Steaua Roşie, noiembrie 1965 (Anul 17, nr. 259-283)

1965-11-02 / nr. 259

Informaţii din activitatea­ organizaţiilor n.t.c. Critici îndreptăţite La O.C.L. Produse industriale din Tg.-Mureş a avut loc zile­ trecute conferinţa U.T.C. de dare de seamă şi alegeri. Care, de seamă prezentată de Iosi Balogh, secretarul comitetulu U.T.C., a evidenţiat aportul în­sufleţit al tineretului la realiza­rea şi depăşirea sarcinilor între­prinderii. La faptul că pe cele trei trimestre ale anului plan­ de desfacere a fost îndeplinit în proporţia de 103,79 la sută, ci economiile realizate prin redu­cerea cheltuielilor de circulaţii însumează 259.000 lei, iar bene­ficiile obţinute peste plan 439.000 lei, tineretul a avut o contribuţie însemnată. Elena Turcu Moldovan, Lenki Herman, Eva Csiszár, Ana Lász­ló, Marta Orbán, Ecaterina Szó­tyori, Victoria Casvan, Eszte Lukács, Cavril Feleki şi Gheor­ghe Ormenişan sunt numai cîţi­­va dintre U.T.C.-iştii care revin mereu ca evidenţiaţi în între­cerea socialistă. Axată în esenţă pe realizările obţinute de tineri, îndrumat de organizaţia de partid, dar ei de seamă nu a ocolit tratarea deficienţelor ce s-au manifestat în activitatea comitetului. Cri­tici îndreptăţite s-au formulat în primul rînd, în legătură cu aspectele negative în comporta­rea unor vînzători tineri faţă de cumpărători, în legătură cu felul în care se desfăşoară munca cultural-sportivă şi altele. ILEANA ELEFANT şef serviciu personal Cinstea pe care o merită Organizaţia U.T.C. este simţi­tă din ce în ce mai bine în activitatea economică şi politi­că a cooperativei agricole din Rîpa de Jos. Sub conducerea ei, mare parte a tineretului s-a antrenat activ în­­munca ,pentru întărirea economico-organizato­­rică a cooperativei agricole. Mai concret, ţin să arăt că avînd exemplul membrilor U.T.C., ti­nerii au curăţat în acest an o porţiune de 30 hectare păşune. Din rîndurile lor s-au format cei mai buni ciobani. De exem­plu, Ioan Covrig de la nr. 150, Ioan Şulari şi Artenie Tom­a, membri U.T.C., s-au străduit şi au reuşit ca la turmele îngri­jite de ei să aibă cea mai re­dusă mortalitate. Multora din­tre ei, cum sunt: Ioan Toma, Mihai Botezat, Măriuca Nete şi alţii, care au dovedit că merită această cinste, organizaţia de partid le-a aprobat cererile de a fi primiţi ca membri ai Parti­dului Comunist Român. IOAN ŞULARI secretarul organizației de bază P.C.R. STEAUA ROȘIE Secţia granulit a Fabricii de cărămizi şi ţigle din Tg.-Mureş ARFO TYP- un nou sortiment de hîrtie fotografică Atît fotografilor profe­sionişti cit şi celor ama­tori, colectivul Fabricii de hîrtie fotografică din Tg.­­Mureş, aparţinînd Combi­natului chimic din Tîrnă­­veni — care anual livrează pe piaţă peste 100.000 m­p hîrtie fotografică iu mai mult de 15 sortimen­te — le-a făcut recent o nouă surpriză. Ei au posi­bilitatea să găsească în magazine un nou sorti­ment de hîrtie fotografică de calitate superioară. Este vorba de hîrtia ARFO­TYP, realizată pe bază de clorobromură de argint. Noua hîrtie are un con­trast care se pretează la un mare număr de tipuri de filme şi dispune de o tonalitate bogată şi fru­moasă faţă de celelalte sortimente realizate pînă în prezent. Tot aici spe­cialiştii au experimentat şi pus la punct procesul teh­nologic pentru un alt tip de hîrtie fotografică des­tinat în special unor insti­tuţii de documentare, ea avînd o sensibilitate redu­să şi o tonalitate curată, superioară. Paralel cu introducerea în fabricaţie a noi sorti­mente, specialiştii de la această fabrică sînt pre­ocupaţi şi de îmbunătăţi­rea calităţii hîrtiei. In a­­cest sens în ultimul timp s-au adus îmbunătăţiri substanţiale procesului de turnare şi uniformizare a emulsiilor pe suportul de hîrtie, obţinîndu-se astfel hîrtie fotografică de cali­tate superioară. Linie pentru turnarea de precizie Colectivul de la între­prinderea „Republica" din Reghin extinde turnarea de precizie la alte repere necesare constructurilor de tractoare­­şi autoca­mioane din Braşov, meta­­lurgiştilor de la Cugir şi constructorilor de vagoane din Arad. Astfel, în cursul acestui an, turnătorii de precizie de aici şi-au du­blat producţia de piese turnate din oţel în forme cu modele uşor fuzibile. In acest scop a intrat în producţie o nouă linie pentru turnarea de preci­zie. In 9 luni din acest an aici s-au turnat aproape 160 de tone de oţel, exe­­cutîndu-se peste 1.500.000 de piese în mai mult de 100 de repere. Paralel cu extinderea turnării de precizie la a­­ceastă întreprindere se fac pregătiri pentru introdu­cerea turnării fontei no­dulare, folosită la execu­tarea a diferite piese pen­tru motoarele cu explo­zie, precum și a altor pie­se mult solicitate. Construcţii în prag de iarnă Constructorii din oraşul Tîrnăveni au ridicat în a­­cest an noi blocuri de lo­cuinţe şi obiective de in­teres social. Multe din aceste construcţii au fost date în folosinţă înainte de termenul fixat şi — spre deosebire de anii tre­cuţi — calitatea lucrărilor şi, în special, a celor de finisaj a fost mult îmbu­nătăţită. După darea în folosinţă a 40 de apartamente noi, pe acest şantier a început de curînd construcţia a 3 blocuri cu 120 de apar­tamente. In ciuda timpu­lui răcoros, cei 117 mun­citori de aici au reuşit să toarne fundaţia la blocul A 1 în proporţie de 30 la sută, au început săpatul la blocul A 2, începînd şi zi­dăria la blocul B 1. In ziua de 25 octombrie a. c a început, de asemenea, turnarea fundaţiei centra­lei termice care va deservi lucrările care urmează a fi efectuate în prag de iarnă. Harnicii constructori de pe acest şantier şi-au pro­pus ca pînă la sfîrşitul anului să ridice, în între­gime, în roşu blocul B 1, să termine complet cen­trala termică şi să ridice blocurile A 1 şi A 2 pînă la nivelul 3, respectiv 2. OCTAVIAN BOSSU responsabilul Centrului de radioficare Tîrnăveni LA TEATRUL DE STAT DE PĂPUŞI. Două spectacole noi în pregătire Teatrul de stat de pă­puşi, cu lumea lui feerică, e ca un magnet pentru cei mici şi cîteodată pen­tru cei mari. Interesîn­­du-ne recent de preocu­pările de aici, ne-a fost dat să aflăm multe lucruri interesante de la Kovács Ildikó, regizoare la institu­ţia cu acelaşi profil din Cluj, care întorcîndu-se de la cel de-al lll-lea Fes­tival internaţional al tea­trelor de păpuşi şi mario­nete din Bucureşti, a fă­cut un popas destul de lung la Tg.-Mureş, spre a realiza două spectacole noi. Profitînd de ocazie i-am pus cîteva întrebări. întrebare: Aşadar, aţi venit la noi după Festiva­lul din Capitală. Despre a­­cest eveniment artistic de mare anvergură s-a vorbit şi s-a scris mult. Totuşi, ne-aţi putea comunica ideile dv., desprinse din cele văzute şi auzite la Festival şi modul în care credeţi că învăţămintele ar putea fi fructificate. Răspuns: La Festival s-a manifestat în general ten­dinţa de evadare din ca­drul restrîns de pînă a­cum, tendinţa spre mon­tări mari, nu numai în ce priveşte forma, dar şi con­ţinutul. Mesajele majore, semnificative reclamă, bi­neînţeles, un cadru adec­vat şi din punct de ve­dere formal. Dar această tendinţă îşi are şi reversul ei. Se pare că cei mici sînt un pic cam vitregiţi, că teatrul de păpuşi a cam luat-o razna, întorcîndu-şi faţa, puţin cam abuziv, spre a­­dulţi. Şi, tocmai pornind de la această constatare, ne-am propus să oferim în viitor ceva mai mult micilor spectatori. întrebare: Această ho­­tărîre va prinde viaţă în pie­sele pe care le puneţi în scenă în Tg.-Mureş? Răspuns: Veţi putea constata şi dv. In ordine cronologică, vom realiza mai întîi un spectacol în limba maghiară, după care va urma o altă premieră, de data aceasta în limba română. Primul spectacol va consta din 3 piese scurte pentru cei mici. Este vorba, în primul rînd, despre povestirea dramatică în trei părţi „O rază de soare", de Al. T. Popescu. Personaje sunt puţine: Mut, un şoarece mic, ce­nuşiu, vioi şi neastîmpă­­rat, Pitt, balerina de por­ţelan, cu piciorul rupt şi pisica. E o povestire du­ioasă, îmbibată cu mult lirism, care preamăreşte sentimentul adevăratei prietenii. Următoarele două piese sînt preluate din reperto­riul teatrului belgian. Au­torul lor este José Géal. Piesele se intitulează: „Plum Plum şi balaurul", respectiv „Liniştea sergen­tului Moustachon (Mus­tăciosul)". Aceste piese sînt foarte amuzante şi au mult u­­mor. Personajul principal, căţelul Plouf, jucăuş, ne­­astîmpărat, va atrage, fără îndoială, simpatia copiilor, care vor urmări cu răsu­flarea tăiată, peripeţiile sa­le pline de haz. Avînd un caracter de improvizare, mizînd pe umor, pe grotesc, totuşi şi aceste piese au, pe lîn­­gă rolul distractiv, şi unul educativ, reliefînd curajul şi dibăcia personajului principal. In limba română va fi realizată feeria: „Sînziana şi Pepelea", după pito­reasca creaţie a regelui poeziei, Vasile Alecsandri. Astfel, se vor trezi din lumea basmelor, spre a apare la lumina rampei alături de protagonişti, Pa­pură împărat, Vornicul Linguşitor, Vistiernicul Ciu­­pilă, Pîrlea Vodă, Lăcustă Vodă şi ceilalţi. Textul deosebit de frumos, sce­nele pline de umor sănă­tos, elementele de folclor etc., credem că vor fi în măsură să capteze inimile şi minţile spectatorilor noştri. In orice caz, pornind de la considerentul că pă­puşa totuşi nu e om, şi ca atare e bine să rămînă pă­puşă, întregul colectiv s-a străduit să aducă pe scena micului teatru un suflu nou. Urmează ca specta­torii, atît cei mari cît şi c­ei mici, să decidă, în ce măsură am reuşit. ŞTEFAN IZSÁK Sesizări şi răspunsuri Stafie... între stafii Corespondentul nostru voluntar I. CRĂCIUN din Rîpa de Jos, raionul To­­pliţa, ne-a sesizat că în­­tr-una din zilele trecute, călătorind cu autobuzul cu nr. 51.317 MS, apar­ţinând I.R.T.A. Topliţa (circulă pe ruta Topli­­ţa—Vătava şi retur), a fost martorul unui fapt neobişnuit. In Deda, au­tobuzul a oprit în faţa unei case (nu era staţie). Taxatorul a urcat în ma­şină doi saci de circa 80 kg fiecare, pe care i-a coborît cu 10 minute mai tîrziu, cînd maşina a oprit în staţie. Şi aici s-a petrecut ceva demn de remarcat. O dată cu sacii şi ceilalţi călători a coborît şi taxatorul. Ma­şina şi-a continuat dru­mul fără taxator. Ce s-a întîmplat cu cei care s-au urcat la Vătava, cine le-a dat bilete şi de ce autobuzul face „haltă" în locuri nepermise, cre­dem că ne va răspunde I.R.T.A. Topliţa. Inspecţia regională de control de pe lîngă I.Reg.T.A. Tg.-Mureş a constatat justeţea celor sesizate. Pentru aceste fapte taxatorul Ioan Tă­­tăran a fost sancţionat cu „mustrare scrisă". O defecţiune la conducta de apă In primăvara acestui an ,am primit un aparta­ment în blocul din str. Gheorghe Doja nr. 187 — ne scrie VIORICA LUMPERDEAN din Tg.­­Mureş. La cîteva zile du­pă instalarea în noua lo­cuinţă, nu am mai avut apă. M-am prezentat la I.G.L. De aici am fost trimisă la întreprinderile comunale, ur­me­tov. Liszka m-a informat că Fabrica de conserve „Mureşeni" se face vino­vată pentru faptul că a instalat o pompă de apă pe conducta de alimen­tare a blocurilor. S-a pus în vedere fabricii să de­monteze această pompă. Intr-adevăr, s-a simţit o oarecare îmbunătăţire, dar numai în prima zi. Apoi am rămas din nou fără apă. Cui trebuie să ne adresăm pentru a se rezolva această situaţie? Serviciul tehnic al I.G.L. Tg.-Mureş, care a cercetat sesizarea, ne răs­punde: Conducta de apă care deserveşte blocurile din cvartalul Mureşeni are un diametru de 400 mm, deci mult mai mare decît este necesar. între­prinderile comunale au stabilit că undeva pe conductă există o crăpă­tură pe unde apa se scurge în pămînt. Pentru a se depista orificiul cu pricina, personal califi­cat de la întreprinderile comunale, cu un aparat special, fac cercetările necesare. O dată cu des­coperirea orificiului, de­fecțiunea va fi remedia­tă. Cine-l repară? Podeţul Buruşenilor de peste rîul care curge din Munţii Căliman face le­gătura cu oraşul Topliţa la 35 de familii care lo­cuiesc pe str. I. Creangă. Tot pe această stradă se află şi brigada de trac­torişti a S.M.T. Lăzarea. Datorită faptului că po­deţul este vechi şi stri­cat, vehiculele nu mai pot trece peste el (trec prin apă). Pe unde vor trece vehiculele şi pieto­nii cînd albia rîului va fi plină cu apă? Cetăţenii din această parte a ora­şului au intervenit la sfa­tul popular pentru repa­rarea podeţului. Sfatul ne-a îndrumat la S.M.T. Lăzarea. Dar acesta nu a luat nici o măsură pînă în prezent — ne scrie un grup de cetăţeni din Topliţa. Comitetul executiv al Sfatului popular raional Topliţa a luat măsuri şi în colaborare cu C.A.P. Topliţa, vor repara pode­ţul. Scenă din piesa „O rază de soare URMĂRI DIN PAG 1 Experienţa se cîştigă prin munca perseverentă că asupra întregii activităţi de ridicare a calităţii produselor. Concludent este următorul e­­xemplu. Pornind de la rezulta­tele bune obţinute, organizaţia de bază de la secţia finisaj a u­­nităţii a II-a, care fabrică pro­duse destinate exportului, şi-a pus problema dacă n-ar fi posi­bilă depăşirea indicilor de cali­tate atinşi. Această problemă a fost discutată în cadrul biroului împreună cu şeful secţiei şi cîţi­­va muncitori fruntaşi. O aseme­nea analiză prealabilă, înainte de a fi pusă în dezbaterea adu­nării generale, a ajutat la stabili­rea unor măsuri judicioase. Re­zultatul : după cîteva luni indi­cii de calitate prevăzuţi — mai înalţi — au fost atinşi. Acum, sînt create realmente condiţii ca experienţa cîştigată să fie dez­voltată mai departe, îneît „şta­cheta" calităţii să nu coboare nici un milimetru, întregul nostru colectiv este ho­­tărît să dovedească şi de acum înainte perseverenţă şi iniţiativă în îndeplinirea întocmai a planu­lui pe acest an, să dezvolte expe­rienţa acumulată pentru a trece cu toate forţele la înfăptuirea sarcinilor sporite, tot mai com­plexe, trasate de Directivele ce­lui de-al IX-lea Congres al par­tidului, etc. Pe o suprafaţă de peste 400 ha sînt executate şi arătu­rile adînci. Arăturile puteau fi şi mai avansate, chiar pe ter­minate, dacă cooperativa agri­colă ar lucra mai operativ la culesul porumbului şi eliberatul terenului de coceni. Pentru ca tractoarele să fie cît mai judicios folosite, cei mai buni tractorişti printre care Du­mitru Tătaru, Gheorghe Sîmbo­­tin, Ioan Antal, Francisc Nagy, Vaier Bârja şi Petru Lazăr lu­crează şi noaptea la arat. Ca o parte pozitivă în activitatea a­­cestor mecanizatori este că ei în toate campaniile colaborează strîns nu numai cu brigăzile de cîmp, pe care le deservesc, dar se întrajutorează cu mecaniza­torii din alte brigăzi, care lu­crează la Alecuş, la Sona ele. Au fost cazuri cînd cei din A­­lecuş au fost ajutaţi de cei din Bila la arat, iar ei la rîndul lor s-au dus în ajutor la discuitul terenului. Că peste tot au fost executate lucrări de calitate se datoreşte şi controlului perma­nent şi îndrumării competente care o face Constantin Miclea, inginerul cooperativei agricole. Conştiinciozitatea de care dau dovadă tractoriştii în timpul lu­crului mai este influenţată şi de grija ce le-o poartă cooperativa. Astfel, pentru mecanizatorii ca­re nu sînt din localitate, se găteşte hrană caldă şi li se a­­sigură cazarea corespunzătoare. Acestor inimoşi tractorişti, le place să citească, să studieze. Toţi sînt abonaţi la „Scînteia", la diferite reviste de specialita­te, la presa locală. In curînd, vor începe studiul la documen­tele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R., unde propagandist este­­la centrul de studiu care cuprinde pe tractoriştii din 6 brigăzi din împrejurimi) Martin Panczel. învăţătura se împleteşte ar­monios cu pasiunea de a cu­noaşte cît mai bine „tainele" tractoarelor şi maşinilor agrico­le. Preocuparea aceasta a avut ca rezultat faptul că tractoriştii Dumitru Tattar, Ioan Răhăian şi alţii au prelungit durata de funcţionare a tractoarelor între două reparaţii cu cîte 2—3 luni. Economiile de carburanţi rea­lizate de brigadă se ridică la valoarea de 7—8.000 lei. Aceste realizări sînt şi rezul­tatul bunei organizări a muncii. Printre metodele folosite, chiar şi la arăturile adînci, este a­­ceea de a se lucra cu tractoa­rele grupate, ceea ce micşorea­ză deplasările în gol. De un real folos sînt analizele reali­zării sarcinilor de plan, ce se fac decadal pe tractor şi pe bri­gadă. Succesele acestei brigăzi frun­taşe pe staţiune se datoresc nu numai cunoştinţelor profesio­nale, conştiinciozităţii cu care lucrează ci şi muncii politice desfăşurate de organizaţia de partid şi de organizaţia U.T.C., rezultatele în muncă constituind o recomandare de bază la ce­rerile unor tractorişti de a fi primiţi în rîndurile membrilor de partid. Mecanizatorii din înlu­ crările operativ executate, şeful de brigadă ia parte în perioada campaniilor la şedinţele de lu­cru, la care participă preşedin­tele, inginerul şi brigadierii de cîmp. Sarcinile ce se trasează la această şedinţă de seară me­canizatorilor sînt repartizate a 2-a zi pe fiecare tractorist ca­re, majoritatea fiind din sat, cunosc bine fiecare parcelă de pămînt, ceea ce le ușurează și mai mult aplicarea unei agro­­tehnici corespunzătoare. A face acest lucru nu este o treabă ușoară, deoarece această cooperativă execută un mare volum de lucrări. Numai anul acesta, brigada lui Panczel, a prăşit 970 ha cu porumb, a re­coltat cu combinele peste 200 ha cereale, iar acum în toamnă a făcut în timpul optim însă­­mînţatul griului pe o suprafaţă de 430 ha, al orzului pe 70 ha 3 Una din formele organizato­rice care a dat rezultate deose­­bit de bune la antrenarea ma­selor la realizarea numeroaselor acţiuni de interes obştesc sunt comitetele de cetăţeni pe cir­cumscripţii electorale. Comitetul executiv al Sfatului popular al raionului Odorhei, pe baza controalelor efectuate la comitetele executive ale sfa­turilor populare comunale şi orăşeneşti, prin brigada de con­trol formată din secretarul co­mitetului executiv al Sfatului popular raional, şeful secţiei se­cretariat-administrativ, şeful ofi­ciului juridic, jurist consultal şi instructorul cu documentarea al secţiei organizatorice, a analizat activitatea comitetelor de cetă­ţeni şi s-a constatat că în raio­nul Odorhei sunt constituite 89­ comitete de cetăţeni pe circum­scripţii electorale, care cuprind uin număr de 2.841 de persoa­ne. Din controalele efectuate a reieşit că majoritatea comite­telor executive ale sfaturilor populare se ocupă intens de buna organizare şi instruire a comitetelor de cetăţeni pe cir­cumscripţii electorale. In acest scop ele folosesc metode va­riate pentru activizarea comite­telor de cetăţeni, în vederea ri­dicării interesului maselor faţă de acţiunile întreprinse şi pen­tru a le mobiliza la îndeplini­rea lor. Pentru îmbunătăţirea muncii, majoritatea comitetelor executi­ve ale sfaturilor populare comu­nale şi orăşeneşti au ţinut cu regularitate şedinţe de instructaj cu preşedinţii şi secretarii comi­tetelor de cetăţeni pe circum­scripţii electorale, aducîndu-le la cunoştinţă obiectivele şi ac­ţiunile ce urmează să fie între­prinse, măsurile organizatorice ce trebuie luate pentru atragerea maselor la realizarea lor. Cu a­­ceste ocazii preşedinţii comite­telor de cetăţeni informează co­mitetul executiv despre greută­ţile întîmpinate şi despre pro­punerile venite din rîndul ma­selor. Prin urmare, comitetele executive ale sfaturilor popu­lare combinale şi orăşeneşti iau cunoştinţă din timp de pro­blemele asupra cărora trebuie să-şi îndrepte atenţia, care din­tre comitetele de cetăţeni are mai multă nevoie de ajutor, ce măsuri sînt necesare pentru a duce la bun sfîrşit acţiunile pla­nificate etc. Folosind aceste metode am obţinut rezultate bune şi chiar foarte bune în organizarea între­cerii pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşelor şi a satelor noastre. Drept urmare, în anul 1964, la lucrările execu­tate, prin munca patriotică e­­fectuată de cetăţeni am obţinut economii în valoare de peste 11 076.427 lei. In acest an fo­losind experienţa bună dobîn­­dită, desfăşurarea muncilor pa­triotice a căpătat un mai mare avînt, realizîndu-se pînă la sfîr­şitul trimestrului III economii în valoare de peste 10.870.000 de Iei. Dintre lucrările mai importan­te amintim: repararea, întreţine­rea şi construirea de drumuri pe o lungime de 208,7 km; re­pararea şi construirea d­e străzi şi trotuare pe o suprafaţă de 126.755 mp; amenajări, întreţi­neri şi extinderi de parcuri şi zone verzi pe o suprafaţă de 103.620 mp; plantarea a 41.710 arbori şi pomi; extinderea reţelei de apă pe o lungime de 8,4 km şi altele. Pentru obţinerea de rezultate cît mai frumoase, în scopul rea­lizării angajamentelor luate, co­mitetele executive ale sfaturilor populare comunale şi orăşeneşti au iniţiat întreceri între comite­tele de cetăţeni pe circumscrip­ţii electorale. Rezultate impor­tante au fost obţinute în comu­na Corund. In această comună s-au evidenţiat în mod deosebit preşedinţii comitetelor de cetă­ţeni Zsigmond Alexandru, Si­­mony Andrei, Fábián Margare­ta, Nagy Dionisie şi alţii, care au contribuit prin mobilizarea cetăţenilor la realizarea angaja­mentelor luate pentru înfrumu­seţarea şi buna gospodărire a satelor. In oraşul Odorhei, pe baza planului de măsuri, cetăţenii din circumscripţia electorală nr. 42 au făcut un apel către cir­cumscripţiile electorale din oraş, chemîndu-le la întrecere pentru realizarea angajamente­lor luate în anul 1965. Printre lucrările mai importante se pot aminti continuarea lucrărilor de construire la complexul spor­tiv, unde pînă în prezent s-au prestat lucrări prin muncă pa­triotică în valoare de peste 840.000 lei, s-au plantat 22.230 bucăţi arbori şi pomi ornamen­tali, s-au amenajat, extins şi în­treţinut parcuri şi zone verzi pe o suprafaţă de 57.000 mp etc. In organizarea şi executarea lucrărilor s-au evidenţiat comi­tetele de cetăţeni din circum­scripţiile electorale nr. 2 în frunte cu Rozalia Biro, preşe­dintă. Rezultate bune în ce pri­veşte lucrările prin muncă pa­triotică au obţinut şi cetăţenii din comunele Avrămeşti, Atrid, Mereşti, Ulieşti, Mărtiniş şi Vlă­­hiţa. NICOLAE FORRO instructor cu document­­a la Sfatul popular raional Odorhei Comitetele de cetăţeni

Next