Steaua Roşie, iunie 1965 (Anul 17, nr. 128-153)
1965-06-01 / nr. 128
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 128 (2.243) Marţi, 1 iunie 1965 4 pagini, 25 bani TG.-MUREŞ . Pe strada Mihai Viteazu LA ÎNTREŢINEREA CULTURILOR Lucrările de întreţinere a culturilor continuă tot mai intens în toate raioanele regiunii. O serie de cooperative agricole au terminat praşila a ll-a la sfecla de zahăr, prima la floarea-soarelui şi cartofi, fiind mult avansate şi cu lucrările de întreţinere la cultura porumbului. Alte unităţi în schimb, în aceleaşi condiţii de lucru nu înregistrează rezultate mulţumitoare. Rămînerile în urmă se datoresc în primul rînd felului diferit de organizare a muncii de la c o unitate la alta, nefolosirii mijloacelor mecanizate la lucrările de intretipere. Iată constatările noastre din cîteva unități: Buna organizare şi-a spus cuvîntul La cooperativa agricolă din Acăţari, buna organizare a muncii de către consiliul de conducereşi inginerul agronom şi-a spus şi de data aceasta cuvîntul. Sfecla de zahăr pe 155 ha este rărită şi prăşită a doua oară, praşila I la cartofi la fel s-a terminat. Acum, toate forţele sînt îndreptate spre întreţinerea porumbului. In cîteva zile, cele trei cultivatoare — mînuite cu pricepere de către tractorişti — vor termina prăşitul mecanic pe întreaga suprafaţă de 160 ha, iar cooperatorii — în număr de 400—500 zilnic, se întrec cu mecanizatorii efectuînd prima praşilă pe rînd. La concret vorbind, buna, organizare a muncii, la această" unitate constă în: planul de acţiune, cu sarcini concrete, dezbătut temeinic în şedinţă de consiliu şi de comitet de partid, pe brigăzi şi echipe; suprafeţele au fost împărţite diin timp pe echipe, familii, braţe de muncă; la capătul fiecărei parcele există o tăbliţă pe care stă scris — data începerii prăşitului, data terminării, densitatea plantelor şi producţia ce trebuie realizată la hectar. Calitatea lucrărilor este asigurată printr-o instruire temeinică a cooperatorilor cît și printr-o recepţionare exigentă a lucrărilor de către inginerul cooperativei, un brigadier şi un membru din consiliul de conducere. Cu sprijinul tractoriştilor Lucrările de întreţinere a culturilor sînt avansate şi în cooperativele agricole din Şona şi Sînpaul. In aceste cooperative s-a terminat complet praşila I la cartofi, a doua la sfecla de zahăr, iar lucrările de îngrijire a porumbului sînt avansate. La aceasta, pe lîngă buna organizare a muncii, a contribuit în mare măsură extinderea lucrărilor Popas la Zau Regiunea noastră oferă oricărui vizitator locuri pline de frumuseţe. Printre frumuseţile acestea aş număra şi cascada de lacuri cu crescătoria de crapi de la Zau de Cîmpie. Am oprit într-o zi de mai să facem cunoştinţă cu această crescătorie unică în felul ei, în Cîmpia Ardealului. La sediul gospodăriei de stat am fost întîmpinaţi cu amabilitate de tovarăşul director Grigore Nichita. Aflasem că de patru ani conduce această unitate socialistă agricolă, cu o suprafaţă de aproape 1.500 de hectare, cu un frumos sector zootehnic, dar mai ales cu exploatarea acestei cascade de iazuri naturale, amenajate, corectate, cu pricepere de mîna omului. L-am rugat să ne spună cîte ceva despre pescărie. — Avem amenajate 360 hectare de iazuri naturale. Apele lor se adună din ploi, de pe coastele din jur, pe Valea Sărmaşului, pe o distanţă de cca. 50 de kilometri şi din unele mici izvoare. În trecut, ne spune în continuare directorul, a mai fost aici pescărie, dar în suprafaţă mică şi nu cine ştie ce amenajată ... Pentru că ziua era însorită, era dimineaţă, cînd lacurile sînt atît de frumoase, iar în crescătorie se făceau unele lucrări, am pornit să ne completăm informaţiile, la faţa locului, chiar în barcă. Dreptunghiulare, cu malurile taluzate şi înierbate se desfăşoară în faţa noastră cele opt bazine pentru reproducere. In faţa lor, trei bazine mai mici pentru creştere. Privirile ne erau atrase spre lanţul de ape al celor opt lacuri, legate între ele printr-un canal de alimentare şi evacuare, despărţite prin porţi de beton şi grilaje, de o minunată arhitectonică rustică. Pe luciul lacurilor alunecau din bărcile pescăreşti, din care oamenii din brigada lui Gheorghe Necula, aruncau praf de calcar în apă. Apa se colora în alb. Nu ştiam ce să admirăm mai întîi, bărcile acelea pescăreşti, care pluteau ca într-o veritabilă deltă, aici, între dealuri, pescăruşii statorniciţi după îndelungi călătorii, de la marea cea mare, barajele şi porţile deversoare văruite, încadrate în verdele crud al pomilor de pe mal, peştii argintii ce fulgerau în salturi pe deasupra lacului de atlas însorit !... Ne interesau desigur, toate acestea, cîte încîntau ochiul şi inima, dar atenţia ne era îndreptată spre aspectul economic. Pentru că ne aflam lîngă pepinieră, gazda noastră a dorit să ne introducă în tainele creşterii crapului, încă de la incubatoare. Construcţii din beton, brăzdate de conducte de oţel, cu diametre destul de mari, incubatoarele, iarna, pe ger de 25 de grade, au apă caldă, necesară dezvoltării şi apariţiei milioanelor de peştişori. Gazul metan concură şi aici, ca mai înainte cu o lună de apariţia peştişorilor în condiţii naturale, din icrele de crap, selecţionaţi, dintre cei mai sănătoşi şi mai viguroşi reproducători, unii care ajung chiar la 16 kg., să apară şi să fie apoi deversaţi în bazinele de creştere mai maturi şi mai rezistenţi. — La noi, ne spune tovarăşul Nichita, se recoltează anual cam 1.800 kg peşte la hectar.. . — Bine, dar aceasta în condiţiile de iazuri naturale este o cifră deosebită.... — Adevărat. Planul nostru nu este decît de 1.260 kg la ha. Dar îl depăşim... Depăşirea de plan, pe care ne-o relata directorul, nu este un lucru chiar aşa de simplu. Am cunoscut munca desfăşurată aci, de cele trei brigăzi piscicole şi ne-am dat seama cîte probleme ridică această meserie, în aparenţă foarte pitorească. — Anual, ne informează Ilie Nichita, brigadierul de la pepinieră, se obţin la noi cam 70 de tone pe puiet. O parte din ei merg la repopularea bălţilor şi rîurilor. O parte, în lacurile noastre, ii deversăm în lacuri toamna, să ierneze în condiţii naturale.— Bine, dar iarna lacurile îngheaţă!.. .— îngheaţă tun. Noi facem însă mereu copci, pentru aerisire în gheaţă, îi îngrijim ca pe copii. — Producţia superioară la hectar, adaugă, Nicolaie Ghiţă, al treilea brigadier, depinde de hrană şi de condiţiile de igienă ale puietului, ale bălţilor. Ca hrană, noi le împrăştiem şroturi de floareasoarelui, ricin, gazuri valoroase în amestec cu porumb, calciu furajer şi altele. De o mare importanţă este însă planctonul. Algele de asemenea, sînt necesare dezvoltării crapului în crescătorie. Pentru acestea, balta trebuie îngrăşată, ca şi un ogor. Dăm cam 2.000 de kg gunoi de grajd la hectar şi cca. 60 de tone de îngrăşăminte chimice, pe toată suprafaţa anual. Mai adăugăm şi amendamentele calcaroase, pe care ni le livrează gratis. Fabrica de zahăr de la Luduş. Anul trecut, pescăria noastră a realizat un beneficiu de peste 800.000 lei... In scurtul popas la Zau am văzut şi am aflat lucruri foarte interesante. Aici, în Cîmpia Ardeleană, datorită muncii acestor oameni gospodari, se produc milioane de puieţi, care sînt trimişi în apele Olteniei, Dobrogei, Sucevei, Hunedoarei, în bălţile Dunării. Chiar în ziua aceea, pleca un vagon special cu puiet la Piatra Olt... — Peste două zile, ne spune mecanicul Ion Ciordaş, venim înapoi şi vom porni la Suceava !.. TUDOR MANTA Deschiderea lucrărilor plenarei CC. al P.M.R. în ziua de 31 mai 1965 s-a deschis şedinţa ple-4 nară a C.C. al P.M.R. Plenara are următoarea ordine de zi: 1. Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea, economiei naţionale în perioada 1966—1970. , 2 Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea energeticii R.P. Române în perioada 1966—1975. 3. Proiectul de Statut al Partidului. Lucrările plenarei continuă. ■-------------------------------------------------------------------------------------------------------/ Pag. a 2-a SPORT Ritm susţinut,______ nivel agrotehnic ridicat mecanizate. La, Şona, de pildă, 70 la sută din lucrările de întreţinere la cultura porumbului se efectuează mecanizat. Tractoriştii Nicolaie Velţan şi Ştefan Conrad — cu sapa rotativă sau cu prăşitoarea mecanică — îşi depăşesc zilnic ritmul de lucru stabilit. Pe lîngă faptul că productivitatea muncii creşte de 6 1a ori, prin, aplicareapărăsitului rietanic ,,cooperativa economiseşte, numai la o singură praşilă, 2,5 zilemuncă la, fiecare hectar. Mecanizatorii care deservesc cooperativa din Sînpaul, raionul Luduş, au aplicat prima lucrare cu sapa rotativă pe întreaga suprafaţă cultivată cu porumb. Acum,ei continuă prăşitul mecanic cu 3 cultivatoare, lucrarea fiind executată pe 150 ha din 290 planificate. Cooperatorii, la rîndul lor, au efectuat prima praşilă pe rînd pe mai bine de 50 la sută din suprafaţă, decla năpădită de buruieni Faţă de unităţile fruntaşe, care acordă cea mai mare atenţie lucrărilor de întreţinere a culturilor, se mai întîlnesc cooperative agricole, ce-i drept puţine la număr, care au neglijat complet efectuarea acestor lucrări. Printre acestea amintim cooperativa agricolă din Feticeni, raionul Odorhei, unde practic putem spune că praşila I la porumb şi cartofi încă n-a început. Mai gravă este situaţia însă la întreţinerea culturii sfeclei de zahăr. Aici, există suprafeţe cu sfeclă complet năpădite de buruieni (exemplu la brigada I condusă de Biro Pali), pe care n-au fost executate nici prima praşilă şi nici răritul plantelor. Ca urmare, pe aceste suprafeţe sfecla nu se vede din buruieni, lucru ce desigur va avea influenţă negativăasupra producţiei. Toate acestea se datoresc slabei organizări a muncii, amînării de la o zi la alta a începerii prăşitului. Acest lucru se confirmă şi prin următorul exemplu. Brigadierii acestei unităţi, abia la data de 28 mai (cînd cultura era plină de buruieni), repartizau pe echipe şi membri suprafeţele de porumb ce urmau să fie prăşite. De ce oare consiliul de conducere, Inginerul Iî, în special, preşedintele cooperativei n-au luat măsuri pentru ca fiecare cooperator şi echipă să cunoască din timp ce are de făcut. Dacă aceasta nu s-a făcut, lucru care poate fi denumit nepăsare faţă de această importantă lucrare, de ce oare nu s-au luat măsuri cel puţin pentru a se întreţine cultura porumbului cu sapa rotativă. Răspunsul în legătură cu aceste deficienţe ni l-ar putea da cei de la Consiliul agricol raional Odorhei, care au sarcina să îndrume şi să controleze felul cum se desfăşoară lucrările agricole, iar consiliul de conducere al acestei cooperative nu trebuie să uite că este direct răspunzător de soarta producţiei. La Feliceni, raionul Odorhei, se mai întîlnesc culturi năpădite de buruieni. Sfecla: Ajutor!!! Mă sufocă buruienile! ! Realizări pe şantiere In întîmpinarea celui de al IV-lea Congres al partidului, constructorii şi montorii de pe şantierele de extindere a centralelor termoelectrice Luduş-Iernut şi Fîntînele s-au angajat să grăbească ritmul de execuţie la principalele obiective şi să obţină indici calitativi superiori. Angajamentul constructorilor de pe şantierul centralei Luduş-Iernut prevede, între altele, terminarea turnării fundaţiilor turbogeneratoarelor 4 şi 6 şi predarea lor la montaj cu două şi, respectiv, cu şase luni mai devreme decît prevedeau graficele de lucru. Montorii au ca obiectiv principal în întrecerea socialistă punerea în funcţiune a turbogeneratorului de 200 de Megawaţi înainte de termen. In prezent, la acest obiectiv se lucrează la montarea turbinei. Terminîndu-se cu mult mai devreme lucrările de construcţie a staţiei de pompe de pe Mureş şi a degazorilor, s-a trecut în aceste zile la montarea utilajelor. Avansate faţă de grafic sunt şi lucrările de construcţie a turnurilor de răcire, precum şi a fundaţiei şi a halei de cazane a turbogeneratorului de 100 de Megawaţi de la Centrala termoelectrică „Steaua Roșie" din Fîntînele. / Ziua copilului Duminică, parcă mai mult ca în alte zile, oraşul Tg.Mureş, cît şi toate oraşele şi satele din întreaga regiune, din toată ţara, au fost inundate de flori şi floricele, de toate culorile. Florile — contemporanii şi urmaşii noştri, copiii — purtau în braţe buchete de floricele, înmînîndu-le educatorilor lor dragi. Pentru cei mici s-a încheiat anul şcolar, începlnd vacanţa de vară, drumeţiile, zilele frumoase de tabără, de veselie şi voie bună. ■ . Astăzi? 1 lupte*; noi,,oamenii maturi ' mdercăm să explicăm copiilor că ziua de 7 Iunie este ziua lor. Ei se bucură şi zîmbesc. Şi acest zîmbet spune ceva. Fără a avea intenţia de a ne contrazice, chiar şi puştiul care duminică a încheiat primul an de şcoală, ne demonstrează căîn ţara noastră, ziua copiilor nu este numai la 7 iunie, ci în fiecare zi. Şi,desigur, copiii noştri au dreptate. Dacă ziua lor n-ar fi în fiecare zi, alocaţia de stat pentru ei şi ajutorul familial de stat n-ar fi însumat în 1964, de exemplu, 2.600.000.000 lei. Dacă ziua lor n-ar fi în fiecare zi, în oraşele şi satele noastre nu s-ar fi construit atîtea săli noi de clasă. Numai între anii 1960—1964, în ţara noastră s-au construit şi s-au pus la dispoziţia copiilor circa 20.000 de săli de clasă. S-a încheiat acţiunea de generalizare a învăţământului obligatoriu de 8 ani. Prin grija partidului şi guvernului a fost introdusă gratuitatea manualelor şcolare pentru elevii din clasele I—VIII inclusiv. In anul şcolar 7964— 7965, valoarea manualelor şcolare distribuite gratuit s-a ridicat la 703.000.000 lei. An de an, pentru elevii şcolilor de toate gradele se tipăresc tot mai multe titluri de manuale şcolare, într-un tiraj tot mai mare. Numai în anul şcolar care se încheie, s-au tipărit circa 740 titluri de manuale şcolare, într-un tiraj de circa 25.400.000 exemplare, destinate elevilor din învăţămîntul de cultură generală, profesional şi tehnic. Florile care astăzi inundă oraşele şi satele, generaţia cea nouă, schimbul nostru de mîine, prin grija părintească a partidului şi guvernului, are toate condiţiile pentru a se pregăti cît mai bine, în vederea înălţării mereu mai sus a măreţului edificiu al socialismului. In anul şcolar 7964—7965 şcolile profesionale au fost frecventate de 787.000 de elevi, iar cele tehnice şi tehnice de maiştri, de peste 67.000 de elevi. Intre anii 7959—7964 - 1)'Kfcb’3te stoti . auidăt ţării, circa 1 295.000. de absolvenţi. In învăţămîhtul de cultură generală de la oraşe şi sate, număruil elevilor a ajuns in acest an şcolar la 3.321.000, faţă de 1.604.481. In anul şcolar 1938—39. Copiii de astăzi, purtători încă ai cravatelor purpurii, sînt viitori constructori ai comunismului. De aceea, înalta misiune de a educa un tineret cult, entuziast, fortificat fiziceşte revine atît şcolii, cît şi familiei şi societăţii. Trebuie să creştem oameni cu o conştiinţă şi pregătire pe măsura grandioaselor perspective deschise poporului nostru. Pe multe autobuze care circulă prin oraşe putem vedea inscripţia „Atenţie, copiii". Această inscripţie trebuie să fie veşnic prezentă în sufletele şi mintea noastră, ca o misiune de cea mai mare răspundere pentru creşterea şi educarea copiilor, pentru asigurarea viitorului lor luminos. Poate, ziua de 1 Iunie s-a ales ca zi internaţională a copiilor pentru că seninul zilei de mîine ne îndeamnă gîndurile spre pace, spre liniştea şi bucuria copiilor noştri. In această zi, continuînd gesturile de adîncă grijă pe care le avem zilnic faţă de copiii noştri, să ne bucurăm alături de ei, de ziua lor, pentru succesele la învăţătură, pentru mîndria justificată cu care poartă cravatele roşii, pentru visurile lor îndrăzneţe, pentru fericirea de a se fi născut, şi de a trăi intr-o ţară în care ziua copilului este o adevărată sărbătoare. Pentru micii cititori Editura tineretului publică pentru micii cititori — preşcolari şi şcolari mici — circa 200 de cărţi anual, în peste patru milioane exemplare. Diferenţiate pe specificul de vîrstă al copiilor şi realizate într-o mare diversitate de formate, cărţile pentru cei mici cuprind teme şi genuri literare variate. Andersen, Fraţii Grimm, Perrault, Colodi, ca şi alţi scriitori ale căror creaţii au intrat în fondul de aur al literaturii mondiale pentru copii, figurează an de an în cataloagele editurii în tiraje impresionante. Ediţii repetate din lucrări potrivite pentru vîrsta lor se tipăresc din clasicii români. Concomitent, editura tipăreşte basme din folclorul român şi ai altor popoare în colecţia „Traista cu poveşti". În cursul acestui an, de pildă, colecţia prezintă copiilor basme din folclorul rus şi chinez, francez şi spaniol, japonez, finlandez, grec, turc. In afară de basme, povestiri, fabule sau albume cu poze sînt publicate pentru micii cititori cărţi pe înţelesul lor care-i familiarizează cu momente importante din istoria patriei, cu variate cunoştinţe ştiinţifice sau îi ajută să ia primul contact cu unele noţiuni despre artă. .(Agerpres)