Steaua Roşie, octombrie 1965 (Anul 17, nr. 232-258)

1965-10-01 / nr. 232

4 D­e peste hotare "*""**"*—TMta————‘Me—BgWW’iMI—WnMIIIIIII-llll Wgjga—■ 1WIW "TL—TT II I i HfTTr~TTll mTTTBTWTI rTTTnTTTlTIIll M I III ■ ■ I I I IIIMH II !■■■ III MMIMMII III MII ■ III ■[■■■III ■■ Lucrările a O.N.U. Adunării Generale NEW YORK. — Trimisul special Agerpres, Nicolae lonescu, trans­mite: In cuvîntarea rostită miercuri di­mineaţă în cadrul dezbaterilor ge­nerale, ministrul de externe fran­cez, Couve de Murville, a declarat că Franţa priveşte în prezent cu mai mult optimism activitatea vii­toare a Organizaţiei Naţiunilor U­­nite. El a subliniat totodată defi­cienţele pe care le constată ţara sa în activitatea acestei organizaţii. Ministrul de externe francez a cri­ticat operaţiunile militare ale O.N.U. într-o serie de ţări, cum ar fi de exemplu Congo, şi a arătat printre altele că actuala criză finan­ciară prin care trece organizaţia se datoreşte risipei şi unei defectuoa­se administrări a fondurilor. El a cerut să fie întocmit „un bilanţ clar, complet şi sincer" al situaţiei financiare, să fie îmbunătăţite me­todele de lucru. Couve de Murville a declarat că este necesar să fie restabilite drepturile R.P. Chineze în OJM­U. Referindu-se la problema vietnameză reprezentantul Franţei şi-a exprimat părerea că singura re­glementare posibilă este cea care respectă principiile independenţei, neutralităţii şi neamestecului în tre­burile interne ale Vietnamului. Tot în şedinţa de miercuri dimi­neaţa a luat cuvîntul Mariko Nike­­zk­i, secretar de stat pentru aface­rile externe al Iugoslaviei, care s-a referit la problemele coexistenţei paşnice, dezarmării, dezvoltării e­­conomice. El a cerut să se pună canat războiului care se duce im­­por­iva poporului vietnamez. Dele­gatul iugoslav a chemat la accele­rarea aplicării declaraţiei O.N.U. pri­vind lichidarea colonialismului şi s-a pronunţat pentru restabilirea drepturilor R.P. Chineze în O.N.U. NEW YORK. — Trimisul special Agerpres, Nicolae Ionescu, trans­mite: Şedinţa de miercuri dupăamiază a Adunării Generale a O.N.U. a oferit prilejul exprimării unui pro­test făţiş împotriva regimului rasist din Republica Sud Africană. Cînd preşedintele adunării a anunţat la cuvînt pe ministrul de externe al acestei ţări, Hilgard Müller, repre­zentantul Guineei, Achkar Marof a intervenit pe baza dreptului de ob­servație la procedură și a cerut să nu i se acorde lui Müller dreptul de a vorbi de la tribuna O.N.U., deoarece el nu reprezintă Africa de sud, ci „reprezintă o mînă de o­­presori". In timpul cuvîntării lui Hilgard Müller sala era aproape goală. Lip­seau delegaţiile a numeroase ţări africane şi asiatice, ai ţărilor socia­liste şi altele. A luat apoi cuvîntul ministrul de externe al statului Costa Rica, care s-a referit, printre altele, la proble­mele economice care stau în faţa ţărilor în curs de dezvoltare şi a condamnat politica de apartheid promovată de guvernul R.S.A. Miercuri după amiază au avut loc, de asemenea, şedinţe ale co­mitetelor Adunării, consacrate pro­blemelor organizatorice. Comitetul economic şi financiar a ales în funcţia de vicepreşedinte pe Patri­cia Silva (Chile), iar Comitetul pen­tru probleme sociale­ umanitare şi culturale a ales în această funcţie — la propunerea reprezentantei ţă­rii noastre Mia Groza — pe re­prezentanta Marocului, Halima Em­­barer Warzazi. Situaţia din Brazilia RIO DE JANEIRO 30. (Agerpres). Tribunalul electoral suprem din Brazilia a hotărît să pună la dispo­ziţia autorităţilor statului Guanabara trupe federale pentru a asigura or­dinea în timpul alegerilor care vor avea loc duminică pentru desemna­rea guvernatorului acestui stat. Această măsură a fost luată dîndu­­se curs cererii partidelor de opozi­ţie, care consideră că în acest stat domneşte un climat de nesiguranţă din cauza campaniei stridente a ce­lor doi candidaţi Flexa Ribero (can­didat al partidului oficial) şi Negrao de Urna (candidat din partea parti­delor de opoziţie). In cursul acestei campanii, menţionează agenţia Fran­ce Presse, cei doi candidaţi s-au acuzat reciproc de „intenţii subver­sive'', iar între susţinătorii lor s-au înregistrat incidente de stradă. Postul de guvernator al statului Guanabara este deţinut în prezent de Carlos Lacerda, unul din liderii celor mai reacţionare cercuri din acest stat. Alegeri pentru desemnarea de noi guvernatori vor avea loc duminică în 11 din cele 21 de state care alcătuiesc statul federal Brazilia. In virtutea modificărilor aduse la noua lege electorală în luna aprilie 1965, cei 11 noi guvernatori vor fi de­semnaţi pe o perioadă de cinci ani, în timp ce ceilalţi zece guvernatori care vor fi aleşi anul viitor vor de­ţine mandatul pe o perioadă de patru ani, astfel încît în octombrie 1970 alegerile pentru guvernatori să coincidă cu alegerea preşedintelui republicii. Agenţia France Presse menţionează că alegerile din Brazi­lia pentru desemnarea preşedintelui vor avea loc în luna octombrie 1966. Alegerile de duminică pentru de­semnarea celor 11 guvernatori în statele Guanabara, Minas Gerais, Alagoas, Goias, Mato Grosso, Parai­­ba, Parana, Rio Grande do Norte, Santa Catarina, Maranhao și Para vor constitui un sondaj în legătură cu popularitatea guvernului brazilian instaurat după lovitura de stat din 1964, care a înlăturat de la putere pe fostul preşedinte brazilian, Joao Goulart. Conferinta anuala a Fondului Monetar International WASHINGTON 30. (Agerpres). — Lucrările din ultimele zile ale conferinţei anuale a Fondului Mo­netar Internaţional şi a Băncii Mon­diale au fost consacrate îndeosebi problemelor privind sistemul mone­tar interoccidental. Ele au prilejuit o confruntare între reprezentanţii principalelor puteri financiare capi­taliste, ai căror miniştri de finanţe au luat cuvîntul. Ministrul de finan­ţe francez, Giscard d’Estaing a rea­mintit scopul urmărit de Franţa în reforma sistemului monetar inter­naţional şi anume de a se crea un sistem de plată stabil. Potrivit te­zei franceze, condiţiile acestei re­forme trebuie să fie următoarele : 1. O monedă de rezervă legată de aur, înlocuind situaţia privilegiată a dolarului şi 2. Creearea unor mo­nezi suplimentare, controlate în mod riguros după preţul fix al unor produse de bază. Acordarea de a­­jutor ţărilor în curs de dezvoltare, proporţional cu efortul consimţit de fiecare dintre ele. Intre ţările puternice şi cele mai puţin puternice, a spus ministrul francez, vor trebui stabilite rapor­turi nediscriminatorii, aceste rapor­turi fiind indispensabile oricărui progres în cooperarea financiară şi monetară internaţională. Ministrul de finanţe britanic, Ja­mes Callaghan, s-a pronunţat în principiu pentru crearea unui nou instrument de plăţi, dar s-a opus tezei franceze, declarînd că acest nou instrument nu trebuie să fie legat de aur. „Aurul şi monedele de rezervă (dolarul şi lira sterlină), pre­cum şi noile unităţi care ar putea fi create trebuie să continue să existe în anumite combinaţii una alături de alta", a spus el. Ministrul britanic a declarat că, după păre­rea sa, elementul aur este prea pu­ţin elastic şi, de aceea, reforma sis­temului monetar interoccidental va trebui să ţină cont şi de alte ele­mente care ar duce la sporirea lichi­dităţilor. El a susţinut o teză opusă Franţei, afirmînd că pentru proiec­tata reformă va fi necesar acordul tuturor membrilor F.M.I., întrucît problema creării unui nou instru­ment de rezervă „este în mod esen­ţial o problemă de natură politică". Kart Blessing, preşedintele Băncii Centrale a R.F. Germane, s-a referit îndeosebi la pericolul inflaţiei, care ameninţă ţările vest-europene, ca urmare a emiterii de către S.U.A. şi Marea Britanie de monede în în­cercarea de a redresa balanţele lor de plăţi deficitare. „Cea mai acută problemă nu constă în crearea ar­tificială a unor noi lichidităţi ci în pericolul ca lichidităţile existente să fie epuizate de către o ţară sau un grup de ţări". El şi-a exprimat pă­rerea că pericolul inflaţiei ar putea fi redus numai dacă S.U.A. ar reuşi sa-si redreseze balanţa sa de plăţi deficitară, şi astfel, dolarul să-şi poată continua rolul p­e care îl are în prezent ca monedă de rezervă. Ministrul de finanţe al S.U.A, Henry Fowler, a declarat că acordul „grupului celor zece" în privinţa re­formei sistemului monetar interoc­­cidental „va trebui să ducă în cele din urmă la o conferinţă monetară mondială". Asupra fondului proble­mei monetare, a spus el, Statele Unite nu sunt legate de nici un plan specific, aceasta comportînd discu­ţii mult mai ample şi îndelungate. El a menţionat că reforma sistemu­lui monetar interoccidental nu poate surveni mai de­vreme de cel puţin un an şi şase luni — doi ani. După cum releva corespondentul agenţiei France Presse, confruntarea directă dintre Franţa şi S.U.A. pare să fie lăsată astfel pe seama timpului, fie­care din părţi sperînd că tezei0 ’ ’r vor fi confirmate mai tîrziu. Declaraţia de protest a guvernului yemenit SANAA 30 (Agerpres). — Guvernul yemenit a dat publici­tăţii o declaraţie în care protestea­ză cu hotărîre împotriva noilor ac­ţiuni agresive ale trupelor britanice împotriva Republicii Arabe Yemen. In acest document se arată că în noaptea de sîmbătă spre duminică artileria britanică a atacat timp de două ore oraşul yemenit Elbeida din apropierea frontierei cu Arabia de sud, în timp ce avioane britani­ce au violat spaţiul aerian al Ye­menului în aceeaşi regiune. Acţiu­nile trupelor engleze, menţionează documentul, s-au soldat cu moar­tea unui mare număr de locuitori, inclusiv copii şi femei. Guvernul Republicii Arabe Yemen, se spune în declaraţie, va lua mă­surile necesare în vederea ridicării acestei probleme în faţa Organiza­ţiei Naţiunilor Unite. PE SCURT • NEW YORK. — Trimisul special Agerpres, Nicolae Iones­cu, transmite: La Metropolitan Museum din New York se desfăşoară lucrările celei de-a 7-a conferinţe gene­rale a Comitetului Internaţional al Muzeelor (I.C.O.M.). La lucră­rile conferinţei iau parte repre­zentanţi din 53 de ţări. Din Re­publica Socialistă România par­ticipă o delegaţie condusă de acad. C. Daicoviciu. In interven­ţiile lor pe marginea temei ge­nerale a conferinţei — formarea personalului muzeelor — mem­brii delegaţiei române au vorbit despre realizările muzeografiei româneşti şi despre formarea şi perfecţionarea cadrelor pentru muzee. Prof. M. Băcescu, directorul muzeului „Gr. Antipa", a fost ales preşedinte al Comitetului Internaţional I.C.O.M. al muzee­lor de Ştiinţe Naturale. Acad. C. Daicoviciu a fost ales membru al Comitetului internaţional al muzeelor de Istorie şi Arheolo­gie, iar Mircea Popescu, director adjunct al Institutului cu Isto­ria Artei, membru al Comitetu­lui Internaţional I.C.O.M. pentru problemele de educaţie şi acti­vitate culturală. • SAN SALVADOR. — La San Salvador a avut loc un miting al studenţilor. Participanţii au cerut evacuarea trupelor străine din Republica Dominicană şi în­cetarea acţiunilor agresive ale S.U.A. în Vietnam. Pe de altă parte, studenţii au protestat îm­potriva acţiunilor represive la care sunt supuse în Salvador for­ţele progresiste şi au cerut pu­nerea în libertate a deţinuţilor politici. • BAGDAD. — Ziarul irakian „Al Manar", într-un articol pu­blicat la 30 septembrie, consi­deră lupta eroică a poporului din teritoriile ocupate ale Ara­­biei de sud o acţiune îndreptată pentru eliberarea şi independen­ţa acestor teritorii. Ziarul afir­mă că recentele măsuri adoptate de către guvernul britanic re­prezintă un act de provocare la adresa mişcării de eliberare na­ţională din teritoriile Arabiei de sud şi o sfidare a aspiraţiilor le­gitime ale naţiunii arabe şi ale opiniei publice mondiale.­ • DAR-ES-SALAAM. — In ur­ma alegerilor prezidenţiale car­e s-au încheiat duminica trecută în Republica Unită Tanzania, preşe­dintele Julius Nyerere, a fost re­ales pe o altă perioadă de 5 ani. După cum s-a mai anunţat, pen­tru preşedintele Nyerere au votat peste 95 la sută din totalul ale­gătorilor. Joi, preşedintele Nyerere a anunţat componenţa noului Ca­binet în care deţine şi postul de ministru al afacerilor externe în locul lui Oscar Kambona, care a fost numit ministru pentru ad­ministraţia regională, © TOKIO. — In cadrul Con­gresului ordinar care s-a încheiat joi la Tokio. Federaţia sindicate­lor muncitorilor din industria carboniferă a adoptat programul de luptă pe anul viitor. Acest program exprimă hotărîrea mun­citorilor mineri de a lupta pen­tru apărarea dreptului la mun­că, împotriva concedierilor, pen­tru acordarea de ajutoare, în le­gătură cu scumpirea costului vie­ţii etc. Minerii japonezi au ho­tărît, de asemenea, să răspundă prin grevă la încercările guver­nului de a obţine prin forţă ra­tificarea tratatului japono-sud­­coreean. © LENINGRAD. — Se apro­pie de sfîrşit pregătirile pentru a unsprezecea expediţie antarc­tică sovietică, care va părăsi Le­ningradul la sfîrşitul lui octom­brie cu destinaţia Antarctida. In afara efecturării unor cer­cetări meteorologice, glaciologi­­ce, magnetice, ionosferice, seis­mice şi de altă natură, noua ex­pediţie va organiza deplasarea unei caravane de sănii şi trac­toare de la staţiune „Mirnîi" la staţiunea „Vostok" pentru a transporta combustibil, alimente şi echipament. • WASHINGTON. — Admi­nistraţia naţională pentru proble­mele aeronauticii şi cercetarea spaţiului cosmic (N.A.S.A.) a anunţat că experienţa, care a fost făcută sîmbătă pe poligo­nul de la Homestead (Florida), cînd a fost experimentat un nou motor de rachetă pe bază de carburanţi solizi, a dovedit posi­bilitatea ca în viitor astfel de motoare să fie utilizate la lansă­rile de rachete cosmice. © MONTEVIDEO. — Agenţi ai poliţiei uruguayene au devas­tat miercuri locuinţa lui R. Aris­­mendi, lider al­ mişcării comu­niste din Uruguay şi deputat din partea frontului de eliberare de stînga Ziarul „El Popular", care apare la Montevideo, scrie că aceste măsuri poliţieneşti nu fac decît să menţină încordată si­tuaţia politică din ţară. Publica­ţia amintită cheamă organizaţiile democratice din ţară să se soli­darizeze cu lupta împotriva ac­ţiunilor represive desfăşurate în Uruguay de către agenţi ai po­liţiei. • NEW YORK. — Greva lucră­torilor de la „New York Times", unul din cele mai mari ziare din Statele Unite, continuă de două săptămîni. Intr-o încercare de a exercita presiuni asupra sindica­tului greviştilor, şi-au suspendat, după cum se ştie, apariţia şi alte principale cotidiene newyorkeze afiliate la Asociaţia editorilor de ziare din New York. Astfel, în urma grevei la New York nu apar șase ziare cu un tiraj de 4 milioane exemplare . AMMAN. — Intr-o locali­tate situată în apropierea orașu­lui Amman (Iordania), un cami­on care cobora în pantă a dărî­­mat zidul unei școli, traversînd apoi curtea unde se jucau co­piii, fără să-şi poată micşora vi­teza. Accidentul a provocat moartea a opt copii, alţi 35 fiind grav răniţi. PE SCURT:! STEAUA ROȘIE Raportul de activitate pe 1965 al Comitetului Special O.N.U. NEW YORK 30 (Agerpres). — La New York a fost publicat ra­portul de activitate pe 1965 al Co­mitetului Special O.N.U. pentru e­­xaminarea problemei aplicării De­claraţiei cu privire la acordarea in­dependenţei ţărilor şi popoarelor coloniale. In ce priveşte Rhodesia de sud, în raport se arată că comi­tetul a luat act de promisiunea gu­vernului britanic privind menţine­rea pe mai departe a avertismentu­lui său către guvernul sud-rhode­­sian din 27 octombrie 1964 de a lua măsuri economice împotriva Rhodesiei de sud în cazul în care guvernul Ian Smith ar declara în mod unilateral independenţa ţării pe baza actualei constituţii, care privează de drepturi populaţia afri­cană. Se exprimă apoi regretul în legătură cu faptul că Marea Brita­­nie a permis desfăşurarea în mai de alegeri pentru adunarea legisla­tivă, pe baza constituţiei rasiste. Rezultatele acestor alegeri nu reflec­tă voinţa majorităţii covîrşitoare a populaţiei Rhodesiei de sud, ele fiind folosite de regimul minorităţii albe ca pretext şi justificare pentru acţiuni unilaterale. In raport se sub­­bliniază că Anglia nu şi-a manifes­tat dorinţa de a duce o politică care să asigure independenţa Rho­desiei de sud conform Declaraţiei O.N.U privind acordarea indepen­denţei ţărilor şi popoarelor colonia­le. Comitetul special al O N.U. atra­ge atenţia sesiunii a 20-a a Adu­nării Generale asupra înrăutăţirii si­tuaţiei — şi aşa explozive — din Rhodesia de sud. Comitetul insis­tă asupra adoptării de măsuri ener­gice de către Marea Britanie pen­tru îndeplinirea hotărîrilor O.N.U. şi, înainte de toate, asupra anulării constituţiei din 1961, cere convo­carea unei conferinţe constituţiona­le într-adevăr reprezentative şi transmiterea puterii majorităţii populaţiei. El cere, de asemenea, e­­liberarea deţinuţilor politici. 1 OCTOMBRIE: Aniversarea proclamării R.P. Chineze Cifre, fapte, Planul de dezvoltare a econo­miei R.P. Chineze pe anul 1965, etapă în pregătirea celui de-al treilea plan cincinal care va în­cepe în 1966, prevede sporirea cu cca. 11 la sută faţă de 1964 a producţiei industriale globale, urmărindu-se în acelaşi timp ri­dicarea continuă a calităţii pro­duselor, sporirea varietăţii lor, sprijinirea introducerii tehnicii noi. Se prevede, de asemenea, creşterea cu circa 5 la sută, în comparaţie cu 1964, a valorii totale a producţiei agricole. In agricultură se va aplica în con­tinuare politica unei economii diversificate, avînd ca verigă principală cultura cerealelor. ★ In primele şase luni ale aces­tui an, R. P. Chineză a realizat 280 de produse noi din oţel, printre care utilaj de foraj pe­trolier cu ajutorul căruia se poa­te atinge o adîncime pînă la 3.000 metri, aliaje superioare de oţel inoxidabile şi rezistente la temperaturi şi presiuni înalte şi la coroziuni, plăci grele pentru industria de petrol, construcţii pentru poduri şi pentru industria navală etc. •­ In prezent, industria construc­toare de maşini a Chinei livrea­ză peste 90 la sută din necesită­ţile ţării. Anterior, toate maşini­le erau importate. In anul 1957, numai 55 la sută din necesarul de maşini se producea în ţară. In 1964, gama producţiei in­dustriei constructoare de maşini a reprezentat mai mult decât dublul celei din 1957. In ultimii ani, au fost fabricate peste 1.000 produse noi, printre care maşini verticale de tăiat cărbunele, u­­tilaj modern pentru generatoare­le cu aburi, instalaţii pentru hi­drocentrale, utilaj pentru rafina­rea petrolului şi fabricarea în­grăşămintelor chimice. ★ Fabrica de instrumente elec­tronice din Tiantzin a construit prima maşină electronică de cal­cul din R. P. Chineză. Avînd o mărime mijlocie, calculatorul poate rezolva în timp foarte scurt ecuaţii de gradul 24 şi al­te probleme complicate. ★ In ultimii ani, industria chine­ză de mase plastice s-a dezvol­tat cu rapiditate. In anul 1964, în R. P. Chineză s-a produs de 15 ori mai mult polivinil decit în 1958. Produse care înainte se importau, cum ar fi polistirenul, sticla organică, polietilena şi altele se produc acum în China Producţia globa­lă de mase plastice a crescut din anul 1958 cu 600 la sută. De la începutul acestui an, în R. P. Chineză au intrat în func­ţiune integral sau parţial 13 noi fabrici textile pentru prelucrarea bumbacului. Ele fac parte din cele 46 de obiective importante ale industriei textile cuprinse în planul de construcţii pe anul 1965. Unele din ele sunt fabrici noi, altele reprezintă extinderea unor unităţi existente. In primele şase luni ale anu­lui în curs, industria textilă din provincia Liaonin a produs pes­te 1.800 de noi sortimente şi desene de ţesături din bumbac, mătase, lînă şi fibre sintetice, punînd la dispoziţia populaţiei cu 40 la sută mai multe produ­se textile decît în anul trecut şi cu 200 la sută confecţii. Faţă de 1945, producţia textilă din Liao­nin a crescut de cîteva ori. La Şanhai, 14 fabrici sînt pro­filate pe producţia de echipa­ment sportiv, livrînd populaţiei o mare varietate de articole pentru atletism, gimnastică, vî­­nătoare, aeronautică, ciclism şi alte sporturi. Recent, s-a înce­put producţia în serie a unui nou tip de biciclete de curse, cu cadrul din aluminiu. Cîntă­­rind numai 10,6 kg, ea este una din cele mai uşoare biciclete de acest gen din lume. R. P. CHINEZĂ. Vedere exterioară al noului aeroport internaţional de la Sanhai, dat recent în folo­sinţă. Erupţia vulcanului Taal 60 de kilometri. Din craterul de­schis izbucneau flăcări enorme, vizi­bile şi ele de la zeci de kilometri distanţă, iar cenuşa a fost azvîrlită cu atîta forţă încît a ajuns pînă la o localitate situată la 70 de kilometri de vulcan. Numărul de 21000 de vic­time (semnalat de agenţia France Presse), morţi sau dispăruţi, repre­zintă o cifră elocventă. Erupţia a provocat o panică imensă. Deşi s-au luat măsuri pentru a se evacua populaţia, mulţimea înspăimîntată a creat aglomerări pe şosele, căutînd să iasă cît mai repede din zona pe­riculoasă. Circulaţia este gîtuită de automobile, şarete şi o mulţime în­vălmăşită de oameni, scrie cores­pondentul agenţiei France Presse. In graba plecării, membrii acele­iaşi familii s-au rătăcit unii de alţii. Din dorinţa de a se salva cît mai repede, au avut loc ciocniri. Nume­roşi autohtoni s-au omorît între ei pentru a se urca în bărci. Şapte membri ai unei familii au fost îm­puşcaţi pentru că au refuzat să dea barca de care dispuneau. Autorită­ţile poliţieneşti au declarat că nu­mărul persoanelor moarte în acest fel, plus cele înecate din cauză că bărcile supraîncărcate s-au răsturnat, ar putea atinge un sfert din numă­rul total al victimelor, împiedicate de învălmăşeală, de cenuşă, de noroiul a cărui grosime atinge 80 cm ca şi de micile erupţii ale vulcanului, echipele de salvare n-au reuşit pînă acum să găsească nici un cadavru al celor 2.000 de oameni, cît se presupune că au fost îngropaţi de lavă. In mijlocul lacului, vulcanul con­tinuă să fumece. I­a intervale scurte din craterul său ţîşneşte cîte un jet de noroi de aproximativ 250 m înăl­ţime. Posturile de radio anunţă că din moment In moment poate avea loc o nouă erupţie. Agenţia France Pres­se, menţionînd o staţie de radio din Manilla semnalează, fără să dea alte amănunte că „vulcanul dă din nou semnele unei violente activităţi". MANILLA 30. (Agerpres). — Se pare că vulcanul Taal a încer­cat să-şi recompenseze cei 54 de ani de inactivitate, căci erupţia din 28 septembrie a avut proporţii ne­obişnuite. Agenţiile de presă anunţau că ex­plozia a fost atît de puternică încît a putut fi auzită de la aproximativ Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Piaţa Eroilor Sovietici nr. 2. Telefoane 26 88, 26 89. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: întreprinderea Poligrafică Tg -Mureş. Comanda: 7189. * 40.372 Acţiuni ale­­ patrioţilor sud-vietnamezi SAIGON 30 (Agerpres).­­ Continuînd acţiunile împotriva obiectivelor militare din imediata apropiere a Saigonului, patrioţii sud-vietnamezi au atacat miercuri noaptea un post guvernamental, si­tuat la numai 12 kilometri sud-est de capitală. Pierderile suferite de cele două părţi nu sunt încă cunos­cute. Tot în cursul nopţii, patrioţii au doborît un elicopter american la periferiile oraşului Saigon. Pe de altă parte agenţiile de pre­să anunţă că unităţi ale infanteriş­tilor marini americani, pregătiţi în ducerea războiului de junglă, au fost debarcate în regiunea din a­­propiere de localitatea Qui Nove. Ei au început în această zonă, un­de se presupune că există întăriri ale forţelor patriotice, o aşa-numită „operaţiune de extindere", urmînd să facă joncţiunea cu alt contingent de infanterişti marini, care acţio­nează din regiunea portului Qui Nhon. Potrivit unui purtător de cu­vînt american, această zonă urmea­ză să fie folosită pentru instalarea principalei baze destinate efective­lor diviziei sud-coreene, care se aşteaptă să sosească în Vietnamul de sud în următoarele două sau trei săptămîni. Corespondentul din Saigon al a­­genţiei Reuter anunţă că pe bordul purtătorului de avioane australian „Sydney", care a sosit la 28 sep­tembrie în secret în portul Wang Tau, a fost adus un nou contingent de trupe australiene cu un efectiv de 350 de persoane. Militarii aus­tralieni au fost transportaţi imediat pe calea aerului la baza militară aeriană de la Bien Hoa. Astfel, nu­mărul total al trupelor australiene, care luptă împotriva patrioţilor sud­­vietnamezi, este în prezent de 1.500 de persoane.

Next