Steaua Roşie, octombrie 1965 (Anul 17, nr. 232-258)

1965-10-01 / nr. 232

LA C.I.L. RECHIN O preocupare permanentă P­entru anul în curs, colectivul de mun­că de la C.I.L. Reghin s-a angajat să sporească indicii calitativi ai produ­selor. Aplicarea cu consecvenţă a măsurilor tehnice şi organizatorice stabilite, impulsio­narea întrecerii socialiste şi stimularea ei prin diferite forme ale muncii de propagandă tehnică şi de producţie au făcut ca muncito­rii, inginerii şi tehnicienii să obţină rezultate­le aşteptate în ridicarea calităţii produselor. La cherestea de răşinoase, de pildă, în pe­rioada care a trecut din acest an, indicele de calitate a crescut cu 2 procente. Astfel, au fost date peste plan aproape 600 mc de che­restea de calitate superioară. Rezultate bune s-au obţinut şi în ridicarea calităţii la cheres­teaua de fag, la produsele de mobilă şi ca­sele pentru camping, în construcţia de am­­barcaţii etc. C­alitatea tot mai bună a cherestelei de răşinoase şi ţie fag este o urmare fi­rească a măsurilor ce au fost luate şi aplicate în depozitul de buşteni. O mare a­­tenţie s-a acordat, în primul rînd, sortării buştenilor pe dimensiuni şi calităţi, urmărin­­du-se în acelaşi timp ca fiecare bucată de lemn să fie valorificată cît mai bine. Este demnă de subliniat pasiunea şi sîrguinţa în muncă, pentru calitatea superioară a cheres­telei, a gateriştilor Király Andrei şi Dominic, Iosif Iszlai, Grigore Kovács, a circulariştilor Alexandru Fülöp şi Ioan Mihanea. In secţia gatere, ca de altfel la majoritatea locurilor de muncă, au fost organizate, periodic, con­vorbiri cu muncitorii pe tema calităţii. In ca­drul acestora, evidenţiaţii în întrecerea socia­listă au împărtăşit metodele lor de muncă, experienţa lor înaintată. Cu prilejul convor­birilor, maiştrii de secţii, controlorii tehnici de calitate au prezentat produse de calitate bună, punându-le pe acestea faţă în faţă cu altele, de calitate necorespunzătoare. Pe mar­ginea produselor cu deficienţe se poartă dis­cuţii, se arată cauzele care duc la neajunsu­rile semnalate, arătîndu-se procedeele de muncă care trebuie folosite pentru a înlătu­ra greşelile constatate î ncepînd din toamna anului trecut, la C­LI . Rechin­­a fost reorganizat ser­viciul C.T.C. In acest sector de mun­că de mare importanţă în producţie au fost numiţi oameni cu o bună pregătire tehnică şi profesională. Dar, o dată cu întărirea servi­ciului C.T.C. unii maiştri, şefi de echipe şi brigăzi au „încetat" să mai fie exigenţi faţă de calitatea produselor, lăsînd această latură a muncii mai mult pe seama lucrătorilor C.T.C. Sesizînd această delăsare conducerea întreprinderii, sprijinită de organizaţia de partid, a luat măsurile cuvenite, menite să ducă la creşterea spiritului de răspundere al maiştrilor şi al conducătorilor formaţiilor de muncă privind activitatea ce trebuie s-o des­făşoare fără întrerupere pentru îmbunătăţi­rea calităţii produselor. Ca urmare a intensi­­ficării activităţii­ maiştrilor în secţ-x unde se produc lăzile pentru Fructexport, subansam­­blele pentru­, -combinele : 1 .şi faşele cam­ping, calitatea acestor produse s-a îmbunătă­ţit mult, reclamaţiile din partea beneficiari­lor au scăzut, de pildă, la subansamble, la zero. In secţia amintită Alexandru Biro, Maria Blaga, Klara Pataki, Ioan Szöcs, Iuliu Suciu şi alţi muncitori sunt mereu evidenţiaţi pentru calitatea muncii lor. N­umărul sortimentelor de ambarcaţii, de articole sport şi instrumente mu­zicale, a sporit în anul acesta. Şi la aceste produse calitatea s-a îmbunătăţit sim­ţitor faţă de anii precedenţi. Legătura perma­nentă cu beneficiarii a permis muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor care confecţionea­ză ambarcaţiile şi articolele sportive să in­troducă în producţie materiale noi, mai re­zistente, care contribuie la ridicarea calităţii. Sugestiile şi propunerile venite din partea unor sportivi şi antrenori, a unor federaţii sunt întotdeauna studiate cu multă atenţie şi, ceea ce este bun se aplică în construcţia am­­barcaţiilor şi a articolelor sportive. La schiuri, de pildă, calitatea a fost îmbunătă­ţită prin utilizarea lemnului de frasin selec­ţionat, de foi de mase plastice de protecţie şi printr-un finisaj exterior îmbunătăţit. O tehnologie nouă, ca şi materiale selecţionate se folosesc în prezent la producerea unor noi modele de caiac, canoe, ambarcaţii cu vele. Noile modele de suliţe au structura lemlată. Se execută, de asemenea, noi pro­totipuri pentru diferite aparate de gimnasti­că (bârne, bare fixe, capre etc.). S-a trecut la experimentarea unui nou tip de disc pentru atletism. Noul disc este executat din furnire încleiate, ceea ce îi dă o rezistență mai mare la uzură. A­r mai putea fi date exemple care reflec­tă preocuparea permanentă a colec­tivului de muncă de la C.I.L. Reghin pentru introducerea de noi sortimente în producţie, pentru îmbunătăţirea caracteristi­cilor calitative ale tuturor produselor. In în­treprindere mai există, desigur, rezerve şi po­sibilităţi, care, folosite cu chibzuinţă pot du­ce la îmbunătăţirea calităţii produselor, la realizarea sarcinilor mereu crescînde ce stau în fața acestui colectiv de munca * C CROITORU­ L Succesele forestierilor întreprinderile fo­restiere şi unităţile de prelucrare a lemnului aparţinătoare de Di­recţia regională a eco­nomiei forestiere au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan pe 9 luni ale anului în curs. Faţă de planul la zi, au fost li­vraţi în plus 9.000 m­c de buşteni-răşinoase, 160.000 de m­c che­restea, 1.500 mc de lemn de mină, însem­nate cantităţi de lăzi din fag şi mobilă. Va­loarea totală a aces­tor produse depăşeşte 25 de milioane de lei. Prin sporirea cu 5 la sută a indicilor de ca­litate, s-au realizat peste plan 12.500 m­c de cherestea-răşinoa­­se. Aceste succese se datorează, in mare parte, extinderii canizării in parchete şi guri de exploatare. Astfel, la doborît-sec­­ţionat, indicele de mecanizare este de a­­proape 70 la sută, la scos-apropiat de 55, iar la încărcat de 60 la sută, depăşindu-se astfel prevederile Di­rectivelor celui de-al Vlll-lea Congres al partidului. În pagina a 3-a Semănatul în ritm susţinut Pentru aprovizionarea de iarnă a populaţiei Lucrătorii Uniunii raionale a cooperativelor de consum din Reghin, sub îndrumarea Comite­tului raional de partid, desfă­şoară, în această perioadă, o in­tensă activitate pentru asigura­rea unei cît mai bune aprovizio­nări a populaţiei cu legume şi fructe în timpul iernii. Astfel s-au luat din timp o serie de măsuri în vederea însilozării unor cantităţi cît mai mari de produse. Pentru aprovizionarea oraşului şi a localităţilor de mun­te se vor însiloza 400 tone de cartofi, 80 tone de ceapă, 70 tone de rădăcinoase, 20 tone de varză, 30 tone diferite legume, 130 tone de fructe, din care 110 tone mere. O atenţie deosebită se acordă aprovizionării muncitorilor fores­tieri de pe Valea Gurghiului. In toamna acestui an se vor în­siloza cartofi şi ceapă uscată chiar la gurile de exploatare. La Glăjărie, de pildă, se vor însi­loza 4.000 kg de cartofi şi 300 kg de ceapă, la Lăpuşna 16.000 kg de cartofi şi 1.000 kg de cea­pă, la Fătăciuniţa 4.000 kg de cartofi şi 400 kg de ceapă, la Isticea 4.000 kg de cartofi şi 300 kg de ceapă. Proletar! din toate ţările, unlil-va! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONO­MA MAGHIARA $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL__________________ Anul XVII, Nr. 232 (2.347) Vineri, 1 octombrie 19654 pagini 25 bani 3­0 de blocuri noi De la începutul anului, în oraşele şi centrele industriale ale re­giunii noastre, constructorii au predat la cheie 30 de blocuri cu aproape 1.000 de apartamente. In următoarele trei luni se va termina finisajul la încă 20 de blo­curi cu 900 de apartamente. Pe şantierul unuia dintre cele mai mari cartiere de locuinţe din oraşul Tg.-Mureş — „Aleea Carpaţi“ — constructorii au terminat gli­sarea celui de-al 7-lea bloc cu 10 nivele şi au trecut la turnarea fun­daţiei ultimului obiectiv al acestui cartier: un bloc cu 340 de gar­soniere. Ieri, 30 septembrie, în oraşul Reghin s-a recepţionat un nou bloc. Este vorba de blocul A1 situat în cvartalul Mihai Viteazu­l Republicii. Astfel, în următoarele zile alte 80 de familii din oraş vor primi cheile şi se vor muta în noile locuinţe. In acest cvartal, recent, au început lucrările de fundaţie pentru un nou bloc cu 80 de apartamente. ★ a£mmmA poezii. Intre 1—7 octombrie a. c., are loc in întreaga ţară tradiţionala ,săptămînă a poeziei". Cu acest prilej cetăţenii din oraşul Tg.-Mureş precum şi din unele raioane şi co­mune din regiune vor participa la întîlniri cu un număr mare de scrii­tori şi poeţi valoroşi ca: Radu Bou­­reanu, Ion Bănuţă, George Dan, Haralambie Grămăscu, Eugen Frun­ză, Ion Hobana, Székely János, Toth István, Constantin Duică şi Zeno Ghiţulescu. In ziua de 4 octombrie, scriito­rii vor avea două întîlniri cu iubi­torii poeziei din oraşul Tg.-Mureş, iar celelalte zile vor fi consacrate întîlnirilor cu o parte a populaţiei din regiune. Scriitorii mai sus amin­tiţi, împărţiţi în două grupe — sub conducerea tovarăşilor Gálfalvi Zsolt şi Oláh Tibor, se vor deplasa in localităţile: Gurghiu şi Ceuaş, (in ziua de 2 octombrie) Zetea şi Re­metea, (3 octombrie), Iernut şi To­­pliţa (5 octombrie) Miercurea Ciuc şi Tîrnăveni (6 octombrie). Consfăt­uire cu corespondenţii voluntari DUMINICA, 3 OCTOMBRIE, LA ORELE 9 VA AVEA LOC IN SALA COMITETULUI RAIONAL DE PARTID LUDUŞ O CONSFĂ­TUIRE CU CORESPONDENŢII VOLUNTARI Al ZIARULUI „STEAUA ROŞIE" DIN ORAŞUL Şl RAIONUL LUDUŞ. PE A­­CEASTA CALE INVITAM PE CORESPONDENŢII VOLUNTARI DIN RAIONUL ȘI ORAȘUL LU­DUȘ SA PARTICIPE IN NUMĂR CIT MAI MARE. înapoierea în Capitală a tovarăşului Alexandru Bîrlădeanu Joi dimineaţa s-a Înapoiat în Ca­pitală tovarăşul Alexandru Bîrlă­deanu, prim-vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, care a luat parte la lucrările sesiunii a doua a Comi­siei mixte româno-iugoslave de colaborare economică. (Agerpres) TELEGRAMĂ Tovarăşului Mao Tze-Dun Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului Liu Sao-Ti Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului Clu Da Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului Clu En-Lai Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze In numele Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România vă transmi­tem dumneavoastră şi prin dumneavoastră poporului frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul îm­plinirii a 16 ani de la proclamarea Republicii Popu­lare Chineze. In anii care au trecut de la victoria revoluţiei şi instaurarea puterii populare în China — eveniment de uriaşă însemnătate istorică — poporul chinez, sub conducerea partidului său comunist, muncind cu energie şi entuziasm, a înfăptuit adînci transformări revoluţionare şi a obţinut succese remarcabile în construirea socialismului. Ca rezultat al acestei munci, Republica Populară Chineză este astăzi un stat socialist înfloritor, în care industria cunoaşte un puternic avînt, se dezvoltă agricultura socialistă, ştiinţa şi cultura, creşte nivelul de trai al poporului. Republica Populară Chineză aduce o contribuţie de seamă la lupta împotriva politicii agresive a impe-Nicolae Ceauşescu Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român PERIN­­ialismului, la sprijinirea mişcării de eliberare a po­poarelor, la cauza păcii şi progresului în lume. Bucurîndu-se din toată inima de măreţele reali­zări ale Chinei Populare, poporul român urează po­porului chinez, cu prilejul marii sale sărbători naţio­nale, noi şi însemnate victorii în opera de construire a socialismului. Poporul nostru acordă o înaltă preţuire relaţiilor de prietenie frăţească şi colaborare tovărăşească din­tre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, dintre Republica Socialistă România şi Repu­blica Populară Chineză, bazate pe principiile marxism­­leninismului, internaţionalismului socialist, respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avanta­jului reciproc. Ne exprimăm convingerea că aceste relaţii prieteneşti se vor dezvolta în continuare co­respunzător intereselor ambelor noastre popoare, u­­nităţii şi co­ziunii ţărilor socialiste, cauzei socialis­mului şi păcii. Chivu Stoica Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Ion Gheorghe Maurer Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Un nou an universitar a început la 1 octombrie. De fiecare dată în asemenea împrejurări se pun pro­bleme noi, există preocupări şi fră­­mîntări noi, care toate tind spre acelaşi ţel: perfecţionarea continuă a procesului instructiv-educativ, ri­dicarea lui pe o treaptă superioa­ră, la nivelul cerinţelor actuale. De data aceasta, ne-am adresat profesorului universitar dr. Paul Dóczy, doctor în ştiinţe medicale, cu rugămintea să ne împărtăşească gîndurile şi preocupările sale pri­vind problemele menţionate mai sus. Profesorul Dóczy este şeful cate­drei de clinică medicală la Institu­tul de medicină şi farmacie din Tg.-Mureş, avînd o practică medi­cală de 32 de ani, iar în învăţă­­mînt, de 25 de ani. In acest inter­val a desfăşurat o bogată activitate­­didactică şi ştiinţifică, fiind auto­rul a numeroase lucrări. In ultimii ani a publicat, împreună cu cola­boratorii săi, printre altele, urmă­toarele comunicări: „Principiile de bază ale tratamentului anticoagu­lant"; „Heparina în terapeutica cardiovasculară"; „Terapeutica obe­zităţii* etc. De asemenea, a cola­borat la mai multe monografii me­dicale şi la manuale de învăţămînt. Mai nou, împreună cu prof. univ. dr. Zeno Barbu, a întocmit un studiu despre problemele actuale ale învăţămtntului şi practicii me­dicale. — De vorbă cu prof. univ. dr. PAUL DOCZY, doctor în ştiinţe medicale. In cele ce urmează redăm răs­punsurile profesorului Dóczy la în­trebările noastre. ÎNTREBARE: Care este după părerea dv. cea mai stringentă problemă ce se pune în învăţă­­mîntul medical superior? RĂSPUNS: Trebuie să stabilim de la bun început că medicina face parte din ştiinţele care marchează în ultima vreme un progres de-a dreptul uluitor. Am putea spune că în acest do­meniu volumul cunoştinţelor creşte vertiginos nu numai an de an, ci lună de lună. Pe de altă parte, du­rata studiilor în învăţămîntul me­dical superior continuă să fie de 6 ani şi nici n-ar fi recomandabil ca aceasta să se prelungească. Reiese deci că, cunoştinţele me­dicale trebuie predate cu foarte mult discernămînt, în aşa fel ca cei 6 ani de facultate să fie folosiţi la maximum. In consecinţă se pune problema omiterii sau eliminării obligatorii a cunoştinţelor şi date­lor perimate, învechite sau de im­portanţă mai mică. Este vorba, pro­­priu-zis, despre promovarea judi­cioasă a noului. In acest sens, începutul anului universitar e o ocazie minunată pentru corpul didactic în ce pri­veşte programarea cunoştinţelor noi care trebuie predate şi a celor ca­re trebuie omise din programa ana­litică a anului respectiv. ÎNTREBARE: Pe ce căi pă­trunde noul în institutul dv.? RĂSPUNS: Trebuie să subliniem în primul rînd posibilităţile mereu crescînde ale clinicilor noastre în ce priveşte baza materială a acti­vităţii curative, didactice şi ştiinţi­fice. înzestrarea clinicilor cu apa­ratură modernă creează în acest sens condiţii din ce în ce mai bune. Relevăm, de asemenea, faptul că tînăra noastră industrie de medica­mente ne face, aproape în fiecare semestru, surprize plăcute, prin li­vrarea de noi produse farmaceutice. La fel, Ministerul Invăţămîntului este mereu preocupat de promova­rea cu curaj a noului, ceea ce se reflectă şi în periodicul „Revista Invăţămîntului Superior", la care colaborăm şi noi. Pe de altă parte, la bibliotecile noastre, ne stau la dispoziţie pu­blicaţii de specialitate de pe în­treaga suprafaţă a globului. ÎNTREBARE: Care sunt deci, după părerea dv., cele mai im­portante sarcini, după care tre­buie să se ghideze cadrele di­­i­dactice de la institut? RĂSPUNS: Bineînţeles, în primul rînd le revine sarcina comunicării cunoştinţelor fundamentale. Viitorii medici şi farmacişti sunt chemaţi să însuşească temeinic cunoştinţele de bază, cu o valabilitate îndelungată. Apoi, profesorul trebuie să ştie să trezească în studenţi o dragoste, o pasiune, o dorinţă de a se infor­ma, de a studia mereu. Ca să folosim termeni medicali, cadrele didactice au menirea de a „inocula" în studenţi o sete neas­­tîmpărată de a cunoaşte. De asemenea, un rol deosebit de mare are gîndirea medicală, capaci­tatea de discernămînt, de a deo­sebi tot ce e important şi nou, de ceea ce are o însemnătate mai mi­că, de ceea ce nu mai rezistă tim­pului. In încheiere, vreau să subliniez că recenta vizită la Institutul nos­tru a conducătorilor de partid și de stat, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al Partidului Comunist Ro­mân, constituie pentru noi un pu­ternic imbold pentru a înainta cu cu­raj, cu hotărîre, pe calea perfec­ţionării continue a învăţămîntului medical. (Interviu realizat de ŞTEFAN IZSÁK) Căminele şi cantina studenţească din Tg.-Mureş. Garanţia în termenul de garanţie Vizităm unităţile comerţului so­cialist din mai multe oraşe ale re­giunii. Peste tot întîlnim zilnic multă lume. Unii cumpără, alţii se interesează de noutăţile din maga­zine, urmînd să cumpere mai tîr­­ziu. O animaţie tot mai mare de cumpărători cunosc magazinele de desfacere a articolelor de folosin­ţă îndelungată: televizoare, apara­te de radio, mobilă, frigidere, ma­şini de spălat rufe, aspiratoare etc. „Pe care să-l cumpăr?", „Oare o să fie bun?". Cîte întrebări nu-şi pune cetăţeanul pînă se decide să cumpere obiectul dorit! Fiecare om, înainte de a cumpăra televi­zorul, aparatul de radio sau alt obiect de folosinţă îndelungată, se consultă cu prietenii, cu vecinii, cu vînzătorii şi chiar cu specialişti. Nu de alta, dar, dînd un ban, omul vrea să aibă un lucru bun. Buna funcţionare şi durabilitatea obiectelor de folosinţă îndelunga­tă sunt garantate. Pentru fiecare este stabilit termenul de garanţie, în cadrul căruia orice defecţiune este remediată pe socoteala între­prinderii producătoare. Spre lauda muncitorilor din întreprinderile producătoare, produsele livrate co­merţului sînt de calitate tot mai bună. Mai întîlnim însă unele bu­nuri care nu sînt tocmai „bune". Unele aparate de radio, televizoa­re şi alte obiecte de folosinţă în­delungată funcţionează după cum­părare o perioadă foarte scurtă. Astfel de „bunuri" întîlnim cu su­tele în atelierele cooperaţiei meş­teşugăreşti. Nu pentru folosinţă în­delungată, ci pentru reparaţii în­delungate. Să ne oprim la atelierul de repa­rat aparate de radio din Gheor­­ghieni. Pe rafturi, zeci de aparate de radio şi televizoare. Multe din ele se află în terme­nul de garanţie. Insă nici Iu­­liu Küsmödi, responsabilul ate­lierului, şi nici proprietarii apara­telor nu ia nici o garanţie ci apa­ratele respective vor funcţiona cu­­rînd. — Cauza? — Nu avem piese de schimb — ne lămureşte responsabilul atelie­rului. Un aparat de radio „Esto­nia 3", de pildă, stă în atelier de 6 luni fără a putea fi reparat. Deşi am solicitat în nenumărate rîn­­duri difuzoarele necesare acestui aparat, nu le-am primit nici pînă în prezent. De 4 luni stă în atelier, fără a putea fi reparat, din lipsa bobinei de corecţie, un aparat de radio „Strassfurt". Mari greutăţi întîmpinăm şi cu reparatul apara­telor de radio „Select 3" şi „Dar­­clée 3" cînd este vorba de înlo­cuirea întrerupătorului de reţele. — Televizoarele? — Trebuie să spun că unul din cele mai bune televizoare este „Grigorescu". Cînd i se defectează însă transformatorul de ieşire linii nu mai poate fi folosit. Acest lu­cru datorită faptului că noi nu dispunem de transformatoare. Să ne oprim acum la Miercurea- Ciuc Şi aici, ca şi în alte oraşe, deasupra noilor blocuri de locuin­ţe, cît şi deasupra caselor vechi se înalţă spre cer o adevărată pădure de antene de radio şi televizoare. In oraş, număru­l televizoarelor a ajuns la 182. Există 77 televizoare şi în comunele din raion. Majori­tatea televizoarelor au fost cum­părate anul acesta. Dacă toate a­­ceste aparate ar funcţiona în cele mai bune condiţii, pe cetăţenii din oraşul şi raionul Ciuc nu i-ar mai durea capul. Multe din ele însă se defectează cu mult înainte de expi­rarea termenului de garanţie. O dată cu aceasta încep „plimbările". Televizoarele sunt duse la atelierul P. POPSOR (Continuare in pag. a 2-a)

Next