Steaua Roşie, februarie 1966 (Anul 18, nr. 25-48)

1966-02-01 / nr. 25

Anul XVIII. Nr. 25 (2.450) lmjai d­in întrecerea KaHRneSKBHHBHHMBBBP socialistă po­li Fabrica de ţigle şi cărămizi „Hercules“ din Tîrnăveni Muncitorii, inginerii şi tehni­cienii de la Fabrica de ţigle şi cărămizi „Hercules" din Tîrnă­veni şi-au luat angajamentul să depăşească indicatorii de plan pe 1966 cu: 9 200.000 lei la producţia globală; 9 200.000 lei la producţia marfă; 6 50.000 lei economii la preţul de cost; 9 50.000 lei la beneficii producînd peste plan: 9 100.000 buc cărămizi; 9 100.000 buc ţigle. Productivitatea muncii va creşte cu 0,5 la sută. Din care pînă la 8 Mai cu: 9 65.000 lei la producţia globală; 9 65.000 lei la producţia marfă; 9 16.000 lei economii la preţul de cost producînd peste plan: 9 32.000 bucăţi cărămizi; 9 32.000 bucăţi ţigle. Se va urmări în continuare realizarea unor produse de cali­tate superioară. Fabrica de conserve „Mureşeni“ 1 Colectivul acestei fabrici l-a­­ angajat ca în anul acesta să de- I păşească sarcinile de plan cu: 1 9 825.000 lei la producţia g globală; g 9 825.000 lei la producţia | marfă; . 9 100.000 lei economii la I preţul de cost; 6 100.000 lei la beneficii. Pînă la 8 Mai, cea de-a 45-a­­ aniversare a partidului, se vor I realiza din angajamentul anual g următoarele: | 9 200.000 lei la producţia I globală; | 9 200.000 lei la producţia I marfă; | 9 50.000 lei economii la g preţul de cost; | 9 50.000 lei beneficii. In scopul îndeplinirii exem- I plare a sarcinilor de plan şi a g angajamentelor luate a fost ela- I borat un plan complex de mă-­ suri tehnico-organizatorice. fr m plecat spre Fîntînele cu intenţia de a afla ce mai este nou pe şantierul ter­mocentralei. In dreapta şi în stînga şoselei, cît vezi cu ochii, numai alb. Am chibzuit cam în felul următor : Pe o vreme ca asta ce poate fi deose­bit pe un şantier de con­strucţii ? De sus cădeau într-una fluturi trimişi parcă să în­groaşe ţesutul covorului alb, îndrăzneţii şi harnicii constructori erau în toiul muncii. Betonişti, zidari, dulgheri, fierari, electri­cieni, instalatori de apă şi gaz, îmbrăcaţi în pufoaice, cu căşti de protecţie, mi­şunau ca şi vara în luna lui Cuptor. In biroul şefului de șan­tier mi se întinde o hartă de vreo doi metri lungi­me. Maistrul constructor Ștefan Olah îmi explică cu lux de amănunte. Figurile geometrice de pe hîrtia de cale, — dreptunghiuri, patrate, cercuri, cilindri etc. — reprezintă fiecare cîte un obiectiv pe care constructorii au sarcina sî le ridice. Cînd toate vor fi terminate (chiar în cursul acestui an), capacitatea termocentralei va fi mai mare cu 100 MW. Pe hîr­­tie, în birou, totul părea simplu. La faţa locului ne-am convins însă de pri­ceperea şi perspicacitatea ce le cere meseria de con­structor. Oameni căliţi în iureşul muncii, majoritatea pe marile şantiere ale pa­triei, români, maghiari şi de alte naţionalităţi, se în­treceau cu ei înşişi. — Fii atent, măi Akos. Trage că e legată — îi stri­gă de jos Vasile Olteanu lui Ákos Kutas. Placa de azbociment se urni din loc, şi cît ai bate în palme se şi afla lîngă celelalte. Mai av°au o suprafaţă de cîţi­va metri pătraţi de acope­rit cu plăci. Cîte 400 de plăci montau cei şase oa­meni într-un schimb. La fundaţia bazinului se turna ultimul strat de beton. In­stalaţii speciale încălzeau betonul, ajutau la prinde­rea şi uscarea lui. Cu aces­te lucrări turnul de răcire numărul trei a ajuns la punctul terminus. La cel de-al patrulea turn pereţii erau ridicaţi la aproximativ patru metri. In imediata apropiere a turnului de răcire lucra e­­chipa de lăcătuşi condusă de Ioan Barabás. Cu ajuto­rul unui tractor, tuburile de dimensiuni uriaşe se a­­şezau la locul unde urmea­ză să fie montate. Apara­tul mînuit de sudorul Ale­xandru Simo le lipeşte în aşa fel ca niciodată să nu se mai desfacă. Aceste tu­buri, cu diametru de 1.250 mm, vor forma calea apei calde spre turnurile de ră­cire. Multă, multă apă va trece prin ele, sute de me­tri cubi în fiecare oră. Afară ningea într-una, dar zidarii îi dădeau zor cu tencuitul canalului pen­tru apa rece, care de la turnurile de răcire se va întoarce la cazan. Erau oarecum mai protejaţi, de­oarece lucrau în subteran, la o temperatură destul de dulce. Sus, la vreo 40 de metri pe schele, lucrau montării. Unii legau schelele mai sus spre cer, alţii mînuiau macarale şi alte utilaje gre­le. Cu toţii, fie construc­tori sau montori, cu aten­ţia încordată, fără să le pese de frig şi ninsoare, îşi îndeplinesc sarcinile în­credinţate. Sînt oameni ca­re pe drept cuvînt pot fi admiraţi pentru curajul şi voinţa dîrză în îndeplini­rea misiunii. După cele 4—5 ore petrecute între constructori n-am mai chibzuit ca din maşină. Pe şantierele noastre de con­strucţie, deşi în condiţii mai vitrege, se lucrează şi acum aproape în ritmul zilelor de vară. Termenele de dare în folosinţă a o­­biectivelor, calitatea lucră­rilor, pentru constructori constituie articole de lege şi ei le respectă ca atare. Se apropia ora amiezii. Conducerile celor două loturi de şantier,­­ ener­­go-construcţia şi energo­­montaj,­­ comuniştii, fruntaşi în producţie, spe­cialiştii de toate meseriile s-au adunat pentru a ana­liza activitatea desfăşurată şi a stabili măsurile ce tre­buie luata în scopul lichi­dării lipsurilor şi deficien­ţelor ce mai persistă pe şantier, pentru ca activita­tea constructorilor să se desfăşoare cu un grad spo­rit de eficienţă. O. FECHETE Zile de iarnă pe şantier Marţi, 1 februarie 1966 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ AUTONO­MA MAGHIARĂ ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 pagini 25 bani CONSTRUCȚIE INDUSTRIALĂ O scrisoare a preşedintelui Ho Şi Min adresată tovarăşului Chivu Stoica Ho Şi Min,„preşedintele Repu­blicii Democrate Vietnam, a a­­dresat tovarăşului Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, o scrisoare în legătură cu războ­iul de agresiune dus de Statele Unite ale Americii în Vietnam. Potrivit agenţiei vietnameze de informaţii V.N.A., preşedintele Ho Si Min a adresat scrisori în aceeaşi problemă şefilor statelor socialiste, ai statelor semnatare ale acordurilor de la Geneva din 1954 şi ai altor state interesate în situaţia din Vietnam. (Agerpres) Plecarea la Londra a unei delegaţii guvernamentale române Duminică după-amiază a pără­sit Capitala plecînd la Londra o delegaţie guvernamentală româ­nă condusă de Alexandru Bîrlă­­deanu, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care, la invitaţia guvernului britanic, va face o vizită oficială în Marea Britanie. Din delegaţie fac parte Gheorghe Cioară, ministrul co­merţului exterior, şi George Ma­­covescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Delegaţia este însoţită de con­silieri şi experţi. La plecare, în Gara de Nord, membrii delegaţiei au fost con­duşi de tovarăşii Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Rădulescu, Ja­nos Fazekas, Gheorghe Gaston Marin, Roman Moldovan şi Ion Marinescu, Constantin Scarlat, Aurel Vijoli, Emil Drăgănescu, miniştri, Mircea Maliţa, adjunct al ministrului afacerilor externe, precum şi membri ai conducerii unor ministere economice. Au fost prezenţi Leslie Charles Glass, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti şi membri ai amba­sadei. (Agerpres) Invățămîntul agrozootehnic ] eficient și bine organizat Pe măsura preocupării­­ şi rezultatele" au trecut mai bine de două luni de la deschiderea noului an de învăţămînt agrozootehnic de masă. In majoritatea unităţilor agricole, îndrumate de organiza­ţiile de partid, consiliile de con­ducere au asigurat condiţii bune de desfăşurare a acestei forme de învăţămînt. Şi aceasta cu atît mai mult cu cît ridicarea nive­lului profesional al ţăranilor coo­peratori constituie una din înda­toririle principale înscrise în pro­iectul de statut al cooperativei agricole. Cursanţii, convinşi că cele învăţate le sînt de folos, au participat cu regularitate la ex­puneri, au dat răspunsuri bune cu ocazia discutării lecţiilor. La cooperativa agricolă de producţie din Sînmărtin, raionul Luduş, funcţionează 4 cercuri (3 pentru cultura plantelor de cîmp şi unul pentru creşterea anima­lelor). Pînă la sfîrşitul săptămînii trecute la toate cercurile au fost predate cîte 15 lecţii. Folosin­­du-se metoda expunerii libere a lecţiei, adaptată la condiţiile concrete ale cooperativei agrico­le, cercul pentru cultura plante­lor de cîmp, lector ing. Maria Ghindea, lecţiile se ţin cu regu­laritate şi se asigură şi o frec­venţă de peste 90 la sută. In afa­ră de manuale, planşe, grafice şi demonstraţiile practice ce se fac cu prilejul expunerilor, de un real folos în îmbogăţirea cu­noştinţelor cursanţilor sunt şi filmele. In ultima perioadă, pentru cursanţii din această comună au rulat 3 filme. Unul din acestea era dedicat generalizării expe­rienţei pozitive a unor unităţi agricole socialiste în folosirea conveierului verde. Printre altele, în film s-a demonstrat influenţa pozitivă pe care o are folosirea în hrana animalelor a silozului obţinut dintr-un amestec de po­rumb şi bob. In urma discuţiilor axate pe tema filmului, cursan­tul Ioan Şopterean, a propus ca din acest an şi la cooperativa agricolă de producţie din Sîn­mărtin să fie cultivat porumbul în amestec cu bob. Discuţii vii au fost purtate şi pe tema importanţei introducerii REMUS CÂMPEAN (Foto : HARAGOS ZOLTÁN)­ (Continuare In pag. a 3-a) Bilanţul unui an bogat la realizări Lucrătorii Direcţiei regionale de statistică au sintetizat, zi­lele acestea, rezultatele econo­­mico-financiare ale întreprin­derilor industriale pe anul care s-a scurs. Datele arată în mod concludent şi deosebit de con­vingător realizările obţinute în ultimul an al sesenatului de oamenii muncii mobilizaţi şi îndrumaţi de organele şi or­ganizaţiile de partid. Aceste rezultate au întregit pe cele din anii precedenţi, şi astfel regiunea noastră, alături de toate regiunile ţării, a făcut încă un pas înainte pe dru­mul creşterii potenţialului său economic. Planul producţiei globale in­dustriale pe anul care s-a scurs a fost îndeplinit în proporţie de 103 la sută, iar cel de marfă de 102 la sută. Valoa­rea producţiei date peste plan se ridică la 183 milioane lei la producţia globală şi 111 mi­lioane lei la producţia marfă. Este semnificativ faptul că la sfîrşitul anului trecut volumul producţiei industriale al regiu­nii a fost de 2,5 ori mai mare decît cel din anul 1959; ritmul mediu anual de creştere a atins peste 16 la sută. In creşterea producţiei indus­triale un rol determinant l-a jucat lărgirea bazei tehnico-ma­­teriale a industriei, prin crea­rea de noi unităţi productive, prin lărgirea, modernizarea şi reutilarea celor existente. Nu­mai în anul trecut Banca de in­vestiţii din regiune a finanţat lucrări capitale în valoare de peste 1.271 milioane lei, din care cea mai mare pondere o deţine industria. In domeniul industriei, în ul­timii ani au avut loc nu nu­mai schimbări cantitative, ci şi de structură. In volumul pro­ducţiei industriale cu o pon­dere mereu crescîndă se afir­mă ramuri, care în trecut erau slab dezvoltate ca: industria energiei electrice, industria chimică, industria constructoa­re de maşini şi prelucrarea me­talelor etc. Ritmurile de creş­tere a acestor ramuri depă­şesc pe cel obţinut pe ansam­blul regiunii. Numai la cele două termocentrale din regiu­ne — Luduş şi Fîntînele — s-a produs de 3 ori mai multă energie electrică decît s-a pro­dus în 1938 în întreaga Ro­mânie, regiunea noastră fur­­nizînd aproape un sfert din producţia actuală a ţării. In viitorii ani industria energiei electrice va lua proporţii de dezvoltare şi mai accentuate prin punerea în funcţiune a noi grupuri electrogene. In­dustria chimică se va îmbogăţi cu Combinatul de îngrăşămin­te azotoase Tg.-Mureş, care nu peste multă vreme va intra în funcţiune. Perspective frumoa­se se deschid industriei meta­lurgiei neferoase (minele Bă­lan), industriei forestiere, ali­mentare, uşoare etc. IULIU VEREŞ directorul Direcţiei regionale de statistică (Continuare in pag. a 3-a) S­PORT E VREMEA SAMEI Toate Ingrăşămintele naturale pe cîmp! Fertilizarea solului este una din cerinţele de bază ale agri­culturii moderne. Alături de în­­grăşămintele chimice, cele na­turale au o mare însemnătate pentru mărirea producţiei agri­cole la ha. Aceasta se explică prin faptul că ele îmbogăţesc solul cu cantităţi însemnate de substanţe hrănitoare necesare plantelor. Cercetările ştiinţifice au dovedit că un vagon de gu­noi de grajd îmbogăţeşte pămîn­­tul cu peste 50 kg azot, 25 kg fosfor şi alte substanţe care spo­resc producţia, în cazul porum­bului cu 500—600 kg la ha. A­­cest lucru este dovedit şi de practica a numeroase unităţi agricole. Cooperatorii din Acă­­ţari, de pildă, prin îngrăşarea solului cu gunoi de grajd au realizat producţii medii la ha de peste 28.000 kg la sfeclă şi de aproape 4.000 kg la porumb. Asemenea exemple sînt nume­roase. In ultimul timp, datorită creş­terii efectivelor de animale, în unităţile agricole socialiste se obţin cantităţi tot mai mari de gunoi de grajd. Sînt create aşa­dar, condiţii pentru fertilizarea de suprafeţe tot mai mari de teren. Cu ocazia adunărilor generale, cooperatorii au ridicat problema fertilizării solului şi s-au angajat totodată să depăşească produc­ţiile planificate la ha, răspunzînd prin aceasta sarcinilor trasate prin Directivele celui de al IX- le­a Congres al P.C.R. de a spori producţia agricolă cu un ritm mediu de circa 3,5 la sută în fiecare an. Realizarea acestui o­­biectiv este determinată, în bu­nă măsură, şi de folosirea unor cantităţi mari de îngrăşăminte. In regiunea noastră există o veche tradiţie ca gunoiul de grajd să fie transportat în cîmp iarna, pe drum de sanie. Deci, acum, cînd avem un drum mi­nunat de sanie, a devenit la or­dinea zilei transportul îngrăşă­mintelor naturale în cîmp. Transportul îngrăşămintelor cu sania are multe avantaje: în a­­ceastă perioadă atelajele sînt mai puţin ocupate cu alte lu­crări; transportul se face mai uşor şi mai repede decît cu ca­rul, deoarece drumurile de cîmp nu sînt desfundate ca în alte anotimpuri, iar terenul este ferit de efectul negativ al bătătoririi. Ţinînd cont de toate acestea, în multe locuri s-a început deja acţiunea de transport a îngrăşă­mintelor pe cîmp. Un scurt raid prin cîteva unităţi ne-a dat pri­lejul să-i vedem la lucru pe unii din bunii gospodari. La cooperativa agricolă din Fărăgău, săniile sînt într-un per­manent du-te-vino de la cîmp la platformele cu gunoi. Aici toate brigăzile au început transportul îngrăşămintelor încă cu cîteva zile în urmă. — Bucuroşi de acest drum minunat de sanie — ne spune brigadierul loan Hurdiş — efor­turile noastre sînt îndreptate a­­cum spre transportarea la cîmp a întregii cantităţi de îngrăşă­minte. Pe lîngă atelajele coope­rativei folosim şi tractoarele de­­ la S.M.T. In acest scop am im­provizat o sanie uriaşă — san­­ceu, cum i se spune pe la noi — cu care transportăm deodată peste 5 tone de gunoi. In aceas­tă săptămînă terminăm complet transportul îngrășămintelor. Asemenea metode folosesc și cooperatorii din Breaza şi Lue­­riu. Dînd dovadă de spirit gos­podăresc, luerenii sînt de acum pe terminate cu transportul în­grăşămintelor în cîmp. Platfor­mele cu îngrăşăminte de la fer­mele zootehnice au fost mutate în cîmp în mai puţin de 6 zile. Ele sînt bine clădite şi aranjate, aşteptînd primăvara cînd o dată cu lucrările solului, gunoiul va putea fi încorporat în pămînt cu mai multă uşurinţă. In raio­nul Reghin aproape în toate unităţile este în curs această lu­crare. Cooperatorii din Poarta — ne scrie corespondentul volun­tar DUMITRU BURIAN — au transportat pînă acum la cîmp peste 500 tone de gunoi. Merită a fi apreciată şi iniţiativa coope­rativei din Vălenii de Mureş, ca­re a trecut la colectarea şi transportul în cîmp şi a gunoiu­lui din curţile cooperatorilor. Asemenea iniţiative şi, în ge­neral, acţiunea de transport a îngrăşămintelor la cîmp trebuie pornită în toate cooperativele. Aceasta este cu atît mai necesar cu cît la fermele zootehnice şi în curţile membrilor există mari cantităţi de gunoi iar animalele de muncă stau în grajd nefolosi­te. La Rîciu, Sînmărtin, Şopteriu, Urmeniş şi în majoritatea coo­perativelor din raionul Luduş, la data de 28 ianuarie nu se înce­puse transportul gunoiului. Cam aceeaşi situaţie există şi în ra­ioanele Tg.-Mureş şi Tîrnăveni. La Ceuaş, toate atelajele erau ocupate cu transportul îngrăşă­mintelor în cîmp, pe cînd la cooperativa vecină din Voivo­­deni, platforma din curte este intactă. De fapt aici nici nu poate fi vorba de o platformă deoarece gunoiul este împrăştiat de-a valma prin curte. Nu mai este mult pînă se va ajunge cu depozitarea acestuia pînă la uşa biroului cooperativei. Impiedicîn­­du­-se de el, preşedintele şi in­ginerul, probabil, vor lua măsuri să fie transportat în cîmp. Planul de măsuri al Comitetu­lui regional de partid prevede ca în primăvară să se fertilizeze în total o suprafaţă de cel pu­ţin 14.980 ha de teren. Pentru traducerea lui în viaţă, este ne­cesar ca organele şi organizaţiile de partid, sfaturile populare, consiliile agricole, să mobilizeze în aceste zile consiliile de con­­ţ ducere ale C.A.P., pe lucrătorii­­ de pe ogoare pentru a transpor­ta în cîmp toate cantităţile de îngrăşăminte naturale. Aceasta va uşura muncile agricole din primăvară, constituind totodată un mijloc însemnat de sporire a­­ recoltei. TRAIAN GABOR | TELEGRAMĂ Tovarăşului JANOS KADAR Prim-secretar al C.C. al P.M.S.U. Tovarăşului ISTVAN DOBI Preşedintele Consiliului Prezidenţial al R. P. Ungare Tovarăşului GYULA KÁLLAI, Preşedintele Guvernului Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar BUDAPESTA Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii Popu­lare Ungare, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă trans­mitem dv. şi prin dv. poporului ungar, un călduros salut tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări. Poporul român se bucură din toată inima de succesele însemnate obţinute de poporul frate ungar, sub conducerea Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, în dezvoltarea economiei şi culturii socialiste, în cei douăzeci de ani ai Republicii Populare Ungare. Constatăm cu satisfacţie că între ţările şi partidele noastre s-au st­a­­tornicit şi se dezvoltă neîntrerupt relaţii de prietenie şi colaborare fră­ţească în folosul ambelor noastre popoare, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al cauzei socialis­mului şi păcii în lume. Vă urăm din toată inima, dumneavoastră şi întregului popor ung­, noi şi mari succese în activitatea consacrată înfloririi continue a Unga­riei socialiste NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului­­ Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA­ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Ministri al Republicii Socialiste România

Next