune a turbogenera­­torului de 200 de Megawaţi înainte de termen. In prezent, la acest obiectiv se lucrează la montarea turbinei. Terminîndu-se cu mult mai devreme lucrările de construcţie a staţiei de pompe de pe Mureş şi a degazorilor, s-a trecut în aceste zile la montarea utilajelor. Avansa­te faţă de grafic sunt şi lucrările de construcţie a turnurilor de răcire, precum şi a fundaţiei şi a halei de cazane a turbogeneratorului de 100 de Megawaţi de la Centrala termo­electrică „Steaua Roșie" din Fîntî­­­nele. / Ziua copilului Duminică, parcă mai mult ca în alte zile, oraşul Tg.­­Mureş, cît şi toate oraşele şi satele din întreaga regiune, din toată ţara, au fost inun­date de flori şi floricele, de toate culorile. Florile — con­temporanii şi urmaşii noştri, copiii — purtau în braţe bu­chete de floricele, înmînîn­­du-le educatorilor lor dragi. Pentru cei mici s-a încheiat anul şcolar, începlnd vacan­ţa de vară, drumeţiile, zilele frumoase de tabără, de vese­lie şi voie bună. ■ . Astăzi? 1 lupte*; noi,,­­oamenii maturi ' mde­rcăm să explicăm copiilor că ziua de 7 Iunie este ziua lor. Ei se bucură şi zîmbesc­. Şi a­­­cest zîmbet spune ceva. Fă­ră a avea intenţia de a ne contrazice, chiar şi puştiul care duminică a încheiat pri­mul an de şcoală, ne de­monstrează că­­în ţara noas­tră, ziua copiilor nu este nu­mai la 7 iunie, ci în fiecare zi. Şi,­­desigur, copiii noştri au dreptate. Dacă ziua lor n-ar fi în fiecare zi, alocaţia de stat pentru ei şi ajutorul familial de stat n-ar fi însu­mat în 1964, de exemplu, 2.600.000.000 lei. Dacă ziua lor n-ar fi în fiecare zi, în oraşele şi satele noastre nu s-ar fi construit atîtea săli noi de clasă. Numai între a­­nii 1960—1964, în ţara noas­tră s-au construit şi s-au pus la dispoziţia copiilor circa 20.000 de săli de clasă. S-a încheiat acţiunea de genera­lizare a învăţământului obli­gatoriu de 8 ani. Prin grija partidului şi guvernului a fost introdusă gratuitatea manualelor şcolare pentru e­­levii din clasele I—VIII in­clusiv. In anul şcolar 7964— 7965, valoarea manualelor şcolare distribuite gratuit s-a ridicat la 703.000.000 lei. An de an, pentru elevii şcolilor de toate gradele se tipăresc tot mai multe titluri de ma­nuale şcolare, într-un tiraj tot mai mare. Numai în a­­nul şcolar care se încheie, s-au tipărit circa 740 titluri de manuale şcolare, într-un tiraj de circa 25.400.000 e­­xemplare, destinate elevilor din învăţămîntul de cultură generală, profesional şi teh­nic. Florile care astăzi inundă oraşele şi satele, generaţia cea nouă, schimbul nostru de mîine, prin grija părin­tească a partidului şi guver­nului, are toate condiţiile pentru a se pregăti cît mai bine, în vederea înălţării me­reu mai sus a măreţului edi­ficiu al socialismului. In anul şcolar 7964—7965 şcolile profesionale au fost frecven­tate de 787.000 de elevi, iar cele tehnice şi tehnice de maiştri, de peste 67.000 de elevi. Intre anii 7959—7964 - 1)'Kfcb’3te stoti . auidăt ţării, circa 1 295.000. de absolvenţi. In învăţămîhtul de cultură ge­nerală de la oraşe şi sate, număruil elevilor a ajuns in acest an şcolar la 3.321.000, faţă de 1.604.481. In anul şcolar 1938—39. Copiii de astăzi, purtători încă ai cravatelor purpurii, sînt viitori constructori ai comunismului. De aceea, înalta misiune de a educa un tineret cult, entuziast, fortificat fiziceşte revine atît şcolii, cît şi familiei şi socie­tăţii. Trebuie să creştem oa­meni cu o conştiinţă şi pre­gătire pe măsura grandioase­lor perspective deschise po­porului nostru. Pe multe autobuze care circulă prin oraşe putem ve­dea inscripţia „Atenţie, co­piii". Această inscripţie tre­buie să fie veşnic prezentă în sufletele şi mintea noas­tră, ca o misiune de cea mai mare răspundere pentru creşterea şi educarea copii­lor, pentru asigurarea viito­rului lor luminos. Poate, ziua de 1 Iunie s-a ales ca zi in­­ternaţională a copiilor pentru că seninul zilei de mîine ne îndeamnă gîndurile spre pa­ce, spre liniştea şi bucuria copiilor noştri. In această zi, continuînd gesturile de adîncă grijă pe care le avem zilnic faţă de copiii noştri, să ne bucurăm alături de ei, de ziua lor, pentru succesele la învăţă­tură, pentru mîndria justifi­cată cu care poartă cravate­le roşii, pentru visurile lor îndrăzneţe, pentru fericirea de a se fi născut, şi de a trăi intr-o ţară în care ziua copilului este o adevărată sărbătoare. Pentru micii cititori Editura tineretului publică pentru micii cititori — preşcolari şi şcolari mici — circa 200 de cărţi anual, în peste patru milioane exemplare. Di­ferenţiate pe specificul de vîrstă al copiilor şi realizate într-o mare di­versitate de formate, cărţile pentru cei mici cuprind teme şi genuri literare variate. Andersen, Fraţii Grimm, Perrault, Col­odi, ca şi alţi scriitori ale căror creaţii au intrat în fondul de aur al literaturii mon­diale pentru copii, figurează an de an în cataloagele editurii în tiraje impresionante. Ediţii repetate din lucrări potrivite pentru vîrsta lor se tipăresc din clasicii români. Concomitent, editura tipăreşte basme din folclorul român şi ai al­tor popoare în colecţia „Traista cu poveşti". În cursul acestui an, de pildă,­­ colecţia prezintă copiilor basme din folclorul rus şi ch­inez, francez şi spaniol, japonez, finlan­dez, grec, turc. In afară de basme, povestiri, fa­bule sau albume cu poze sînt pu­blicate pentru micii cititori cărţi pe înţelesul lor care-i familiarizează cu momente importante din istoria pa­triei, cu variate cunoştinţe ştiinţifi­ce sau îi ajută să ia primul contact cu unele noţiuni despre artă. .(Agerpres)

Next