Steaua Roşie, iulie 1965 (Anul 17, nr. 154-180)

1965-07-01 / nr. 154

Legea legilor ţării Ziarele de marţi au publicat proiectul de Con­stituţie a Republicii Socialiste România, legea funda­mentală a ţării noastre. Oamenii muncii din regiunea noastră — români, maghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi — au primit cu multă bucurie şi entuziasm proiectul de Constituţie, ale cărui prevederi reflectă în mod cît se poate de just uriaşele transformări ce au avut loc în ţara noastră, în procesul de construire a noii orînduiri. „România, în trecut un colţ vitregit, de sărăcie al Europei — spunea Gheorghe Gheorghiu-Dej în martie 1965 — merge pe un drum sigur, transfor­­mîndu-se într-o ţară socialistă înaintată, cu un nivel tot mai ridicat de civilizaţie. Acesta este rodul mun­cii entuziaste, pline de abnegaţie a minunatului nos­tru popor, liber şi stăpîn pe propria soartă, conştient că tot ce a făurit şi tot ce realizează slujeşte propă­şirii ţării, făuririi unui trai mai bun pentru toţi cei ce muncesc". România este republică socialistă — se spune în articolul 1 din proiectul de Constituţie. Republica Socialistă România este stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, suveran, independent şi unitar. Te­ritoriul său este inalienabil şi indivizibil. In perioada care s-a scurs de la adoptarea Con­stituţiei din 1952, în viaţa economică, politică şi so­cială a ţării au avut loc schimbări radicale. Econo­mia naţională nu mai cuprinde trei formaţiuni social, economice, formaţiunea socialistă, mica producţie de mărfuri şi formaţiunea particular capitalistă, ci este o economie socialistă unitară, bazată pe proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie. Prevederea din proiectul de Constituţie ca sta­tul nostru să poarte denumirea de Republica Socia­listă România a fost primită cu deosebită bucurie şi mîndrie patriotică de către oamenii muncii. Aceasta consfinţeşte marile victorii repurtate de socialism în ţara noastră. Pe pămîntul României, socialismul a dat roade bogate. Punîndu-şi energia, talentul şi capacitatea creatoare în slujba traducerii în viaţă a politicii par­tidului, oamenii muncii au înfăptuit realizări istorice, transformări revoluţionare de mare amploare. Prin încheierea cooperativizării agriculturii, socialismul a triumfat pe deplin la oraşe şi sate, a fost lichidată pentru totdeauna exploatarea omului de către om. Construcţia industrială, amplu desfăşurată în anii şesenatului, a îmbogăţit ţara noastră cu numeroase obiective şi instalaţii noi, realizate la nivelul tehnicii moderne, a determinat creşterea în ritm susţinut a t?LUl tUi I lld iiu^lUlldit'. AiTaiî avem o Ii h­icrali ic şi bază tehnică avansată, în continuu proces de per­fecţionare şi adaptare la cerinţele progresului tehnic contemporan, o agricultură în plină înflorire, ne-am format în decursul anilor un preţios fond de cadre cu bună pregătire profesională şi tehnică. De la un capăt la altul al ţării se înalţă, asemenea unor flori deschise spre soare, uriaşe schele şi nenumărate con­strucţii, care ne umplu inimile de bucurie. In ultimii ani harta patriei s-a îmbogăţit cu noi combinate şi fabrici, centrale electrice, mine, noi cartiere şi oraşe, rod al politicii înţelepte a partidului. Cadenţa vie a industriei noastre o demonstrează faptul că anul acesta volumul producţiei industriale este de 9,5 ori mai mare decît în 1938. Azi, oriunde ne îndreptăm privirile întîlnim mărturiile forţei trans­formatoare a industrializării. Datorită politicii partidului şi guvernului de îm­bunătăţire continuă a repartizării teritoriale a forţe­lor de producţie, regiunea noastră, la fel ca şi alte regiuni în trecut rămase în urmă, a cunoscut o im­portantă dezvoltare în toate domeniile de activitate. In perioada planului de şase ani, de exemplu, s-au investit din fondurile statului circa 7,5 miliarde lei, asigurîndu-se punerea în funcţiune a unor noi între­prinderi, dezvoltarea celor existente şi darea în folo­sinţă a numeroase instituţii social-culturale. Anul acesta, volumul producţiei industriale a regiunii este de 2,5 ori mai mare decît în anul 1959, corespunzînd unui ritm mediu anual de creştere de 16,4 la sută. In patria noastră, sub conducerea înţeleaptă a partidului, s-au creat condiţii fără precedent pentru înflorirea învăţămîntului, artei şi culturii. Şcoala, ştiinţa, literatura servesc cauzei socialismului, asigură în măsură tot mai mare ridicarea nivelului profe­sional, ştiinţific şi cultural al celor ce muncesc — constructori activi şi conştienţi ai societăţii socialiste. In procesul revoluţiei, al construirii orînduirii socialiste s-a lărgit necontenit baza socială a statului. Corespunzător schimbărilor petrecute în baza econo­mică s-au produs adînci transformări în structura so­cială. Din viaţa ţării au fost eliminate clasele exploa­tatoare şi exploatarea omului de către om, societatea noastră fiind alcătuită numai din clase şi pături so­ciale de oameni ai muncii, aliate şi prietene. încheierea procesului de făurire a relaţiilor de producţie socialiste a ridicat alianţa muncitorească­­ţărănească şi unitatea moral politică a întregului popor pe o treaptă nouă, mai înaltă. Ceea ce carac­terizează evoluţia structurii noastre sociale este apro­­pierea continuă a claselor şi păturilor de oameni ai muncii, unite prin aceleaşi interese politice, econo­mice, ideologice, lupta comună a clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, sub conducerea partidului, pentru continua înflorire şi propăşire a patriei noastre socialiste. Victoria deplină, definitivă a socialismu­lui, coeziunea crescîndă a societăţii asigură trăinicia de neclintit a orînduirii noastre de stat, dezvoltarea democraţiei socialiste. Milioane de muncitori, ţărani, intelectuali şi alte categorii de oameni ai muncii participă efectiv şi în cunoştinţă de cauză la elaborarea şi traducerea în viaţă a obiectivelor planurilor de stat. A devenit o practică dezbaterea de către masele largi a proble­melor majore ale industrializării şi ridicării nivelului de trai, ale dezvoltării agriculturii, învăţămîntului şi culturii. (Continuare în pag. a 3-a) UA3P AMC33ITĂ PRIN ŞCOLI IN VACANŢA MARE In şcolile de cultură generală din re­giunea noastră, ca de altfel din întreaga ţară, animaţia mare, caracteristică zilelor de cursuri, s-a potolit. Elevii, după acti­vitatea rodnică a unui an şcolar, se află în vacanţă. Mulţi din ei îşi petrec o bună parte din vacanţa de vară în tabere, la munte sau la mare. Dar, zilele vacanţei trec ca minute de vînt. Peste cîteva săp­­tămîni din nou sutele de mii de copii se vor îndrepta spre şcoli. In numeroase localităţi noul an şcolar 1965—1966 va începe în săli de clasă noi. Datorită gri­jii acordate de partidul şi statul nostru învăţămîntului, spaţiul de şcolarizare se lărgeşte an de an. In regiunea noastră, de pildă, celor aproape 240 săli de clasă date în folosinţă anul trecut, pînă la în­ceperea anului şcolar trebuie să li se ală­ture alte peste 200 săli de clasă. CARE ESTE STADIUL CONSTRUCŢIILOR ŞCOLARE? Pentru a afla răspuns la a­­ceastă întrebare, ziarul nostru a organi-i zat un raid-anchetă în mai multe loca­lităţi din regiune. Publicăm mai jos con­statările de pe teren. GATA PENTRU A PRIMI ELEVII In unele locuri, preşedinţii sfaturilor popu­lare sau directorii de şcoli ne-au declarat cu multă satisfacţie: „Sîntem gata pentru un nou an şcolar". Preocupîndu-se îndeaproape şi cu spirit de răspundere de darea în folosinţă a sălilor de clasă planificate, sfaturile populare din unele localităţi au putut să raporteze ter­minarea construcţiilor şcolare planificate. La Tg.-Mureş, de pildă, s-a terminat construcţia unei şcoli cu 16 săli de clasă, pe strada Budiu­­lui, la Tîrnăveni o şcoală cu 8 săli de clasă. In unele localităţi, ca de exemplu la Joseni, raio­nul Cheorghieni, Tuşin, raionul Luduş, Secuieni şi Filiaşi, raionul Odorhei, Jabeniţa,­ raionul Reghin, şi în alte locuri se lucrează la finisajul noilor construcţii şcolare. ÎN RAIONUL TOPLIŢA La întrebarea „Care este stadiul construcţii­lor şcolare?" ne-a răspuns tovarăşul CONSTAN­TIN VODĂ, vicepreşedinte al comitetului exe­cutiv al sfatului popular raional. — Anul acesta, în raion construim 34 săli de clasă, din care 19 se vor da în folosinţă pînă la începerea anului şcolar. La Gălăuţaş, de pildă, construim o şcoală cu 8 săli de cla­să. Aici urmează să se dea în folosinţă în acest an două săli de clasă. La Subcetate se extinde şcoala cu 8 săli de clasă, la Bilbor cu 3 săli. Cinci săli de clasă se construiesc la Răstoliţa, prin supraetajarea localului existent. Putem spune că peste tot se lucrează intens. La Topliţa, de pildă, în cartierul Zencani se lucrează la finisajul celor trei săli de clasă construite anul trecut. Pe baza datelor primite de la raion, ne-am deplasat în cîteva localităţi, lată-ne, bunăoară, la Răstoliţa. Aici am găsit atît zidarii cît şi dulgherii lucrînd de zor. Supraetajarea şcolii se execută în regie. Sfatul popular comunal s-a îngrijit din vreme de aprovizionarea ma­terialelor necesare. Păcat însă, că repartiţia de cărămidă s-a făcut defectuos. Jumătate din cantitatea de cărămidă necesară acestei con­strucţii a fost planificată pentru trimestrul III, mai precis pentru luna iulie. Şi, desigur, dacă nu se va livra la termenul stabilit se vor ivi greutăţi în executarea lucrărilor de construcţie. Tovarăşul Gheorghe Lirca, preşedintele co­mitetului executiv al sfatului popular comunal, ne declară că pînă la începerea şcolii sălile de clasă planificate vor fi date în folosinţă. Acelaşi lucru îl susţin şi Nicolaie Szász şi Tiberiu Szász, maiştri constructori. Alta este în schimb situaţia la Lunca Bradu­lui. Aici, nu există nici o garanţie că cele 4 săli de clasă planificate vor fi date în folo­sinţă pînă la începerea anului şcolar. Nu de alta, dar pînă în prezent nu s-a făcut nimic în acest sens. Mai bine-zis, s-au procurat 22 tone de ciment, 2.500 kg fier beton, 70 mc balast, 20 mc piatră bolovani, 6 mc de nisip şi s-au tăiat din pădurea comunală 150 mc de material lemnos. Cînd va începe con­strucţia şi de către cine, nimeni nu ştie. Nici chiar tovarăşii de la sfatul popular raional. După cum ne declară tovarăşa Elisabeta To­doran, contabila sfatului popular, nici I.G.R. Topliţa şi nici cooperativa „Munca colectivă" nu s-au angajat să execute această construc­ţie. Deşi pentru sala de clasă planificată a se da în folosinţă în comuna Stînceni s-au pro­curat piatra, balastul, materialul lemnos şi o parte din cărămidă, lucrările de construcţii încă nu au început. Amînarea începerii con­strucţiei este motivată de tovarăşii de la sfa­tul popular comunal pe seama volumului mic de lucrări. Este vorba de o singură sală de clasă şi pînă la începerea anului şcolar mai este încă timp. Aici mai este planificat să se construiască anul acesta un local de şcoală cu 3 săli de clasă, în satul Meşterhaza, care ur­mează să se dea în folosinţă în anul viitor. O parte din materialele necesare sunt asigurate și pentru acest local. Lucrările însă nu au în­ceput nici aici. — Noi, cred că nici nu vom mai construi în acest an — ne spune tovarăşul Moldo­van, președintele Comitetului executiv al Sfa­tului popular al comunei Sărmaș. — Motivul? — Nu avem bani. Cînd s-a planificat con­struirea sălilor de clasă respective s-a ţinut cont de cei 60.000 lei pe care ni-i datorează cooperativa agricolă de producţie din Ruşii- Munţi. Această sumă de bani care trebuia să intre în posesia noastră încă la 1 aprilie, nici pînă în prezent nu am primit-o. Astfel, ne­­avînd bani, nu putem să dăm în folosinţă sala de clasă planificată la şcoala generală de 8 ani nr. 5 din Platoneşti. LIPSURI „MICI" — GREUTĂŢI MARI Printre construcţiile planificate­ a se realiza în raionul Luduş se numără şi şcoala de 8 ani, cu 8 săli de clasă din comuna Zau de Cîmpie. Lucrarea a fost contractată cu grupul de şantiere construcţii montaj nr. 3 Reghin. Termenul de dare în folosinţă este stabilit la 15 august a.c. PASCU POPȘOR VASILE BOARIU (Continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniti-vă I ORDAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 154. (2.269) joi, 1 iulie 1965 4 pagini, 25 bani In Editura Politica a aparut: Constituția Republicii Socialiste România (PROIECT) întreaga putare în Republica Socialistă România aparţine poporului, liber şi stăpîn pe soarta sa. Puterea poporului se întemeiază pe alianța muncitorească-țărănească. In strîn­­să unire, clasa muncitoare—clasă conducătoare în societate, ţărănimea, intelectuali­tatea, celelalte categorii de oameni ai muncii, fără deosebire de naţionalitate, con­struiesc orînduirea socialistă, creînd condiţiile trecerii la comunism. (DIN PROIECTUL DE CONSTITUŢIE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA) In cinstea Congresului partidului Își realizează angajamentele Produse peste plan în valoare de 40 milioane lei Tot mai multe colective din între­prinderile industriale din regiunea noastră raportează îndeplinirea anga­jamentelor luate în cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului. Des­­făşurînd o însufleţită întrecere so­cialistă şi aplicînd în procesul de producţie numeroase măsuri tehni­­co-organizatorice, oamenii muncii din industria regiunii au livrat pînă acum peste prevederile de plan pro­duse în valoare de 40 de milioane de lei. Intre altele s-au obţinut în plus 21 de milioane de kilo­­waţi/ore energie electrică, 200.000 de metri pătraţi de geam tras şi tur­nat, 2.000 de tone de minereu cu­prifer, 4.000 de mc de cherestea şi 1.300 de tone de carbid. In a­­ceastă perioadă s-au realizat econo­mii prin reducerea preţului de cost, de peste 5 milioane de lei faţă de prevederile de plan. GHEORGHE CSIKI conduce echipa de matriţeri de la 1.I. S. „Tehno­­utilaj“ din Odorhei. El s-a dovedit un bun organizator al procesului de producţie şi un pasionat căutător al noului. Pregătirea profesională, calculele şi încercările făcute l-au condus la realizarea mai multor ino­vaţii şi raţionalizări, care au contribuit la reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea calităţii produselor şi ridicarea productivităţii muncii. In fotografie, matriţerul Gh. Csiki lucrînd la rectificarea sculelor destinate atelierului de montat vitrine frigorifice. Prima şarjă de aluminiu la uzina de la Slatina Miercuri, la uzina de la Slatina s-a produs prima şarjă de aluminiu. Această nouă realizare, înfăptuită în cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului, marchează apariţia u­­nei noi ramuri în peisajul industrial al ţării — industria aluminiului. Ea are patru puncte nodale: exploa­tările de bauxită, şi instalaţiile de preparare a minereului din Pădurea Craiului, uzina de alumină de la Oradea, instalaţiile de cocs de pe­trol calcinat de la rafinăria din ora­şul Gheorghe Gheorghiu,Dej şi u­­zina de aluminiu de la Slatina. (Agerpres) In numărul de azi: • Activitate politico-educa­­tivă neîntreruptă (pag. a II­­-a) • Chombe încearcă să în­toarcă înapoi roata isto­riei congoleze (pag. a IV-a) Cu 6 zile mai devreme Exploatările miniere aparţinătoa­re Trustului Mureş din Miercurea Ciuc au realizat cu 6 zile mai de­vreme planul producţiei globale şi marfă pe prima jumătate a anului în curs. In această perioadă colec­tivele de mineri ale exploatărilor din masivele muntoase Harghita, Hăşmaş şi Gurghiu au extras şi pre­parat, peste prevederile de plan, aproape 3.000 de tone de mine­reu realizîndu-şi astfel angajamen­tul luat în cinstea celui de-al IV- lea Congres al partidului. Bilanţul chimiştilor Colectivul Combinatului chimic din Tîrnăveni este hotărît să întîm­­pine cel de-al IV-lea Congres al partidului cu realizări însemnate, întrecerea socialistă susţinută şi a­­plicarea în procesul de producţie a mai multor măsuri tehnico-orga­­nizatorice, printre care: montarea unui transformator electric la cup­torul doi de carbid; îmbunătăţirea sistemului de răcire a cuptoarelor vechi de carbid; confecţionarea la secţia bicromat a unui evaporator separat pentru concentrarea solu­ţiilor diluate; sistematizarea staţiei de captare a gazelor de la cuptorul patru şi altele, au condus la îm­bunătăţirea simţitoare a activităţii de producţie. Astfel, planul semestrial la pro­ducţia globală a fost îndeplinit în­că la 28 iunie. Colectivul de mun­citori, tehnicieni şi ingineri din ca­drul combinatului şi-a propus să realizeze pînă azi peste prevederi o producţie globală de 3.700.000 de lei, reprezentînd: 1.500 tone carbid, 4.000 m­p plăci faianţă, 65 tone bicromat de sodiu, 300 tone sulfat de aluminiu şi altele. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de colectivele din secţiile carbid şi bicromat. In avans față de grafic In aceste zile de avîntată între­cere socialistă, pe şantierul celei de a treia linii de flotare a mine­reului de la Bălan, constructorii şi montorii grăbesc ritmul lucrărilor în vederea scurtării termenului de punere în funcţiune a modernei instalaţii. Astfel, în timp ce con­structorii intensifică lucrările de fi­nisaj, montorii lucrează în avans faţă de grafic la instalarea filtrelor şi celulelor de flotare, precum şi la montarea unei mori cu bile de 500 de tone. Lucrările executate pînă în prezent au primit califi­cativul de „foarte bine". în legătură cu eternizarea memoriei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej In baza hotărîrii Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân, a Consiliului de Stat și a Con­siliului de Miniștri al Republicii Populare Române, referitoare la e­­ternizarea memoriei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă organizează un concurs public pentru realizarea statuii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în Piaţa „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Bucureşti şi Piaţa „Păcii" din Cluj. Concursul este deschis tuturor ce­lor ce doresc să participe individual sau în colectiv. Termenul de prezentare a ma­chetelor este 1 decembrie 1965. Concursul este dotat cu mai mul­te premii. Juriul va alege din lucrările pre­miate pe acelea ce urmează a fi realizate în oraşele Bucureşti şi Cluj. Totodată, Comitetul de Stat pen­tru Cultură şi Artă, la recomanda­rea juriului, va acorda comenzi pentru realizarea de busturi ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, ce ur­mează a fi aşezate la instituţiile pre­văzute în Hotărîrea privind eterni­zarea memoriei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Concurenţii pot obţine regula­mentul concursului, precum şi ori­ce alte informaţii necesare la Consi­liul Artelor Plastice din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, U­­niunea Artiştilor Plastici şi Filialele U.A.P. Şedinţe festive ale cadrelor didactice In ziua de 30 iunie, în întreaga ţară au avut loc adunări festive consacrate sărbătoririi Zilei învăţă­torului. învăţătorii şi profesorii din oraşul Tg-Mureş s-au adunat în sala cinematografului „Arta" pen­tru a trece în revistă rezultatele obţinute în timp de un an. Cu a­­cest prilej, numeroase cadre didac­tice au fost distinse cu titlurile de „învăţător fruntaş" şi „Profesor fruntaş". Cadrele didactice din raionul Tg.-Mureş au sărbătorit Ziua învă­ţătorului în sala mare a Palatului culturii din Tg.-Mureş. Adunări fes­­tive au avut loc şi în celelalte re­şedinţe de raioane din regiune. In fotografie, un grup de cadre didactice din oraşul Tg -Mureş dis­tinse cu prilejul Zilei învăţătorului. De la stînga la dreapta: Maria Adam, Ioan Boni, Corina Tîrnăvea­­nu, Sara Takács, Dumitru Ursu şi Lidia Cagyi.

Next