Steaua Roşie, ianuarie 1966 (Anul 18, nr. 1-24)
1966-01-04 / nr. 1
2 WS"?!STEAUA ROȘIE Anul modernizării | complexului I Anul 1965 pe care l-am In- | cheiat, a fost pentru complexul ■ zootehnic al gospodăriei agrico- | le de stat Seuca, unde îmi des- * fășor activitatea, anul moderni- I zării. Spun aceasta deoarece nu- I mai în cursul anului au fost in- I traduse în grajduri adăpătorite [ automate, s-a trecut la mulsul „ mecanic al întregului efectiv de peste 400 vaci şi la evacuarea ■ gunoiului cu racleţi. De aseme- I nea, de o mare importanţă este şi betonarea căilor de acces şi a aleilor de furajare din incinta complexului, pardosirea cu că-ă rămidă a creşei pentru viţei etc. I Nu s-a neglijat nici îmbună- ■ tăţirea condiţiilor de igienă ale muncitorilor, pentru care este în construcţie o baie dotată cu * şase duşuri, precum şi o spălă- torie. Grija pe care o acordă parti- [■ dul şi guvernul gospodăriilor a-gricole de stat, sector fruntaş al , agriculturii socialiste, noi o răsplătim prin producţiile pe care le realizăm, prin economiile pe care le facem, iată şi cîteva exemple. De la cele peste 400 de vaci, faţă de 3.478 litri lapte , planificaţi pe un an de la o vacă furajată, noi am realizat 3.500 litri. Deosebit de important este I şi faptul că, datorită aplicării în I practică a metodelor avansate de g lucru, 1 litru de lapte a fost ori- g ţinut cu 0,95 U.N. (unităţi nu- ■ tritive) faţă de 1,21 U.N. plani- ficate. Aceasta a contribuit la I economisirea (numai la vaci) a I unor furaje ce echivalează cu peste 500.000 U.N. ^ Printre factorii care au contri- buit la realizarea acestei econo- mii se numără recoltarea furajelor în timpul optim, balota- p ■ rea și așezarea în sire bine aco- g perite a întregii cantități de fînuri, reducerea completă a risi- *' pei în timpul administrării aces- | tora în hrana animalelor etc. Rezultate bune s-au obţinut şi la creşterea tineretului bovin (peste 230 capete). Sporul de ■ creştere în greutate realizat pes- I te plan în anul 1965 este de f peste 20.000 kg, făcîndu-se şi aici o economie de peste 90.000 U.N. Fără îndoială că la obţinerea I acestor rezultate, pe lîngă mo- | dernizările făcute în incinta ■ complexului, care au redus con- I siderabil efortul fizic al oame- I nilor, un aport de seamă au I adus şi îngrijitorii, care în majo- | ritate sunt fruntaşi, lucrează în acest sector de 4-5 ani, unii I chiar de peste 12 ani. Printre a- | ceştia se numără: Chirion De- ■ teşan, Mihai Gabor, Alexandru Csiki, Vasile Bîrsan, Emil Maier I şi alţii. I In noul an în care am păşit fc ne gîndim să obţinem rezultate I şi mai bune. In cadrul întrecerii I socialiste ne-am propus să depăşim producţia de lapte plani- I ficată pe vacă furajată cu peste 5 la sută, să obţinem prin creşterea în greutate a tineretului * bovin un spor de peste 20 tone f carne, să realizăm însemnate economii de furaje, să contri guim la înfrumuseţarea complegului prin amenajarea unui parc, plantarea de flori pe marginea aleilor etc. Acestea sînt doar o parte din gîndurile colectivului nostru, la care, cu sprijinul conducerii ( gospodăriei, cu munca plină de g elan a muncitorilor vom adăuga noi și noi realizări care se vor înscrie la loc de cinste în noul plan cincinal. CONSTANTIN LAMBRINO brigadier la complexul zootehnic Seuca Șiruri de tractoare la S.M.T. Luduș La Casa pionierilor — activitate intensă Harnici la învăţătură, harnici în activităţi culturale şi pioniereşti — iată atributele ce caracterizează pe cei peste 7.000 de pionieri ce activează la Casa pionierilor din Tîrnăveni. Aproape zilnic, aici au loc interesante acţiuni de masă. De pildă, zilele acestea a avut loc o frumoasă şezătoare literară, pregătită de tov. Gedö Hajnalka şi Dumitru Olga, pe tema: „Eminescu — Luceafărul poeziei noastre", care a avut ca scop aprofundarea cunoştinţelor dobîndite în şcoli. După ce au fost evocate momente din viaţa marelui poet, a fost dramatizată valoroasa operă — Luceafărul— a cărre interpretare a fost deosebit de bună, remarcîndu-se pionierii: Violeta Lucaciu, Gruia Doina, Ioan Moraru, Florin Oprea şi Sorin Ciobanu. Tot zilele acestea a avut loc concursul „Cine ştie răspunde'' pe tema: „Să cunoaştem documentele celui de-al IX-lea Congres". Cei 9 concurenţi au dovedit o bună pregătire. In centrul preocupărilor conducerii Casei pionierilor stă organizarea unor variate activităţi recreative şi-n acelaşi timp educative pe perioada vacanţei de iarnă cum au fost „Te cîntăm patrie socialistă" sau alte programe artistice prezentate de pionieri. OCTAVIAN BOSU corespondent voluntar A apărut Nr. 12/1965 al revistei „Probleme economice“ Numărul pe luna decembrie 1965 al revistei „Probleme economice" cuprinde articolele: „Consideraţii cu privire la structura socială în etapa actuală" de FI. Balaure; „Veniturile populaţiei din fondurile sociale de consum" de V. lordache; „Concentrarea — rezervă însemnată de sporire a producţiei agricole" de Gh. Vlădică şi N. Velicu; „Probleme privind ridicarea eficienţei economice a irigaţiilor" de V. Baghinschi şi V. Candelă; „Reducerea cheltuielilor de circulaţie în comerţul socialist" de C. Florescu; „întărirea cola- borării dintre industrie şi comerţul exterior în realizarea sarcinilor de export" de Al. Crăciun, Gh. Puzderie“şi I. Olteanu; „Concepţia lui Pop Marţian despre dezvoltarea industrială a României" de M. Rozorea şi D. Mureşan; „Teorii occidentale moderne despre creşterea economică" de Maurice Dobb (Anglia). Rubrica „Schimb de păreri" cuprinde materialul: „Economia politică şi analiza sociologică" de I. Florea. Articolul „Fondul de acumulare şi de consum în cooperativele agricole de producţie" de S. Hârtia este publicat la rubrica „Răspunsuri la întrebările cititorilor". In cadrul rubricii „Critică şi bibliografie" sunt publicate materialele: „O lucrare actuală cu implicaţii atît economice cît şi filozofice" (V. Roman, Revoluţia industrială în dezvoltarea societăţii) de B. Zaharescu, membru corespondent al Academiei; „Din istoria mişcării muncitoreşti din România în perioada 1893—1900" (Mişcarea muncitorească din România) de Gh. Matei; „Dimitrie Gusti — cercetător de seamă al realităţilor sociale" (Ovidiu Bădina, Dimitrie Gusti) de I. Nicoară; „Un studiu monografic excelent privind obştea ţărănească în orînduirea feudală" (P. P. Panaitescu: Obştea ţărănească în Ţara Românească şi Moldova. Orînduirea feudală) de Radu Manolescu; „Despre acordul economic româno-german din martie 1939" (A. Ninu: Istoricul unui tratat înrobitor) de M. Fătu şi Şt. Lache; „Studii economice despre ţările în curs de dezvoltare" (Studies on Developing Countries; voi. I, Planning and Economic Development; voi. II, Agriculture, Land Reforms and Economic Development) de I. Veverca; „Teoria «economiei generalizate» şi orînduirile sociale" (Francois Perroux: Leconomie du XX-e siecle) de M. Dima. La rubrica „Informaţii ştiinţifice" sunt inserate materialele: „Comemorarea profesorului Virgil Madgearu" de Z. Ornea; „Sesiunea ştiinţifică a Universităţii «AL. I. Cuza» — Iaşi" de Gh. Stoica (laşi); „Consfătuire ştiinţifică privind problema eficienţei economice a investiţiilor în agricultură" de Şt. Deculescu; „Colocviu privind aplicaţii ale matematicii în agricultură" de S. Sotan. ŞCOALĂ SPORTIVĂ DE ELEVI Şcoala sportivă de elevi din Tg.-Mureş este o instituţie extraşcolară, care organizează activităţile sportive ale elevilor din învăţămîntul de cultură generală. Scopul şcolii este să contribuie la educarea multilaterală a elevilor, prin organizarea judicioasă a timpului liber rezervat pentru odihnă, recreare şi sport. Contribuie la ridicarea capacităţii de muncă, la întărirea sănătăţii elevilor, care vor avea posibilitatea de a se concentra mai bine în timpul studiului la diferite obiecte de învăţămînt. Totodată contribuie la ridicarea nivelului performanţelor sportive ale elevului, pregătind cadre de rezervă pentru activitatea de cultură fizică şi sport. Selecţionarea în diferitele grupe pe ramuri de sport a celor mai talentate elemente şi cu reale perspective de dezvoltare, se face dintr-un număr foarte mare de elevi. In toamna anului trecut spre exemplu, la gimnastică s-au prezentat aproape 200 de candidaţi pentru 25—30 de locuri. Prin acest fapt, şcoala noastră dovedeşte că pune un accent deosebit pe selecţia tinerelor elemente şi că numai prin aceasta se poate asigura succesul de viitor. Din momentul în care elevul a fost primit în cadrul unei grupe, frecvenţa la antrenament devine absolut obligatorie. La selecţie se ţine seama şi de modul cum învaţă elevul. Şcoala sportivă de elevi din Tg.-Mureş este profilată pe 7 secţii , cu un număr total de 40 de grupe (clase) cu un efectiv de 800 de elevi: — atletism, baschet, gimnastică, handbal, înot, tenis de cîmp şi volei. Pentru asigurarea unei pregătiri cît mai ştiinţifice, secţia de învăţămînt a încadrat şcoala cu cadrele cele mai bine pregătite şi cu experienţă îndelungată. Durata şcolarizării începînd din acest an s-a mărit la 8 ani, respectiv 12 ani la secţia înot. Şcoala dispune de un teren de sport propriu, 4.514 ore de muncă patriotică s-au depus de către elevii şi profesorii şcolii noastre reuşindu-se să se dea în folosinţă această frumoasă bază sportivă. Mai dispunem de un bazin de înot acoperit, de mărime redusă, în incinta Liceului „Al. Papiu Ilarian". Datorită condiţiilor create, ca şi pregătirii temeinice, un număr mare dintre elevii noştri au obţinut performanţe frumoase, ca de exemplu: jucătoarele de volei Rodica Niculescu, Cristina Sahia, Maria Sămărghiţan, componente de bază ale echipei Ştiinţa Tg.-Mureş din categoria „A", iar voleibaliştii Todea Tarfin, Octavian Frîncu, la Banca Tg.-Mureş. De asemenea sportivii Victor Paşcan şi Tudor Gelu (sportivi nominalizaţi) sunt jucători în echipele divizionare de volei din Cîmpia Turzii şi Braşov. O serie de elevi absolvenţi ai S.S.E. Tg.-Mureş fac parte din echipele din prima categorie a diferitelor ramuri de sport. La tenis de cîmp sportivii Balogh Fodor, Precup Alex., Precup Una şi Ovics Toma sunt jucători de bază la echipele Ştiinţa, Dinamo Bucureşti sau Mureşul Tg.-Mureş. In afară de promovările în categorii superioare, echipele reprezentative ale şcolii au obţinut frumoase rezultate şi în diferitele întreceri cu caracter republican de juniori şi chiar seniori. Elevii şcolii noastre au posibilitatea să-şi continue pregătirea în vacanţele de iarnă prin cursurile de schi de la Borsec. LADISLAU GRÜN ŞTEFAN SURDU profesori Mai aproape de cerinţele populaţiei Directivele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. prevăd sarcini importante privind ridicarea nivelului de deservire a populaţiei. Se prevede construirea de noi spaţii comerciale, continuarea acţiunii de modernizare a magazinelor existente, precum şi introducerea formelor avansate de vînzare. Pentru a cunoaşte modul în care Uniunea regională a cooperativelor de consum se preocupă de dezvoltarea bazei tehnicomateriale a comerţului cooperatist ne-am adresat tovarăşului VASILE OPREAPOPA, preşedintele Uniunii regionale a cooperativelor de consum. — In ultimii ani, preocuparea conducerii Uniunii regionale a fost îndreptată spre îmbunătăţirea continuă a bazei tehnico-materiale şi a introducerii noului în comerţ. In această activitate, orientarea noastră s-a bazat pe o analiză temeinică a realizărilor obţinute în anii precedenţi şi a cerinţelor desfăşurării comerţului pe o treaptă superioară. Planul operativ de dezvoltare a reţelei comerciale pe anii *^963—T964—T96S s-a' 'întocmit ţinîndu-se cont de necesitatea * modernizării reţelei în centre muncitoreşti, pe traseele turistice şi în localităţile unde nu erau asigurate condiţii tehnicomateriale corespunzătoare. Pe această bază s-a stabilit ordinea urgenţei şi oportunităţii executării obiectivelor propuse, iar dezvoltarea planificată a reţelei s-a făcut prin următoarele căi: construcţii noi, înfiinţarea de noi unităţi prin amenajare-specializare, dotarea unităţilor existente cu utilaje şi mobilier modern. Astfel, în ultimii ani, au fost construite şi date în funcţiune un număr de 162 unităţi; au fost înfiinţate prin amenajarespecializare un număr de 231 unităţi. In anul 1964 s-au dat în folosinţă un număr de 15 construcţii noi cu 32 unităţi şi cu o suprafaţă comercială de 2.307 mp din care pentru alimentaţia publică 947 mp, iar în 1965 s-au dat în folosinţă 11 construcţii fizice cu 23 unităţi. Putem afirma că în ultimii ani, condiţiile tehnico-materiale ale reţelei cooperatiste din cadrul regiunii noastre s-au schimbat radical. La Zau de Cîmpie, raionul Luduş, s-a construit un magazin universal cu etaj şi restaurant, la Jidvei, raionul Tîrnăveni, magazin universal şi alimentar cu autoservire, la Ibăneşti, raionul Reghin, magazin de textile-tricotaje-încălţăminte, magazin alimentar cu autoservire, magazin universal cu etaj şi bufet la Sîncrăieni, raionul Ciuc etc. Concomitent cu darea în folosinţă a unităţilor noi construite, am introdus şi am extins într-o măsură tot mai mare formele avansate de deservire. Astfel, în prezent dispunem de 164 unităţi şi raioane în cadrul magazinelor universale, organizate pe principiul formelor noi de deservire (autoservire, expunere deschisă etc.). Este caracteristic pentru extinderea formelor avansate de deservire faptul că în anul 1961 aveam numai 13 unităţi care practicau acest mod de deservire a consumatorilor. In prezent, din cele 100 cooperative cîte are regiunea noastră, 60 la sută dispun de unităţi care practică forme avansate de deservire. Formele avansate de deservire au fost introduse şi în comerţul cu legume şi fructe (de exemplu magazinul cu autoalegere din oraşul Tg.-Mureş). In dezvoltarea reţelei s-a acordat o atenţie deosebită sectorului de alimentaţie publică prin înfiinţarea de cofetării în mediul rural. In prezent dispunem de un număr de 37 cofetării din care 35 în mediul rural. Pentru asigurarea aprovizionării neîntrerupte cu produse de cofetărie, dispunem de 8 laboratoare. Paralel cu dezvoltarea bazei tehnico-materiale în comerţul cu amănuntul, s-a îmbunătăţit şi baza tehnico-materală în borherţul cu ridicata. In cursul anului 1965 suprafaţa de depozitare s-a mărit cu 1.760 mp din care un depozit la I.C.J. Tg.-Mureş cu o suprafaţă de 1.200 mp, unul la I.C.R. Luduş cu 280 mp şi la I.C.R. Odorhei cu 280 mp. Vă rugăm să ne vorbiţi despre perspectivele dezvoltării bazei tehnico-materiale a comerţului cooperatist din regiune. — Conducerea Uniunii regionale a elaborat planul de perspectivă al dezvoltării bazei tehnico-materiale a reţelei comerciale din cadrul regiunii noastre pe perioada 1966—1970, concretizînd anual şi pe localităţi sarcinile ce trebuie duse la îndeplinire pentru realizarea obiectivelor prevăzute. In acest scop, se vor investi anual, în medie circa 11 milioane Iei. Suprafaţa comercială — elementul de bază în dezvoltarea reţelei — va creşte în anul 1966 cu 2.543 mp, în anul 1967 cu 3.441 mp, în 1968 cu 3.980 mp, în 1969 cu 3.208 mp, iar în anul 1970 cu 2.528 mp. In prezent se lucrează la o serie de obiective, dintre care amintim: construirea complexului comercial din Fîntînele, magazin universal cu etaj la Lueta, magazin universal cu restaurant la Sînmărtin, raionul Ciuc, magazin universal cu bufet la Văleni şi altele. In ce priveşte dezvoltarea reţelei în următorii ani, preconizăm să îmbunătăţim comerţul cu confecţii, comerţul cu mobilă şi comerţul cu articole metalochimice. Pentru a putea duce la îndeplinire sarcinile ce ne revin din Directivele celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, vom depune toate eforturile în scopul satisfacerii cerinţelor mereu crescînde ale populaţiei. Insigna de polisportiv Una din formele cele mai reprezentative de practicare a educaţiei fizice de masă, este complexul sportiv pentru Insigna de polisportiv. Din verificările făcute asociaţiilor sportive şi din documentele existente la Consiliul raional U.C.F.S. Tîrnăveni, reiese că din totalul de 65 asociaţii sportive, un număr de 35 au muncit pe această linie, reuşind să mobilizeze şi să angajeze un număr important de membri U.C.F.S. în pregătirea şi darea normelor pentru cucerirea insignei de polisportiv. Datorită muncii depusă de preşedinţii asociaţiilor sportive, şi de profesorii de educaţie fizică 1.84.1 tineri şi tinere din raionul Tîrnăeni sunt astăzi purtători ai insignei de polisportiv. Asociaţiile sportive care s-au evidenţiat şi pe această linie sunt: Şcoala medie nr. 1 Tîrnăveni, Şcoala profesională de chimie, Avîntul Şona, înfrăţirea Deal, Şcoala generală de 8 ani din Tîrnăveni, şcolile generale de 8 ani din Găneşti, Chinciuş, Mica, Cerghid şi Coroisînmărtin, care se mîndresc cu un mare număr de purtători ai insignei de polisportiv. Numărul purtătorilor insignei ar fi putut fi şi mai mare, dacă asociaţiile sportive puternice ca: Chimica Tîrnăveni, Sticla Tîrnăveni, Unirea Tîrnăveni, Spicul Crăieşti, Şcoala medie jidvei munceau şi ele pentru mobilizarea tineretului în trecerea normelor pentru insigna de polisportiv, IOAN DUCAN şi IOAN HASAŞIU corespondenţi voluntari MARŢI, 4 IANUARIE Tg.-Mureş — Arta: filmul Ultima cavalcadă spre Santa Cruz. Progresul: filmul Amintiri din copilărie. Steagul roşu: filmul A fost odată un moş şi-o babă. Tineretului: filmul Judex. Muncitoresc: filmul La strada. Flacăra: filmul Joe Limonadă. Casa de cultură a sindicatelor: filmul Caporalul şi ceilalţi. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Procesul profesorului Wer. Luduş — Flacăra: filmul Banda. Miercurea-Ciuc — Harghita: filmul Procesul profesorului Weir. Odorhei — Muncitoresc: filmul Pe urmele lui Ahmed. Reghin — Patria: filmul Cine eşti dumneata, domnule Serge? Victoria: filmul La ora 5 după-amiaza. Tîrnăveni — Melodia: filmul Cineva acolo sus mă iubestc. Topliţa — Muncitoresc: filmul Winnetou. In sala Universităţii populare, azi, la orele 18, în cadrul cursului „Cum vorbim, cum scriem româneşte", va fi ţinută expunerea „Scrierea cu majuscule şi minuscule". Conferenţiar: T. A. Enăchescu, lector univ. La sediul Bazei de cercetări a Academiei, azi, la orele 17, în cadrul cursului „Momente din istoria patriei", va fi ţinută expunerea „România în perioada 1933—1938. Lupta maselor populare conduse de P.C.R. împotriva fascizării ţării". Conferenţiar: Simion Fuchs, cercetător ştiinţific. PUBLICITATE C. I. L. GALAUTAS ANGAJEAZA URGENT — ELECTRICIENI Solicitanţii se vor prezenta la CJ.L. Gălăuţaş, serviciul organizării muncii, telefon 1, 2, 3 , interior 139. Studenţii Institutului de teatru din Tg.-Mureş prezintă in Sala Studio, azi, la orele 20, „Toţi fiii mei" de Arthur Miiler. MIERCURI, 5 IANUARIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 6,15 — Transmitem pentru sate; 8,30 — La microfon melodia preferată; 10,05 — Muzică populară; 11,00 — Prime audiţii de muzică românească prezentate în stagiunea 1965— 1966; 11,38 — La microfon, operetele; 12,10 — Muzică uşoară; 13,30 — Din muzica popoarelor; 14,20 — Varietăţi folclorice; 18,30 — Tribuna Radio; 18,40 — Cîntece de viaţă nouă; 19,20 — Sport; 19,30 — Varietăţi muzicale; 20,00 — Radiogazeta de seară; 20,30 — Cîntă orchestra de estradă a Radioteleviziunii; 20,55 — Muzică populară; 21,45 — Surprizele tonomatului; 22,55 — Muzică uşoară. Programul II: 8,00 — Valsuri; 9,30 — Interpreţi de muzică populară; 10,25 — Interpreţi români de operetă; 11,07 — Scrisori de dragoste pe portativ; 11,30 — Muzică populară din Moldova și Muntenia; 13,08 — Muzică populară; 13,30 — Concert de prînz; 15,30 — Orchestre de muzică ușoară; 16,00 — Prelucrări de folclor ale compozitorilor noștri; 16,30 — Roza vînturilor; 17,45 — Muzică populară; 19,03 — Muzică uşoară românească; 19,30 — Transmiteri pentru sate; 20,30 — Gaudeamus (emisiune pentru studenţi); 21,45 — Muzică uşoară cu Elena Zamora; 22,35 — Program susţinut de orchestra Ruiz Ortolani. I. M. T. F. din Miercurea Ciuc Str. Harghitei nr. 39 VINDE din stocul supranormativ — piese auto pentru tipurile S.R.- 101, S.R.-131, 113, şi rulmenţi pe care îi putem livra pe bază de comandă întreprinderilor din sectorul socialist. Listele de supranormative se pot consulta la sediul întreprinderii. Informații suplimentare se pot primi la serviciul aprovizionării, telefon nr. 425/3. ( întreprinderea industrială | I „Vinalcool “ Tîrgu-Mureş î t ANGAJEAZĂ: ț t — un maistru vinificator la depo- T ♦ zitul Gheorghieni t î — un maistru vinificator la depo- I T zitul Tîrnăveni 1 *■ Condiţiile de angajare conform I X H.C.M. 1.061/1959. I t Lămuriri suplimentare se pot obţi- T X- ne la telefon 31-07 sau la sediul ♦ întreprinderii, str. Doja Gheorghe II nr. 43. Lămuriri suplimentare se pot primi la sediul întreprinderii din Luduş, str. Republicii nr. 6, telefon: 340. 217. 351. întreprinderea aională de Industrie locală Luduş LIVREAZĂ PE BAZĂ DE COMANDĂ: ■ plăci fibrobeton pentru lucrări de construcții - diferite garnituri presate din cauciuc