Steaua Roşie, septembrie 1965 (Anul 17, nr. 206-231)

1965-09-01 / nr. 206

3 Noutăţi literare GRAVITATE ŞI DELICATEŢE (AUREL GURGMANU: „Biografii sentimentale") Volumul apărut ne prilejuieşte o reîntîlnire cu poezia calmă şi meditativă a poetului clu­jean. Structurat conform unor comunităţi de atitudine lirică, pe cicluri, intitulate succesiv : Biografii sentimentale, Explozia timpului, Eros, Reveniri, Pe­ aceste pietre însorite, toate aces­tea încadrate de un fel de prolog şi epilog: Retrospecţie în August şi Vîrstele patriei, acest nou volum, fără a marca vreo înnoire radicală în lirica lui, completează totuşi profilul unui creator. Inchinîndu-şi versul zilei de August, căreia ar vrea să-i restituie tot ceea ce aceasta i-a dăruit, poetul încearcă schiţarea unor efigii (acele biografii sentimentale). Pornit din mediul rural („De mult într-o toamnă mi-a fost dat să devin pentru totdeau­na al oraşului"), se simte încă legat de mediul copilăriei („Dar între mine şi cei ce acolo au rămas / înţelegerea se realizează aproape fără cuvinte"), întreg ciclul are la bază un anume senti­mentalism, fără stridenţe şi dulcegării, un sen­timentalism de structură şi nu exterior. Motivul rememorării, parcă în faţa unor vechi fotogra­fii, chipuri şterse de vreme, dă unitate şi at­mosferă întregului. De la evocarea colinelor Ardealului: „Imi amintesc­ iarba văzînd-o, crescînd / de cei ce-au rămas aici pe colinele Ardealului / Demult / Cînd iarba nu mai creştea — secera­tă de toamnă./ Poate secerată de jale a pie­rit, s-a uscat / împreună cu-aceia ce-odată au fost vii / Şi-n inima lor ca o floare roşie se agită viaţa". —şi a oamenilor acestor locuri, pieriţi în războaie şi bătălii pentru dreptate, anonimi: „Pentru lucruri atît de simple / Incît numai în milioane de ani / Omul a reuşit să le vadă" — şi a căror frumuseţe aspră şi bărbă­tească ar vrea-o trecută, măcar din cînd în cînd, în poemele sale — poetul cinsteşte şi memoria tatălui său. In acest panopticum apare şi „bătrîna mea cu broboadă neagră, încă de tînără", fratele „ultima mare bucurie a părinţilor", cele trei surori, „trei fete-n cînepă", nepotul cel mic, cel fără biografie încă, precum şi „cea prezen­tă". Ultima evocare, antologică, reconstituie prezenţa unei femei care este pentru poet un fel de Laura, dorită dar depărtată : „Din altă spiţă şi de pe alte meleaguri, / şi tu faci parte din biografiile mele sentimen­tale. / Te-ai ivit mai tîrziu, / pe altă rotire a spiralei, / cînd anii mei, fără să ştie te căutau/ amăgiţi de conturul fugar al femeilor / care mi-au oferit cînd viaţă, cînd moarte". Unde­va, dincolo de regretul despărţirii, a stavilelor ce împiedică „comuna vibraţie", stă speranţa : „Atunci îmi spun că rara perfecţiune / nu e tărîmul utopic prezent doar în vis / şi cine ştie dacă acestui poem / nu-i voi adăuga odată un alt sfîrşit Ciclul „Explozia timpului" cuprinde versuri închinate timpului nou şi dimensiunilor sale lărgite, apelor ţării, Argeşului stăpînit de om, Bicazului, halelor mari şi cuptoarelor în care se pregăteşte oţelul, luptei omului cu muntele de piatră, pădurilor de brazi din preajma Re­ghinului cu arborii lor de rezonanţă şi peste toate, minţii omeneşti atotputernice. Mult mai plin de zgomote, de viaţă, mai tumultuos, ci­clul ni se pare totuşi mai străin de personali­tatea poetului care face un efort prea evident în apropierea de o astfel de realitate, mult prea gălăgioasă pentru o fire înclinată spre meditaţie, preferind tonul uşor elegiac şi re­memorările, unei prezenţe active şi unei par­ticipări directe la eveniment. Faptul este evi­dent dacă cercetînd versurile urmărim închega­rea gîndurilor poetului, gînduri cărora le tre­buie parcă totdeauna linişte. Ciclul erotic con­ţine un sentiment atins de aceeaşi linişte, fără izbucniri puternice, timid aproape, de o gin­găşie tulburătoare însă. Tot un ton intim, re­ţinut, cu elemente de sensibilitate specifice citadinului, se încheagă în ciclul închinat ora­şului, cu praful şi hîrtiile sale răsucite de vînt, cu asfaltul ce încearcă să oprească creşterea ierbii fără să poată, cu fumul său acru deasu­pra copacilor şi străzii şi cu studenţii săi zgo­motoşi „infuzie tînără" pentru sufletul oraşu­lui. Găsim aici o poezie ai cărei precursori, începînd cu Eminescu, îi permit totuşi să re­ziste comparaţiei. O notă discordantă face poemul „1907" în tonul căruia chiar dacă sînt uneori reale calităţi de evocare ale tragicului răscoalei, rămîne neconvingător şi fără rost, după opinia noastră, în ansamblul unui volum de o cu totul altă structură. Poet cu o fire asemănătoare parcă curgerii lente a apelor care scaldă meleagurile sale natale, Aurel Gurghianu se simte aproape, în tot ceea ce scrie, de acele pămînturi galbe­ne şi ruginii care străjuie „bocetul sălciilor de pe Mureş" şi brazii de rezonanţă ai Reghinului. DAN CULCER La Miercurea-Ciuc Schimb de experienţă privind folosirea combinelor de recoltat cartofi Zilele acestea, Con­siliul Superior al A­­griculturii, în colabo­rare cu Consiliul agri­col regional, a orga­nizat la Miercurea Ciuc un schimb de experienţă privind fo­losirea combinelor de recoltat cartofi. La acest schimb de experienţă au partici­pat delegaţi ai gos­podăriilor agricole de stat din regiunile Cri­­şana, Cluj cît şi din regiunea noastră, toţi preşedinţii cooperati­velor agricole din ra­ionul Ciuc, specialişti de la Consiliul agricol regional etc. Cu acest prilej, la cooperativele agricole din Topliţa, Sînmărtin şi Tuşnad, cu spriji­nul S.M.T. Miercurea Ciuc au fost efectuate demonstraţii practice unde ing. Nicolae Bria de la I.C.M.A. a dat explicaţii asupra modului de funcţio­nare şi întreţinere a combinelor de recol­tat cartofi. Pînă acum S.M.T. Miercurea Ciuc a fost­­ dotat cu 34 combine de mare randament. Schimbul de expe­riență care a avut loc în zona favorabilă culturii cartofului va contribui la extinde­rea mecanizării lucră­rilor de recoltare a cartofilor, la executa­rea acestei lucrări în­­tr-un timp cît mai scurt și cu un număr redus de zile-muncă. Conceput ca un amplu film istoric, „Căpitanul din Tenkes", producţie a televiziunii din R.P. Ungară, este mai degrabă o ba­ladă eroică sau, mai bine-zis, un poem eroic in care întîm­­plările şi faptele eroilor capătă dimensiuni de legendă. Nu fiind­că ar lipsi veridicitatea şi auten­ticitatea evocării istorice, ci pen­tru că eroii şi faptele lor sunt prezentate aşa cum s-au reflec­tat şi s-au păstrat ele în con­ştiinţa poporului, în cîntecele lui vitejeşti, transmise din gene­raţie în generaţie. Inspirat din luptele purtate de iobagii maghiari din secolul al XVIII-lea împotriva asuprito­rilor austrieci, filmul reînvie at­mosfera vitejească a epocii, cînd poporul, sătul de jecmăneli şi suferinţe, s-a retras în munţi, dînd de acolo lovituri necruţă­toare asupritorilor. Acţiunea se petrece imediat după memora­bila răscoală condusă de Rákó­czi Ferenc, răscoală care a ame­ninţat însăşi soarta imperiului austriac. Mişcarea curuţilor — a haiducilor luptători pentru liber­tate — împotriva labanţilor — a mercenarilor austrieci şi ma­ghiari — a luat în acea vreme o amploare uriaşă. In focul a­cestor lupte pentru dreptate şi libertate s-au născut eroi minu­naţi, preamăriţi de popor în cîntecele lui. Povestea unor a­­semenea eroi constituie substan­ţa epică a acestei producţii ci­nematografice maghiare, în două serii. Intărîtat de acţiunile îndrăz­neţe întreprinse de curuţii din jurul regiunii Siklós, împăratul Austriei dă ordin ca trupele de răsculaţi să fie nimicite, iar că­petenia lor, brigadierul Béri Ba­logh Adam să fie predat auto­rităţilor în schimbul unei re­compense. Rănit grav în timpul unei ciocniri sîngeroase dintre curuţi şi labanţi, comandantul îi încredinţează conducerea bri­găzii bravului său căpitan, Eke Máté. Imbrăcînd hainele co­mandantului, Eke Máté este confundat cu acesta şi pus în urmărire de duşmani, iar Beri Balogh Adam e salvat şi ascuns de partizani în pădurile din Tenkes. Acesta e doar începutul filmului. Urmează lunga istorie a faptelor eroice săvîrşite de cu­rajosul Eke Máté, „Căpitanul din Tenkes", al cărui nume stîr­­neşte groaza printre oamenii stă­­pînirii — şi de bravii săi ostaşi: Buka Jakab, un tînăr viteaz şi isteţ, muzicantul Pista, priceput la spionarea duşmanului, bătri­­nul Siklósi, luptător înţelept cu o experienţă îndelungată etc., pentru a dejuca planurile osta­şilor austrieci (conduşi de colo­nelul Eberstein şi apoi de un general trimis în acest scop) de a reprima răscoala curuţilor. Timp de peste trei ore rit­mul filmului e mereu egal cu sine însuşi, nu există moment de lîncezeală, iar tensiunea des­făşurării epice se menţine şi ea încordată. Dat fiind specificul filmului şi al realităţii istorice prezentate, toate acţiunile şi faptele eroilor îşi găsesc o mo­tivare şi determinare, care nu depăşesc în general limitele fi­rescului. Totuşi, insistenţa une­ori exagerată asupra unor scene care ţin mai mult de filmele de aventuri (travestiuri, dueluri) e puţin supărătoare, filmul deve­nind pe alocuri prea încărcat şi chiar obositor. Avînd o bună distribuţie (Zenthe Ferenc în rolul „Căpi­tanului din Tenkes" s-a impus în mod special prin multilate­ralitatea potenţelor actoriceşti), filmul constituie o certă reali­zare a studiourilor din R. P. Ungară. MARIA TRUTEA STEAUA ROSIE La biblioteca raională din Reghin La biblioteca raională din Re­ghin lucrează un colectiv mic la număr, dar harnic. Lună de lună acest colectiv obţine rezultate tot mai frumoase în munca cu cartea. Prin frumoasa aranjare a cărţilor în rafturi, prin comportarea perso­nalului bibliotecii faţă de cititori, se creează o ambianţă plăcută, crescînd astfel tot mai mult nu­mărul celor care împrumută cărţi de la bibliotecă şi, o dată cu a­­ceasta, şi numărul cărţilor citite. Astfel, prin munca depusă de acest colectiv s-a reuşit ca de la începutul anului şi pînă la 4 au­gust să se înregistreze peste 3.400 cititori, care au împrumutat peste 42.500 de volume. In cinstea celui de-al IX-lea Congres al P.C.R., colectivul bi­bliotecii a organizat numeroase manifestări de masă cu cartea. De la începutul anului și pînă în pre­zent s-au organizat peste 70 de manifestări cu cartea, dintre care numai în cinstea Congresului par­tidului au fost ţinute peste 15 manifestări printre care: seri lite­rare, concursuri „Cine ştie cîşti­­gă", expoziţii şi vitrine de cărţi, care oglindeau măreţele realizări obţinute de oamenii muncii în a­­nii sesenatului sub conducerea în­ţeleaptă a partidului. Pe această linie se înscrie şi concursul cu te­ma „Dezvoltarea economică şi cul­turală a patriei noastre în cifre şi fapte" sau simpozionul cu tema „Partidul în creaţia scriitorilor contemporani* şi multe alte ma­nifestări de acest gen. De aseme­nea, lucrătorii acestei biblioteci, în frunte cu directorul bibliotecii, tov. Leon Mircea, au căutat să îndru­me îndeaproape şi activitatea bi­bliotecilor comunale şi săteşti din raza raionului Reghin. In cinstea zilei de 23 August biblioteca raio­nală a organizat numeroase mani­festări cu cartea, printre care re­cenzia romanului „Concert pentru două viori* de Laurenţiu Fulga, seara literară „Luminile lui August* etc. ALEXANDRU BACIU corespondent voluntar Vedere generală din Tuşnad-Băi Un simpozion reuşit Colectivul cinematografului „Ar­ta" în colaborare cu comitetele U.T.C. ale I.I.S. „Electro-Mureş“ şi Fabricii de conductori, a organizat, recent, un simpozion pe marginea filmului „La patru paşi de infinit". Cu acest prilej au vorbit tov. Ti­motei Enăchescu, lector universitar şi tov. László Török, redactor al revistei „Új Élet“, care au scos în evidenţă dezvoltarea artei cinema­tografice în patria noastră în anii de după eliberare şi creşterea pres­tigiului internaţional al producţiei cinematografice româneşti. In zilele următoare a avut loc un concurs „Cine ştie cîştigă", atît pe tema filmului cît şi pe baza expu­nerilor făcute. In faţa a peste 300 de muncitori, au concurat opt tineri reprezentînd cele două întreprinderi. Concursul a fost condus de tov. Timotei Enă­chescu. Pe primele locuri s-au cla­sat următorii utecişti: Angela Bota de la I.I.S. „Electro-Mureş", locul I şi Pál Keész de la I.I.S. „Electro- Mureş", locul II şi Ioan Andrei de la fabrica de conductori, locul III. Ceilalţi concurenţi au obţinut de asemenea diferite premii. Menţionăm că acest concurs a fost precedat de un scurt program artistic prezentat de echipa artisti­că a întreprinderii „Electro-Mureş". GHEORGHE PETER de la Fabrica de conductori Tg.-Mureş De la corespondenţii Realizări la I.I.S .Electro-Mureş44 Măsurile organizatorice luate de conducerea întreprinderii cu sprijinul şi îndrumarea comite­tului de partid au dat rezultate din cele mai bune. Angajamen­tele luate de colectivul între­prinderii au fost îndeplinite şi depăşite lună de lună. In cele 7 luni ce s-au scurs din acest an, planul producţiei globale şi marfă a fost realizat în pro­porţie de 101,2 la sută, respec­tiv 101,5 la sută. In această perioadă, s-au produs în plus: 4.200 bucăţi fiare de călcat electrice de diferite tipuri, 2.700 plite electrice, 285 buc. maşini de calculat etc. Faţă de angajamentul luat, de a se rea­liza pînă la finele anului 1965 o economie de 350.000 lei la preţul de cost, în 7 luni s-au obţinut aproape 300.000 de lei. Aceste rezultate îndeamnă co­lectivul întreprinderii la noi realizări. T. PLOIEŞTEANU Mai mulţi elevi, mai multe cadre didactice O dată cu începerea noului an şcolar 1965—1966, numărul elevilor cuprinşi la cursuri în raionul Tîrnăveni va creşte de la 15.742 la 16.451. Pentru a face faţă numărului sporit de elevi, în mai multe localităţi din raion şcolile şi-au mărit capacitatea. Aşa e cazul în Mica, Bahnea, Veseuş, Deal etc. unde s-au construit 28 noi săli de clasă. Paralel cu sporirea numărului de elevi începînd cu data de 15 septembrie, numărul cadre­lor didactice va creşte cu încă 46 cadre didactice noi, absolvenţi ai şcolilor pedagogice sau cu studii universitare. Cei 16.451 elevi din şcolile raionului nostru vor primi gra­tuit manuale şcolare în valoare de peste 1.000.000 lei. ŞTEFAN COVRIG MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Căpitanul din Tenkes. Progresul: filmul Neamul Şoimăreştilor. Steagul roşu: filmul Cerasella. Tinere­tului: filmul Diavolul deşertului. Muncitoresc: filmul Patru fete într-o curte. Flacăra: filmul Feriga de aur. Casa de cultură a sindi­catelor: filmul Logodnicele văduve. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Roşu şi negru. Luduş — Flacăra: filmul Intre maluri. Miercurea Ciuc — filmul Eroi curajoşi ca tigrii. Odorhei — Muncitoresc: fil­mul Musafiri ciudaţi pe muntele de gheaţă. Reghin — Patria: fil­mul Nuntă cu peripeţii. Victoria: filmul Armata „Codobaturilor". Tîrnăveni — Melodia: filmul Patru fete într-o curte. Topliţa — Muncitoresc: filmul Unde-i generalul? In sala de lectură a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la orele 19, bibliotecara Nagy Vilma va prezenta noutăţi literare apă­rute. MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE 19,00 — Jurnalul televiziunii; 19,20 — Ştiţi să desenaţi copii? 20,00 — Teatru: „Logodnicul de profesie se însoară". In încheiere: Jurnalul televiziunii, buletin meteorologic. JOI, 2 SEPTEMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 5,15 — Jurnalul satelor; 8,30 — Folclor muzical din Oltenia; 9,00 — La microfon melodia preferată; 1­1,00 — Fragmente din opera „Neamul Şoimăreştilor" de Tudor Jiarda; 12,03 — Din tezaurul nostru folcloric muzical; 15,00 — Muzică populară; 17,35 — Cîntece de viaţă nouă şi jo­curi popularre; 18,00 — Seară pentru tineret; 19,00 — Muzică de dans; 20,00 —— Radiogazeta de seară; 20,30 şi 20,55 — Varietăţi muzicale; 21,15­ — Părinţi şi copii; 21,30 — Interpreţi ai muzicii noastre populare?; 22,20 — Muzică uşoară. Programul II: 8,15 — Muzică uşoară; 10,30 — Melodii popu­lare; 12,30 — Album cu melodii; 13,03 — Muzică populară ro­mânească şi a naţionalităţilor conlocuitoare; 13,40 — Concert de prînz; 16,00 —­­ Muzică populară; 19,30 — Din folclorul muzical al patriei; 19,5­2 — Opera „Trubadurul" de Verdi, 22,23 — Or­chestre de estradă. ★ TG.-MUREŞ . 5—5,30 în limba română: Şeptelul, izvor de mari venituri — Cînt­ă taraful condus de Farcaş Ştefi din Reghin, 5,30—6 în limba maghiară: Piese de estradă — Specialiştii au cuvîntul — Jocuri populare’. 14,30—15 în limba maghiară: Programul cores­pondenţilor vol­untari — Program muzical dedicat corespondenţi­lor. 17—17,30 din limba română: Ştiri — Muzică uşoară româneas­că — Pe teme economice. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri — Muzică voc­­ală şi instrumentală — Jurnalul tineretului — Mu­­zici de dans. Uzina de prototipuri și reparații de utilaj chimic Făgăraş Vinde din stoc următoarele materiale: — Tablă Al. '/a T 25x1.000x2.000 kg 543 — Tablă Al. Va T 28x1.000x2.000 kg 459 — Tablă Al. 'l­ T 30x1.000x2.000 kg 491 — Lanţ industrial Stas 1.523—50 0 23 mm kg 3.000 — Filiere filet Whitworth 7/8 — 2 mm Tarozi filet Whitworth 9/16 — 1 3/4 — Șuruburi cap exagonal filet Whitworth 1/4 — 1V* diferite lungimi — Șuruburi Stas 925—50 M.6­ M. 20 diferite lungimi I. S. C. M. Braşov,­­ ŞANTIERUL FĂGĂRAŞ 1 angajează imediat:­­ ZIDARI ŞI MUNCITORI NECALIFICAŢI­­ pentru lucrări de construcţii la Făgăraş, Victoria şi Avrig.­­ Se asigură cazarea gratuită şi masă la cantină. Posibilităţi de­­ calificare pe şantier. ( Informaţii suplimentare se pot primi la şantierul Făgăraş, î■ str. Combinatul chimic, telefon 467. r LEM din Miercurea Ciuc , furnizează fără repartiţie, PE BAZĂ DE COMANDĂ!­­— roaba metalica — capace pentru canale de scurge­­re în diferite dimensiuni —­ saboţi de frină (pentru între­­prinderi forestiere). Informaţii suplimentare se pot primi la serviciul vînzări al în­treprinderii, telefon 133. Miercurea-Ciuc a­ngajează­­ ingineri mineri, maiştri şi tehnicieni mineri, muncitori mineri,­­ ajutori­ mineri şi lucrători necalificaţi.­­ Se asigură: — cazarea în cămine — gratuit — servirea mesei la cantina exploatării, contra cost­­ — posibilităţi de calificare — un spor la salariu pe baza H.C.M. nr. 1.053/1959. Solicitanţii se vor prezenta la Exploatarea minieră Bălan, sta-­­­ţia C.F.R. Izvorul­ Oltului. Informaţii suplimentare se pot cere la Trustul minier „Mu-­­­reş* Miercurea-Ciuc, str. Gheorghe Doja nr. 6, telefon: 273. 326.­­ Trustul minier Jir Publicaţie Anunţăm pe cei interesaţi că In Bucureşti FUNCŢIONEAZĂ Şcoala tehnică cinematografică (Bulevardul Lacul Tei nr. 63, raionul 1 Mai). Se pot înscrie pentru examenul de admitere (în­tre 21—23 septembrie), absolvenţi ai şcolilor medii de cultură generală (mai ales băieţi), cu şi fără diplomă de maturitate, în vîrstă de 17—25 ani. Informaţii mai amănunţite se dau la cinematografele pe bandă normală, precum şi la secţiile de cineficare de pe Ungă sfaturile populare raionale.

Next