Steaua Roşie, septembrie 1965 (Anul 17, nr. 206-231)
1965-09-01 / nr. 206
3 Noutăţi literare GRAVITATE ŞI DELICATEŢE (AUREL GURGMANU: „Biografii sentimentale") Volumul apărut ne prilejuieşte o reîntîlnire cu poezia calmă şi meditativă a poetului clujean. Structurat conform unor comunităţi de atitudine lirică, pe cicluri, intitulate succesiv : Biografii sentimentale, Explozia timpului, Eros, Reveniri, Pe aceste pietre însorite, toate acestea încadrate de un fel de prolog şi epilog: Retrospecţie în August şi Vîrstele patriei, acest nou volum, fără a marca vreo înnoire radicală în lirica lui, completează totuşi profilul unui creator. Inchinîndu-şi versul zilei de August, căreia ar vrea să-i restituie tot ceea ce aceasta i-a dăruit, poetul încearcă schiţarea unor efigii (acele biografii sentimentale). Pornit din mediul rural („De mult într-o toamnă mi-a fost dat să devin pentru totdeauna al oraşului"), se simte încă legat de mediul copilăriei („Dar între mine şi cei ce acolo au rămas / înţelegerea se realizează aproape fără cuvinte"), întreg ciclul are la bază un anume sentimentalism, fără stridenţe şi dulcegării, un sentimentalism de structură şi nu exterior. Motivul rememorării, parcă în faţa unor vechi fotografii, chipuri şterse de vreme, dă unitate şi atmosferă întregului. De la evocarea colinelor Ardealului: „Imi amintesc iarba văzînd-o, crescînd / de cei ce-au rămas aici pe colinele Ardealului / Demult / Cînd iarba nu mai creştea — secerată de toamnă./ Poate secerată de jale a pierit, s-a uscat / împreună cu-aceia ce-odată au fost vii / Şi-n inima lor ca o floare roşie se agită viaţa". —şi a oamenilor acestor locuri, pieriţi în războaie şi bătălii pentru dreptate, anonimi: „Pentru lucruri atît de simple / Incît numai în milioane de ani / Omul a reuşit să le vadă" — şi a căror frumuseţe aspră şi bărbătească ar vrea-o trecută, măcar din cînd în cînd, în poemele sale — poetul cinsteşte şi memoria tatălui său. In acest panopticum apare şi „bătrîna mea cu broboadă neagră, încă de tînără", fratele „ultima mare bucurie a părinţilor", cele trei surori, „trei fete-n cînepă", nepotul cel mic, cel fără biografie încă, precum şi „cea prezentă". Ultima evocare, antologică, reconstituie prezenţa unei femei care este pentru poet un fel de Laura, dorită dar depărtată : „Din altă spiţă şi de pe alte meleaguri, / şi tu faci parte din biografiile mele sentimentale. / Te-ai ivit mai tîrziu, / pe altă rotire a spiralei, / cînd anii mei, fără să ştie te căutau/ amăgiţi de conturul fugar al femeilor / care mi-au oferit cînd viaţă, cînd moarte". Undeva, dincolo de regretul despărţirii, a stavilelor ce împiedică „comuna vibraţie", stă speranţa : „Atunci îmi spun că rara perfecţiune / nu e tărîmul utopic prezent doar în vis / şi cine ştie dacă acestui poem / nu-i voi adăuga odată un alt sfîrşit Ciclul „Explozia timpului" cuprinde versuri închinate timpului nou şi dimensiunilor sale lărgite, apelor ţării, Argeşului stăpînit de om, Bicazului, halelor mari şi cuptoarelor în care se pregăteşte oţelul, luptei omului cu muntele de piatră, pădurilor de brazi din preajma Reghinului cu arborii lor de rezonanţă şi peste toate, minţii omeneşti atotputernice. Mult mai plin de zgomote, de viaţă, mai tumultuos, ciclul ni se pare totuşi mai străin de personalitatea poetului care face un efort prea evident în apropierea de o astfel de realitate, mult prea gălăgioasă pentru o fire înclinată spre meditaţie, preferind tonul uşor elegiac şi rememorările, unei prezenţe active şi unei participări directe la eveniment. Faptul este evident dacă cercetînd versurile urmărim închegarea gîndurilor poetului, gînduri cărora le trebuie parcă totdeauna linişte. Ciclul erotic conţine un sentiment atins de aceeaşi linişte, fără izbucniri puternice, timid aproape, de o gingăşie tulburătoare însă. Tot un ton intim, reţinut, cu elemente de sensibilitate specifice citadinului, se încheagă în ciclul închinat oraşului, cu praful şi hîrtiile sale răsucite de vînt, cu asfaltul ce încearcă să oprească creşterea ierbii fără să poată, cu fumul său acru deasupra copacilor şi străzii şi cu studenţii săi zgomotoşi „infuzie tînără" pentru sufletul oraşului. Găsim aici o poezie ai cărei precursori, începînd cu Eminescu, îi permit totuşi să reziste comparaţiei. O notă discordantă face poemul „1907" în tonul căruia chiar dacă sînt uneori reale calităţi de evocare ale tragicului răscoalei, rămîne neconvingător şi fără rost, după opinia noastră, în ansamblul unui volum de o cu totul altă structură. Poet cu o fire asemănătoare parcă curgerii lente a apelor care scaldă meleagurile sale natale, Aurel Gurghianu se simte aproape, în tot ceea ce scrie, de acele pămînturi galbene şi ruginii care străjuie „bocetul sălciilor de pe Mureş" şi brazii de rezonanţă ai Reghinului. DAN CULCER La Miercurea-Ciuc Schimb de experienţă privind folosirea combinelor de recoltat cartofi Zilele acestea, Consiliul Superior al Agriculturii, în colaborare cu Consiliul agricol regional, a organizat la Miercurea Ciuc un schimb de experienţă privind folosirea combinelor de recoltat cartofi. La acest schimb de experienţă au participat delegaţi ai gospodăriilor agricole de stat din regiunile Crişana, Cluj cît şi din regiunea noastră, toţi preşedinţii cooperativelor agricole din raionul Ciuc, specialişti de la Consiliul agricol regional etc. Cu acest prilej, la cooperativele agricole din Topliţa, Sînmărtin şi Tuşnad, cu sprijinul S.M.T. Miercurea Ciuc au fost efectuate demonstraţii practice unde ing. Nicolae Bria de la I.C.M.A. a dat explicaţii asupra modului de funcţionare şi întreţinere a combinelor de recoltat cartofi. Pînă acum S.M.T. Miercurea Ciuc a fost dotat cu 34 combine de mare randament. Schimbul de experiență care a avut loc în zona favorabilă culturii cartofului va contribui la extinderea mecanizării lucrărilor de recoltare a cartofilor, la executarea acestei lucrări într-un timp cît mai scurt și cu un număr redus de zile-muncă. Conceput ca un amplu film istoric, „Căpitanul din Tenkes", producţie a televiziunii din R.P. Ungară, este mai degrabă o baladă eroică sau, mai bine-zis, un poem eroic in care întîmplările şi faptele eroilor capătă dimensiuni de legendă. Nu fiindcă ar lipsi veridicitatea şi autenticitatea evocării istorice, ci pentru că eroii şi faptele lor sunt prezentate aşa cum s-au reflectat şi s-au păstrat ele în conştiinţa poporului, în cîntecele lui vitejeşti, transmise din generaţie în generaţie. Inspirat din luptele purtate de iobagii maghiari din secolul al XVIII-lea împotriva asupritorilor austrieci, filmul reînvie atmosfera vitejească a epocii, cînd poporul, sătul de jecmăneli şi suferinţe, s-a retras în munţi, dînd de acolo lovituri necruţătoare asupritorilor. Acţiunea se petrece imediat după memorabila răscoală condusă de Rákóczi Ferenc, răscoală care a ameninţat însăşi soarta imperiului austriac. Mişcarea curuţilor — a haiducilor luptători pentru libertate — împotriva labanţilor — a mercenarilor austrieci şi maghiari — a luat în acea vreme o amploare uriaşă. In focul acestor lupte pentru dreptate şi libertate s-au născut eroi minunaţi, preamăriţi de popor în cîntecele lui. Povestea unor asemenea eroi constituie substanţa epică a acestei producţii cinematografice maghiare, în două serii. Intărîtat de acţiunile îndrăzneţe întreprinse de curuţii din jurul regiunii Siklós, împăratul Austriei dă ordin ca trupele de răsculaţi să fie nimicite, iar căpetenia lor, brigadierul Béri Balogh Adam să fie predat autorităţilor în schimbul unei recompense. Rănit grav în timpul unei ciocniri sîngeroase dintre curuţi şi labanţi, comandantul îi încredinţează conducerea brigăzii bravului său căpitan, Eke Máté. Imbrăcînd hainele comandantului, Eke Máté este confundat cu acesta şi pus în urmărire de duşmani, iar Beri Balogh Adam e salvat şi ascuns de partizani în pădurile din Tenkes. Acesta e doar începutul filmului. Urmează lunga istorie a faptelor eroice săvîrşite de curajosul Eke Máté, „Căpitanul din Tenkes", al cărui nume stîrneşte groaza printre oamenii stăpînirii — şi de bravii săi ostaşi: Buka Jakab, un tînăr viteaz şi isteţ, muzicantul Pista, priceput la spionarea duşmanului, bătrinul Siklósi, luptător înţelept cu o experienţă îndelungată etc., pentru a dejuca planurile ostaşilor austrieci (conduşi de colonelul Eberstein şi apoi de un general trimis în acest scop) de a reprima răscoala curuţilor. Timp de peste trei ore ritmul filmului e mereu egal cu sine însuşi, nu există moment de lîncezeală, iar tensiunea desfăşurării epice se menţine şi ea încordată. Dat fiind specificul filmului şi al realităţii istorice prezentate, toate acţiunile şi faptele eroilor îşi găsesc o motivare şi determinare, care nu depăşesc în general limitele firescului. Totuşi, insistenţa uneori exagerată asupra unor scene care ţin mai mult de filmele de aventuri (travestiuri, dueluri) e puţin supărătoare, filmul devenind pe alocuri prea încărcat şi chiar obositor. Avînd o bună distribuţie (Zenthe Ferenc în rolul „Căpitanului din Tenkes" s-a impus în mod special prin multilateralitatea potenţelor actoriceşti), filmul constituie o certă realizare a studiourilor din R. P. Ungară. MARIA TRUTEA STEAUA ROSIE La biblioteca raională din Reghin La biblioteca raională din Reghin lucrează un colectiv mic la număr, dar harnic. Lună de lună acest colectiv obţine rezultate tot mai frumoase în munca cu cartea. Prin frumoasa aranjare a cărţilor în rafturi, prin comportarea personalului bibliotecii faţă de cititori, se creează o ambianţă plăcută, crescînd astfel tot mai mult numărul celor care împrumută cărţi de la bibliotecă şi, o dată cu aceasta, şi numărul cărţilor citite. Astfel, prin munca depusă de acest colectiv s-a reuşit ca de la începutul anului şi pînă la 4 august să se înregistreze peste 3.400 cititori, care au împrumutat peste 42.500 de volume. In cinstea celui de-al IX-lea Congres al P.C.R., colectivul bibliotecii a organizat numeroase manifestări de masă cu cartea. De la începutul anului și pînă în prezent s-au organizat peste 70 de manifestări cu cartea, dintre care numai în cinstea Congresului partidului au fost ţinute peste 15 manifestări printre care: seri literare, concursuri „Cine ştie cîştigă", expoziţii şi vitrine de cărţi, care oglindeau măreţele realizări obţinute de oamenii muncii în anii sesenatului sub conducerea înţeleaptă a partidului. Pe această linie se înscrie şi concursul cu tema „Dezvoltarea economică şi culturală a patriei noastre în cifre şi fapte" sau simpozionul cu tema „Partidul în creaţia scriitorilor contemporani* şi multe alte manifestări de acest gen. De asemenea, lucrătorii acestei biblioteci, în frunte cu directorul bibliotecii, tov. Leon Mircea, au căutat să îndrume îndeaproape şi activitatea bibliotecilor comunale şi săteşti din raza raionului Reghin. In cinstea zilei de 23 August biblioteca raională a organizat numeroase manifestări cu cartea, printre care recenzia romanului „Concert pentru două viori* de Laurenţiu Fulga, seara literară „Luminile lui August* etc. ALEXANDRU BACIU corespondent voluntar Vedere generală din Tuşnad-Băi Un simpozion reuşit Colectivul cinematografului „Arta" în colaborare cu comitetele U.T.C. ale I.I.S. „Electro-Mureş“ şi Fabricii de conductori, a organizat, recent, un simpozion pe marginea filmului „La patru paşi de infinit". Cu acest prilej au vorbit tov. Timotei Enăchescu, lector universitar şi tov. László Török, redactor al revistei „Új Élet“, care au scos în evidenţă dezvoltarea artei cinematografice în patria noastră în anii de după eliberare şi creşterea prestigiului internaţional al producţiei cinematografice româneşti. In zilele următoare a avut loc un concurs „Cine ştie cîştigă", atît pe tema filmului cît şi pe baza expunerilor făcute. In faţa a peste 300 de muncitori, au concurat opt tineri reprezentînd cele două întreprinderi. Concursul a fost condus de tov. Timotei Enăchescu. Pe primele locuri s-au clasat următorii utecişti: Angela Bota de la I.I.S. „Electro-Mureş", locul I şi Pál Keész de la I.I.S. „Electro- Mureş", locul II şi Ioan Andrei de la fabrica de conductori, locul III. Ceilalţi concurenţi au obţinut de asemenea diferite premii. Menţionăm că acest concurs a fost precedat de un scurt program artistic prezentat de echipa artistică a întreprinderii „Electro-Mureş". GHEORGHE PETER de la Fabrica de conductori Tg.-Mureş De la corespondenţii Realizări la I.I.S .Electro-Mureş44 Măsurile organizatorice luate de conducerea întreprinderii cu sprijinul şi îndrumarea comitetului de partid au dat rezultate din cele mai bune. Angajamentele luate de colectivul întreprinderii au fost îndeplinite şi depăşite lună de lună. In cele 7 luni ce s-au scurs din acest an, planul producţiei globale şi marfă a fost realizat în proporţie de 101,2 la sută, respectiv 101,5 la sută. In această perioadă, s-au produs în plus: 4.200 bucăţi fiare de călcat electrice de diferite tipuri, 2.700 plite electrice, 285 buc. maşini de calculat etc. Faţă de angajamentul luat, de a se realiza pînă la finele anului 1965 o economie de 350.000 lei la preţul de cost, în 7 luni s-au obţinut aproape 300.000 de lei. Aceste rezultate îndeamnă colectivul întreprinderii la noi realizări. T. PLOIEŞTEANU Mai mulţi elevi, mai multe cadre didactice O dată cu începerea noului an şcolar 1965—1966, numărul elevilor cuprinşi la cursuri în raionul Tîrnăveni va creşte de la 15.742 la 16.451. Pentru a face faţă numărului sporit de elevi, în mai multe localităţi din raion şcolile şi-au mărit capacitatea. Aşa e cazul în Mica, Bahnea, Veseuş, Deal etc. unde s-au construit 28 noi săli de clasă. Paralel cu sporirea numărului de elevi începînd cu data de 15 septembrie, numărul cadrelor didactice va creşte cu încă 46 cadre didactice noi, absolvenţi ai şcolilor pedagogice sau cu studii universitare. Cei 16.451 elevi din şcolile raionului nostru vor primi gratuit manuale şcolare în valoare de peste 1.000.000 lei. ŞTEFAN COVRIG MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Căpitanul din Tenkes. Progresul: filmul Neamul Şoimăreştilor. Steagul roşu: filmul Cerasella. Tineretului: filmul Diavolul deşertului. Muncitoresc: filmul Patru fete într-o curte. Flacăra: filmul Feriga de aur. Casa de cultură a sindicatelor: filmul Logodnicele văduve. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Roşu şi negru. Luduş — Flacăra: filmul Intre maluri. Miercurea Ciuc — filmul Eroi curajoşi ca tigrii. Odorhei — Muncitoresc: filmul Musafiri ciudaţi pe muntele de gheaţă. Reghin — Patria: filmul Nuntă cu peripeţii. Victoria: filmul Armata „Codobaturilor". Tîrnăveni — Melodia: filmul Patru fete într-o curte. Topliţa — Muncitoresc: filmul Unde-i generalul? In sala de lectură a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la orele 19, bibliotecara Nagy Vilma va prezenta noutăţi literare apărute. MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE 19,00 — Jurnalul televiziunii; 19,20 — Ştiţi să desenaţi copii? 20,00 — Teatru: „Logodnicul de profesie se însoară". In încheiere: Jurnalul televiziunii, buletin meteorologic. JOI, 2 SEPTEMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 5,15 — Jurnalul satelor; 8,30 — Folclor muzical din Oltenia; 9,00 — La microfon melodia preferată; 11,00 — Fragmente din opera „Neamul Şoimăreştilor" de Tudor Jiarda; 12,03 — Din tezaurul nostru folcloric muzical; 15,00 — Muzică populară; 17,35 — Cîntece de viaţă nouă şi jocuri popularre; 18,00 — Seară pentru tineret; 19,00 — Muzică de dans; 20,00 —— Radiogazeta de seară; 20,30 şi 20,55 — Varietăţi muzicale; 21,15 — Părinţi şi copii; 21,30 — Interpreţi ai muzicii noastre populare?; 22,20 — Muzică uşoară. Programul II: 8,15 — Muzică uşoară; 10,30 — Melodii populare; 12,30 — Album cu melodii; 13,03 — Muzică populară românească şi a naţionalităţilor conlocuitoare; 13,40 — Concert de prînz; 16,00 — Muzică populară; 19,30 — Din folclorul muzical al patriei; 19,52 — Opera „Trubadurul" de Verdi, 22,23 — Orchestre de estradă. ★ TG.-MUREŞ . 5—5,30 în limba română: Şeptelul, izvor de mari venituri — Cîntă taraful condus de Farcaş Ştefi din Reghin, 5,30—6 în limba maghiară: Piese de estradă — Specialiştii au cuvîntul — Jocuri populare’. 14,30—15 în limba maghiară: Programul corespondenţilor voluntari — Program muzical dedicat corespondenţilor. 17—17,30 din limba română: Ştiri — Muzică uşoară românească — Pe teme economice. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri — Muzică vocală şi instrumentală — Jurnalul tineretului — Muzici de dans. Uzina de prototipuri și reparații de utilaj chimic Făgăraş Vinde din stoc următoarele materiale: — Tablă Al. '/a T 25x1.000x2.000 kg 543 — Tablă Al. Va T 28x1.000x2.000 kg 459 — Tablă Al. 'l T 30x1.000x2.000 kg 491 — Lanţ industrial Stas 1.523—50 0 23 mm kg 3.000 — Filiere filet Whitworth 7/8 — 2 mm Tarozi filet Whitworth 9/16 — 1 3/4 — Șuruburi cap exagonal filet Whitworth 1/4 — 1V* diferite lungimi — Șuruburi Stas 925—50 M.6 M. 20 diferite lungimi I. S. C. M. Braşov, ŞANTIERUL FĂGĂRAŞ 1 angajează imediat: ZIDARI ŞI MUNCITORI NECALIFICAŢI pentru lucrări de construcţii la Făgăraş, Victoria şi Avrig. Se asigură cazarea gratuită şi masă la cantină. Posibilităţi de calificare pe şantier. ( Informaţii suplimentare se pot primi la şantierul Făgăraş, î■ str. Combinatul chimic, telefon 467. r LEM din Miercurea Ciuc , furnizează fără repartiţie, PE BAZĂ DE COMANDĂ!— roaba metalica — capace pentru canale de scurgere în diferite dimensiuni — saboţi de frină (pentru întreprinderi forestiere). Informaţii suplimentare se pot primi la serviciul vînzări al întreprinderii, telefon 133. Miercurea-Ciuc angajează ingineri mineri, maiştri şi tehnicieni mineri, muncitori mineri, ajutori mineri şi lucrători necalificaţi. Se asigură: — cazarea în cămine — gratuit — servirea mesei la cantina exploatării, contra cost — posibilităţi de calificare — un spor la salariu pe baza H.C.M. nr. 1.053/1959. Solicitanţii se vor prezenta la Exploatarea minieră Bălan, sta-ţia C.F.R. Izvorul Oltului. Informaţii suplimentare se pot cere la Trustul minier „Mu-reş* Miercurea-Ciuc, str. Gheorghe Doja nr. 6, telefon: 273. 326. Trustul minier Jir Publicaţie Anunţăm pe cei interesaţi că In Bucureşti FUNCŢIONEAZĂ Şcoala tehnică cinematografică (Bulevardul Lacul Tei nr. 63, raionul 1 Mai). Se pot înscrie pentru examenul de admitere (între 21—23 septembrie), absolvenţi ai şcolilor medii de cultură generală (mai ales băieţi), cu şi fără diplomă de maturitate, în vîrstă de 17—25 ani. Informaţii mai amănunţite se dau la cinematografele pe bandă normală, precum şi la secţiile de cineficare de pe Ungă sfaturile populare raionale.