Steaua Roşie, ianuarie 1966 (Anul 18, nr. 1-24)

1966-01-04 / nr. 1

Guvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşe şi tovarăşi, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute ne vom despărţi de anul 1965 — an de mari înfăptuiri ale poporului român în toate domeniile activităţii sociale — şi vom întîmpina, cu voie bună şi optimism, anul 1966, care deschide patriei noastre noi perspective de progres şi prosperitate. Cronica socialismului va rezerva anului care a trecut pagini bogate în realizări şi eveni­mente de mare însemnătate pentru dezvoltarea orînduirii noastre, pentru mersul înainte al ţă­rii, pentru viitorul poporului român. Dînd viaţă politicii partidului, oamenii muncii au încheiat anul acesta cu succes planul de şase ani, au ridicat noi uzine şi fabrici, au sporit producţia de bunuri materiale şi valori spirituale, au făcut noi paşi pe calea cunoaşterii ştiinţifice, au îm­bogăţit şi mai mult, prin munca lor, patria, făcînd-o mai puternică şi mai înfloritoare. Acest an a intrat în istoria partidului şi a ţării prin Congresul al IX-lea, care a adoptat directivele viitorului plan cincinal — programul înfloririi multilaterale a patriei, al ridicării pe o treaptă superioară a procesului de desăvîrşire a construcţiei socialiste. A fost adoptată noua Constituţie care consfinţeşte victoriile istorice ale poporului. România, stat suveran şi inde­pendent al celor ce muncesc, a fost procla­mată Republică Socialistă. Poporul român, liber şi stăpîn pe soarta sa, îşi făureşte, sub condu­cerea partidului, viitorul fericit, păşind mereu înainte spre culmile înalte ale civilizaţiei — societatea comunistă. Partidul şi guvernul au elaborat măsuri me­nite să deschidă calea progresului neîntrerupt în domenii de mare însemnătate ale vieţii so­ciale. Printre acestea se înscriu măsurile privi­toare la dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi modernizarea producţiei agricole, îmbunătăţirea organizării şi planificării agriculturii, precum şi cele cu privire la perfecţionarea organizării şi îndrumării cercetării ştiinţifice, la ridicarea ro­lului ştiinţei în dezvoltarea societăţii. Creşte rolul organizator al statului în con­strucţia socialistă, se perfecţionează activitatea organelor de stat, legăturile lor cu masele, se dezvoltă democraţia socialistă. Partidul Comu­nist Român, urmat cu încredere de întregul popor, îşi îndeplineşte cu cinste înalta misiune de forţă conducătoare a societăţii. Zilele trecute, Marea Adunare Naţională, a votat planul de stat pe 1966 — primul an al cincinalului — stabilind în toate domeniile obiectivele de muncă ale noului an, a căror în­deplinire va asigura noi victorii în înflorirea economiei şi culturii, va ridica bunăstarea celor ce muncesc. Muncind cu elan şi abnegaţie, dînd viaţă acestor obiective, poporul român va face să strălucească tot mai puternic chipul scumpei noastre Patrii. Ingăduiţi-mi să felicit cu prilejul Anului nou, în numele conducerii partidului şi statului, pentru marile succese obţinute, eroica noastră clasă muncitoare, harnica şi priceputa ţărănime, valoroasa noastră intelectualitate, pe toţi oa­menii muncii români, maghiari, germani şi de altă naţionalitate, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, care alcătuiesc marea familie a Româ­niei socialiste. Angajat într-o intensă activitate constructivă, poporul român militează pentru dezvoltarea colaborării internaţionale, îşi dă contribuţia la lupta pentru victoria cauzei socialismului, de­mocraţiei şi păcii în întreaga lume. Partidul şi guvernul ţării noastre consideră de însemnătate vitală pentru soarta omenirii întă­rirea unităţii şi coeziunii sistemului mondial socialist, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, mobilizarea în jurul acestora a tuturor forţelor înaintate ale societăţii contem­porane, care acţionînd unite sînt capabile să zădărnicească acţiunile agresive ale cercurilor imperialiste, să asigure progresul şi securitatea popoarelor. Fie ca noul an să aducă poporului român bucurii şi împliniri tot mai mari, noi succese în înfăptuirea aspiraţiilor sale de fericire şi pros­peritate, să sporească şi mai mult puterea ma­terială şi spirituală a patriei noastre, să asigure noi victorii forţelor care luptă pentru progres social, pentru triumful păcii în lume. Vă urez tuturor, dragi prieteni şi tovarăşi, îndeplinirea dorinţelor şi năzuinţelor dumnea­voastră de mai bine, sănătate şi viaţă lungă, un nou an rodnic şi fericit. La mulţi ani! Acolo unde focul nu se stinge ... Şi cum aici, focul nu se stin­ge niciodată, prin tradiţie, nopţile rămîn întotdeauna fierbinţi şi albe. Platformele marelui cuptor, întrea­ga bală sînt scăldate în feericul’ joc de reflexe. Prin pieptul de'zare'al ferestrelor de la cuptor lumina ia­­să-n buchete iar în sticla ochelari­lor de pe fruntea carb­idarului se zăresc licuricii. Lingă cuptor, nopţile au ecoul lor aparte. Carbidarii se văd mai voinici de cum sunt. Braţele lor au tărie şi dimensiune de luptător. Dar, dintre toate nopţile, cea mai frumoasă şi mai fierbinte este, tot prin tradiţie, cea care marchează hotarul dintre ani. Cînd ceasul bate pentru ultima oară într-un an, oamenii de lingă cuptor păstrează momentul solemn doar cîteva clipe iar inimile lor bat în acelaşi ritm. Acum, cînd o ţară întreagă toas­tează fericită, cînd ninge cu confe­­tii şi se cîntă bucuria, cînd răsună clinchetul cupelor pline cu soare topit, carbidarii din faţa cuptorului încins se felicită prin ridicări de mîini, cu zîmbet cald. E un mo­ment cu totul aparte. Şarja se ela­borează chiar acum cînd toate si­renele patriei şuieră, cînd se aud milioane de urale şi ele se între­pătrund cu ecourile celor două­sprezece lovituri de gong care ves­tesc Noul an. Douăzeci şi cinci de oameni par­ticipă la concertul carbidului topit. Pe vatra de scurgere, Iuliu Cruj di­rijează imensul creion de cărbune şi îl apropie de vatra fierbinte. Ma­şina electrică de străpuns sparge buza cuptorului. întreaga încăpere este luminată feeric. E o clipă mo­numentală. Totul se întîmplă exact la orele 24. Carbidul lichid fuge pe lină şi ajunge în cuvă. Meşterul Dumitru Muntean urmăreşte cu a­­tenţie. Şeful de echipă Iosif Epereşi dirijează acest concert neobişnuit cu îndemînarea unui maistru. Ope­ratorii chimişti îşi fac semne, rîd. Prima şarjă din 1966 reuşeşte exce­lent. E bucuros şi fruntaşul Octa­­vian Raţiu. Şi Gheorghe Gabor, cel mai mare fotbalist din Corneşti — cum îi spun carbidarii — intră în noul an plin de bucurie. A venit lîngă cuptor şi electricianul de tu­ră, vînătoru! Zaharie Herman. — La mulţi ani Zaharie! — se aude o voce. — Multă bucurie, sănătate şi noroc la vînătoare măi Zaharie — strigă un alt operator şi rîd cu toţii în hohote. Mare bucurie e şi pe platforma de alimentare! Se aud fe­licitări. Se transmit pe fir, direct urări. In vuietul ăsta continuu,, un carbidar îmi spune că cineva i-a urat lui loan Stoica, acolo sus, mul­tă, foarte multă fericire, petrecere și o vioară... Stradivarius. După cum se vede, loan Stoica nu-i numai un bun alimentator ci şi un virtuoz cîntăreţ în cutia de sub strune. — Să-ţi cînte vioara numai feri­cire, harnic carbidar! Urările fac telegrafic, clipele sînt foarte preţioase şi atît de bo­gate, pline de sensuri. Acasă, Augustin Marian, şeful al­tei echipe de carbidari, tot de la cuptorul IV, a urmărit întregul pro­gram de televizor. Acum cînd ridică paharul pentru Noul an, se gîndeşte la tovarăşii săi. Nu-i sigur dacă echipa lui Eperesi elaborează chiar acum prima şarjă, insă le do­reşte tuturor succes în muncă şi sănătate. Inimile carbidarilor bat la fel şi indiferent unde se află ei, comu­nică. întregul clocot al muncii de ela­borare a primei şarje de carbid în 19­66, la cuptorul IV, a durat puţin. A fost o şarjă mai fierbinte la cele­lalte şi cu mult mai însemnată. Ea s-a încheiat o dată cu primul mi­nut din 1966. Primul minut, pri­mul succes! Pînă dimineaţa, oame­nii din echipa lui Eperesi au dat peste plan 17 tone de carbid. S-a făcut şi prima analiză de labora­tor. Izbîndă pe toată linia: 316 litri de acetilenă la un kilogram de carbid! E un succes foarte impor­tant. Un fel de record. Primul pas din 1966 e victorios! Rînd pe rînd, carbidarii ies în curtea combinatului tîrnăvean. Aici, afară, lîngă clădirea cuptorului fier­binte, îşi dau mîna, se îmbrăţişea­ză. Şi-n astă bucurie ascultă cînte­­cul sirenelor, şuieratul locomotive­lor, cîntecul muncii. E cea mai fru­moasă noapte dintre toate. Din cele 2.300 de grade ale carbidului topit, noaptea a furat căldură şi lu­mină iar din fericirea şi bucuria oamenilor, frumuseţe... P. GIURGIU TELEGRAMĂ Excelenţei sale Generalului NE­WIN Preşedintele Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birmane RANGOON In numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, transmit, cu prilejul celei de-a XVIII-a aniversări a independenţei Uniunii Birmane, călduroase felici­tări şi cele mai bune urări de sănătate pentru Excelenţa Voastră, de progres şi bunăstare pentru poporul birman. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ AUTONO­MĂ MAGHIARĂ ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVIII, Nr. 1 (2.426)______________________Marţi, 4 ianuarie 1966 | 4 pagini 25 bani irÓMIBM. Tinereţe şi optimism Ultimele ore ale bă­­trînului 1965: O seară plină de lumină. Ani­maţia nu conteneşte pentru nici o clipă. Din toate colţurile o­­raşului, tineri şi vîrst­nici îşi îndreaptă paşii spre cluburi sau loca­luri, pentru a petrece într-un mod cît mai plăcut Revelionul, îm­brăcat în haine de sărbătoare, oraşul pa­re o lume de basm, plină de farmec. Continuînd o veche tradiţie, peste 600 de tineri din Tg.-Mureş au venit să sărbăto­rească Revelionul la Palatul cultural. La în­ceput, tinerii — ro­mâni, maghiari, ger­mani şi de alte naţio­nalităţi, îmbrăţişînd cele mai diferite pro­fesii, au avut prilejul să urmărească un spectacol de varietăţi. Frumosul spectacol s-a încheiat cu Pluguşorul urât de tineri îmbră­caţi în frumoase cos­tume naţionale. ...Momentul solemn se apropie! Ultima din cele douăsprezece bă­tăi ale orologiului a fost acoperită de clin­chetul paharelor şi de tumultul urărilor: „La mulţi ani!". Clipele se scurg pe neobservate. Surprize­le plăcute se ţin lanţ, iar în minunata sală de oglinzi zeci de pe­rechi dansează. Bucuria şi veselia au ţinut tovărăşie fie­cărui participant la carnaval. Pe oricare l-ai fi întrebat cum se simte, ţi-ar fi răspuns la fel „Minunat! Pe­trecem foarte plăcut!". — Eu vin pentru prima dată la Carna­valul tineretului din Tg.-Mureş, ne declară ing. Liviu Ciceo de la Iprofil „23 August". Sunt foarte fericit, îmi place să dansez, cu alte cuvinte mă simt excepţional. Aceeaşi bucurie se putea citi şi pe feţele tinerilor Ioan Tatar şi Eugen Prunaş de la Combinatul chimic din Tg.-Mureş, sau Ani Coznac, Maria Varga, Ilarie Rusu, Adrian Botorea, mun­citori, tehnicieni şi maiştri din diferite în­treprinderi şi instituţii ale oraşului. Parcă nicicînd nu am simţit atîta bucu­rie şi fericire ca în seara aceasta de Re­velion — ne relatează losif Molnár, strungar la Iprofil „23 August". Acum, mai ales că am avut norocul să cîştig şi purceluşul la tavă, ce să mai spun? Spun pentru toţi „La mulţi ani!" şi pînă la anul să mai „crească" şi alţi purcei pe tavă. Furat parcă de ne­­sfîrşitele melodii de dans, frezorul Horea Bologa îşi doreşte tot ce e mai plăcut şi mai frumos, lui ca şi tuturor celorlalţi ti­neri. Cîntecul, muzica, urările însoţite de clinchetul paharelor mereu pline cu necta­rul boabelor aurite în soarele lui 1965, au continuat pînă tîrziu. Zorile dimineţii bă­­teau la geamurile pa­latului. Totul parcă­ s-a petrecut într-o cli­pă. Oare a fost un vis? Nu! N-a fost vis. A fost o seară de basm... o seară de ne­uitat. AUREL DAN Ultimele ore ale anului 1965, ultimul an al şesenatului. S-a scurs încă un an rod­nic. Pe răbojul anului ce a trecut au rămas crestături adînci, des­­luşindu-ne versurile celor mai frumoase poezii. Sînt slove de oţel scrise de entu­ziaştii oamenii ai muncii, oţelari, con­structori, chimişti, sti­clari, mineri. Către seară grupuri, grupuri de oameni, bărbaţi şi femei, îm­brăcaţi în costume de sărbătoare se îndrep­tau către locurile un­de urmau să-şi pe­treacă Revelionul. ...Restaurantul „Mu­reşul". Aici au venit să petreacă Reve­lionul un mare număr de oameni ai muncii din oraş. Sala era fru­mos ornamentată cu lampioane şi ghirlan­de în culori vii. Voia bună şi entu­ziasmul sînt nelipsite. Orele 21... 22... 23... 23 şi cincizeci şi cinci de minute. Se apro­­pie momentul cînd oriunde se ridică pa­harele cu vin, se string mîini, se îmbră­ţişează. Acele ceasor­nicului vestesc sfîrşi­­tul anului şi începutul altuia, mai bogat. Pe chipurile celor cîteva sute de oameni pre­zenţi se observă emo­ţiile acestui miez de noapte. Noul an a în­ceput cu o veselie le măsura vremurilor ce le trăim. ... La o masă voia bună era parcă mai aprinsă. Aici l-am re­cunoscut pe maistrul Ioan Pușcaş II de la Combinatul de îngră­șăminte azotoase din Tg.-Mureş. — Am tot motivul să fiu vesel. VASILE BOARIU (Continuare în pag. a 3-a) Veselie si voie buna... La „carnavalul tineretului" Revelion ia ratat frontul „Litoral" din Tg.-Mureș. Combinatul siderurgic Hunedoara. Laminorul de 650 mm. Conducătorii de partid şi de stat la carnavalul tineretului Comitetul orăşenesc Bucureşti al U.T.C. a organizat în noap­tea Anului Nou un carnaval al tineretului în sălile Palatului Re­publicii. Au luat parte mii de tineri din întreprinderile şi instituţiile bucureştenie, din institutele de cercetări ştiinţifice şi de învăţă­­mînt superior, elevi, studenţi ro­mâni şi studenţi străini din a­proape 70 de ţări, aflaţi la în­văţătură în ţara noastră. Tuturor celor prezenţi, tovarăşul Petre Enache, prim-secretar al C.C. al U.T.C., le-a transmis tradiţiona­lele urări de Anul Nou. Acest revelion al tineretului a avut ca oaspeţi pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoi­ca, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Con­stantin Drăgan, Alexandru Dră­­ghici, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Leontin Sălajan, Petre Blajovici, Petre Lupu, Ilie Verdeţ, Mihai Dalea, Manea Mă­­nescu, Vasile Patilineţ, Virgil Trofin. La sosire, ei au fost în­­tîmpinaţi cu puternice urale şi ovaţii. Conducătorii de partid şi de stat s-au prins în hore, petre­­cînd alături de tinerii bucu­­reşteni. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat călduros organizaţia tineretului comunist, Comitetul Central al U.T.C., întregul tine­ret al ţării noastre, urîndu-le un an rodnic, succes în contribuţia adusă la opera de desăvîrşire a construcţiei socialismului în ţara noastră. Cuvintele secretarului general al C.C. al partidului nostru au fost primite de tineri cu înde­lungi ovaţii, într-o atmosferă de entuziasm general. Au fost mo­mente impresionante, un nou prilej de manifestare a dragos­tei şi ataşamentului profund pe care tineretul nostru le poartă Partidului Comunist Român și conducătorilor săi. (Agerpres)" Primirea la Consiliul de Stat a şefilor misiunilor diplomatice Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Chivu Stoica, preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, secretarul Consiliului de Stat, Grigore Geamănu şi mi­nistrul afacerilor externe, Cor­nelii­ Mănescu, au primit vineri la amiază, la Palatul Consiliului de Stat, pe şefii misiunilor di­plomatice acreditaţi în Repu­blica Socialistă România, care au prezentat felicitări cu prile­jul Anului Nou. Au prezentat felicitări amba­sadorii: Greciei — Alexandre Dimon Argyropoulo, R. S. Ce­hoslovace — Jaroslav Sykora, R. P. Albania — Răpi Gjermeni, Cubei — Manuel Yepe Menen­dez, Ghanei — Emmanuel Kod­­joe Dadzie, R.P.D. Coreene — Gian Du Hoan, R. P. Polone — W Wieslaw Sobierajski, Finlandei — Martti Johanes Salomies, In­diei — K. R. F. Khim­ani, R. P. Mongole — Togood­in Ghen­­den, R. P. Bulgaria — Gheorghi Bogdanov, Belgiei — Honoré Cambier, R. D. Vietnam — Hoang Tu, Franţei — Jean Louis Pons, Suediei — Olof Gustav Bjurström, Italiei — Niccolo Moscato, Indoneziei — Sambas Armadinata, R. D. Germane — Ewald Moldt, Marii Britanii — Leslie Charles Glass, Japoniei — Akira Shigemitsu, R.S.F. Iugo­slavia — Jaksa Petrici, Statelor Unite ale Americii — Richard H. Davis, Elvepei - Charles Albert Dubois; miniștrii: Olan­dei — J. B. Hayerkorn Van Rij­­servijk, Izraelului — Zvi Ayalon; însărcinaţii cu afaceri ad-interim­ai: Uruguayului — A. Guani, Chile — J. Coutts, Braziliei — J. T. de Oliveira, Republicii A­­rabe Unite — M. Badawi, Ar­gentinei — R. B. Serigos, Tur­ciei — A. Coban, Austriei — Fr. Irbinger, R. P. Ungare — G. Kalmar, R. P. Chineze — Wan Tun, Uniunii Sovietice — I. A. Iliuhin. Mulţumind şefilor misiunilor diplomatice pentru felicitările şi urările exprimate, preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoi­ca, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, al Consiliului de Miniş­tri şi al Marii Adunări Naţionale, a transmis diplomaţilor străini cele mai bune urări de sănătate, de prosperitate popoarelor ţări­lor pe care le reprezintă şi a toastat pentru prietenie, colabo­rare internaţională şi pace. Decanul corpului diplomatic, ambasadorul Greciei , Alexan­dre Cimon Argyropoulo, a toas­tat în sănătatea conducătorilor de stat români, pentru prospe­ritatea poporului român. (Agerpres) O dată cu 1966 Acele ceasornicului s-au su­prapus pe 12. Măsurat cu exac­titate, timpul a ajuns la hotarul dintre doi ani. Anul 1961 şi-a terminat misiunea. El a fost pen­tru patria noastră, pentru harni­cul nostru popor, deosebit de rodnic. Ştafeta a fost preluată de 1966, care în istoria ţării noastre are o mare semnificaţie. O dată cu apariţia lui, oamenii muncii din patria noastră socialistă au trecut la înfăptuirea sarcinilor primului an din cincinal. Sînt momente deosebit de emoţio­nante. La maternitatea din Tg- Mureş se lucrează intens. Medi­cii Vasile Nandiş şi Gabriela Be­k­e, asistenta Terezia Incze şi studentul internist Iosif Sándor sînt la datorie. Ca şi milioane şi milioane de cetăţeni ai patriei noastre, aceşti oameni în halate albe, în aceste clipe pline de e­­moţie îşi string mîinile, urîndu-şi pentru noul an multă sănătate, fericire şi succese în viaţă. ... Sala de naşteri. Maria Ham­za, soţia lui Ludovic Hamza, şe­ful brigăzii a lll-a de tractoare de la S.M.T. Tg.-Mureş, e foarte fericită. O dată cu anul 1966 a venit şi ... barza, i-a adus o ra­tă în greutate de 3.600 kg. Facem cunoştinţă şi cu alţi ti­neri cetăţeni. — Numele ? — O a a a a a a ! — Vîrsta ? — O a a a a a a ! — Ce vă doriţi în viaţă ? — O a a a a a a! Ne-am înţeles foarte bine. Ni­­coleta Axinte e născută la 1 ia­nuarie 1966. La fel şi Tiberiu Sta­na. Nici unul din ei încă nu s-au decis ce să devină. In orice caz, în faţa lor stau larg deschise porţile viitorului luminos. Ei, ca şi alţi mulţi copii născuţi la 1 ianuarie 1966, vor ţine minte toată viaţa că s-au născut atunci cînd în ţara noastră s-a trecut la înfăptuirea obiectivelor cincina­lului elaborat de Congresul al IX- lea al Partidului Comunist Ro­mân, etapă nouă şi importantă în lupta pentru desăvîrşirea con­strucţiei socialiste în Republica Socialistă România. P. POP-SGR

Next