Steaua Roşie, martie 1966 (Anul 18, nr. 49-75)

1966-03-01 / nr. 49

Distincţii acordate întreprinderilor­­ fruntaşe în întrecerea socialistă pe 1965­­­ Pentru rezultatele obţinute în întrecerea socia­listă pe 1965, Consiliul Central al Sindicatelor a de­cernat ieri, 28 februarie, Steagul roşu şi diploma de întreprindere fruntaşă pe ţară colectivului de la IPROFIL „23 August" din Tg.-Mureş. O solemnitate asemănătoare, de înmînare a distincţiei, are loc azi, 1 martie, şi la I.T.C. Luduş. Prilej de satisfacţie pentru activitatea depusă au şi lucrătorii de la I.R.U.M. Reghin, de la Fabrica de geamuri Tîrnăveni şi ceferiştii de la Ciceu. Co­lectivele acestor întreprinderi au fost declarate evi­denţiate pe ţară pentru rezultatele obţinute în între­cerea socialistă pe 1965. Pe lîngă acestea Consiliul regional al sindicatelor a înmînat drapelul de frun­taş în întrecerea socialistă la încă 21 de colective de întreprinderi din regiune. Contribuţia deosebită ■ a 11.067 de muncitori, tehnicieni şi ingineri, 994 de­­ echipe şi brigăzi, a 115 secţii, sectoare şi şantiere­­ de construcţii din regiunea noastră a fost răsplătită,­­ pentru succesele deosebite în producţie, prin acor- I darea insignei de fruntaş pe anul 1965. Colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri I de la aceste întreprinderi pot fi minore de străluci- I tele succese obţinute în întrecerea socialistă. Inai- i tele distincţii acordate constituie preţuirea muncii I depuse în întrecerea socialistă pe 1965 şi un imbold­­ în activitatea pentru ridicarea continuă a performan­ţelor calitative ale produselor româneşti, pentru în-­­­deplinirea angajamentelor luate în cinstea celei de-a­­ 45-a aniversări a partidului nostru. PERSPECTIVELE I Parcul de utilaje forestiere INDUSTRIEI CHIMICE­­ poate fi folosit mai eficace Convorbire cu ing. ION VELEA, prim-adjunct al ministrului industriei chimice Planul pe acest an prevede ca în industria chimică să se reali­zeze o producţie cu aproape 22 la sută mai mare faţă de cea obţinută în 1965. Sporurile cele mai mari se prevăd a fi obţinute şi de data aceasta în petrochi­mie — ramură menită să pună în valoare pe o treaptă supe­rioară bogăţiile naturale de ţiţei şi gaze ale ţării. In cursul unei convorbiri cu ing. Ion Velea, prim-adjunct al ministrului industriei chimice, redactorul Agerpres, Petru Urlă­­can a solicitat interlocutorului o serie de amănunte privind căile de îndeplinire a prevederilor de plan în această ramură indus­trială. Redăm mai jos conţinutul convorbirii: — Importantele sporuri de producţie prevăzute pentru anul acesta presupun, desigur, intrarea în funcţiune a noi unităţi. V-am ruga să preci­zaţi care sunt principalele o­­biective ce vor începe pro­ducţia în cursul anului, întreprinderile specializate de construcţii şi montaj, aparţi­­nînd de ministerul nostru, au sarcina să dea în funcţiune a­­proape 80 de instalaţii şi secţii noi. Fabricile de amoniac şi în­grăşăminte de la Tr. Măgurele, noi fabrici din cadrul Combina­tului chimic Craiova, Uzina de negru de fum de la Piteşti, Com­binatul de hîrtie şi celuloză de la Dej, unităţile din etapa a doua de la Combinatul de hîrtie şi celuloză din Brăila, instalaţiile de caprolactamă, fire textile şi reţele cord din relon de la Săvi- I neşti sînt cîteva din unităţile " care le vom pune în producţie.­­ — După cum este binecu- I noscut, Plenara C.C. al P.C.R.­­ din noiembrie 1965 a subli- 8 niat încă o dată necesitatea I ca industria chimică să adu­­că un aport mai substanţial 8 la sporirea producţiei agrico- I le. Ce fac chimiştii în acest­­ scop în 1966? Anul acesta vom livra uni- | tăţilor agricole socialiste o canti- • tate de îngrăşăminte exprimată I în substanţă activă cu aproape ■ 200.000 tone mai mare decît în I anul care a trecut. Ţinînd seama I de faptul că îngrăşămintele cu­­ azot sînt cele mai solicitate de I agricultura noastră, chimiştii vor ■ ridica în primul rînd producţia I (Continuare in pag. a 3-a) . Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 49 (2.474)1 Marti, 1 martie 1966, 4 pagini 25 bani TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol ULAN-BATOR Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al comuniştilor români şi al poporului nostru, vă trimitem dv. şi prin dv. întregului partid şi poporului mongol felicitări cordiale şi un salut fră­ţesc cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a Partidului Popular Revolu­ţionar Mongol şi vă urăm noi succese în activitatea consacrată înflo­ririi Republicii Populare Mongole. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie frăţească sta­tornicite între partidele şi ţările noastre se vor dezvolta continuu, spre binele popoarelor român şi mongol, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste internaţionale, cauzei păcii şi socialismului în lume. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ------------------------------------------­ In ultimii ani exploatările fores­tiere au fost înzestrate cu noi me­canisme, instalaţii cu cablu, agre­gate de încărcat, autocamioane şi tractoare de mare capacitate. O dată cu dezvoltarea şi moderniza­rea bazei tehnice, a crescut şi gra­dul de valorificare superioară a masei lemnoase. Astfel, la sfîrşitul anului 1965 la nivelul economiei forestiere proporţia lemnului de lucru a ajuns la peste 70 la sută, faţă de 60 la sută în 1959. Mecanizarea recoltării, scoaterii, apropierii şi încărcării lemnului a contribuit și la reducerea pierderi­lor de exploatare de la 9 la sută în 1959 la circa 3,8 la sută la sfîr­șitul anului 1965, recuperînd pe această cale un volum suplimen­tar de lemn de lucru de circa 6 milioane mc. Unele dintre principalele mij­loace care au rezolvat problema mecanizării lucrărilor grele şi cu volum mare de muncă legate de scoaterea şi mai ales apropierea lemnului au fost instalaţiile cu ca­blu. Extinderea instalaţiilor cu cablu şi racordarea lor cu vasta reţea de drumuri auto forestiere a fost im­pusă de necesitatea valorificării ra­ţionale a masei lemnoase din par­chetele greu accesibile pentru alte mijloace şi din bazinele înfun­date, situate pe pante mari, cu versanţi abrupţi şi cu terenuri ac­cidentate. Instalaţiile cu cablu au rezolvat apropiatul lemnului în condiţiile cele mai grele de teren, unde, nu se pot construi şosele forestiere sau unde acestea ar cere investi­ţii foarte mari (circa 1 milion lei/ km). Faptul că funicularele se con­struiesc uşor şi repede, sunt relativ independente de relief şi anotimp a făcut ca ele să fie instalate în parchetele de exploatare. Astfel, în anul 1966 în întreprinderile fores­tiere din regiunea noastră funcţio­nează 64 de funiculare tip Wissen şi Ciucaş şi 34 funiculare tip Mî­­neciu. Analizînd randamentul acestor funiculare se desprinde faptul că el este foarte diferit de la o în­treprindere la alta. Care sînt cau­zele? Unele servicii tehnice s-au preocupat prea puţin de soarta in­stalaţiilor cu cablu pe care le au în dotare. De pildă, ce argumente poate aduce serviciul tehnic al I. F. Miercurea Ciuc că două funiculare tip Mîneciu au stat ne­folosite mai multe zile în parche­tele Mădăraş şi Cîrţa? Cauzele pen­tru care aceste instalaţii nu au funcţionat tot timpul la capacitate sunt de ordin organizatoric. Ser­viciul tehnic nu a studiat posibili­tatea amplasării instalaţiilor în alte parchete cu suficientă masă lem­noasă de apropiat. In noul an forestier nici funicu­­larul din parchetul Șumuleu din ing. CH. BĂRBULESCU (Continuare în pag. a 3-a) m-hmm PRIMĂVARA SE ANUNŢA, SÎNTEM PREGĂTIŢI SA O ÎNTÎMPINĂM? Peste tot, cîmpul şi-a lepă­dat îmbrăcămintea de iarnă. Pri­măvara îşi trimite soliile anun­­ţindu-şi sosirea ceva mai de­vreme decît ne aşteptam. In toate satele şi comunele regiu­nii gospodarii buni au început din vreme pregătirile. Fiecare zi de acum înainte constituie un bun prilej de confirmare a hăr­niciei şi priceperii, de muncă avîntată pe ogoare pentru îm­plinirea unui rod pe care îl do­rim cu toţii tot mai bogat. Reuşita campaniei ce va în­cepe curînd pe ogoarele regiu­nii, este condiţionată în mare măsură de terminarea la vreme a tuturor pregătirilor legate de revizuirea şi repararea utilajelor, asigurarea şi condiţionarea se­minţelor, organizarea muncii şi cîte altele. Stadiul pregătirilor în vederea începerii campaniei de primăvară este în unele uni­tăţi agricole destul de avansat. Raidul întreprins zilele trecute prin cîteva cooperative agricole din raioanele Tg.-Mureş şi Re­ghin ne-a reliefat şi unele as­pecte mai puţin plăcute, care dovedesc insuficientă preocupa­re în această privinţă. Organizarea bună — o primă certitudine a succesului Organizarea muncii este punc­tul de plecare în orice acţiune mai importantă. Dacă se asigură de la început cunoaşterea p­e­­cisă a sarcinilor, a mijloacelor cu care vor fi înfăptuite, a for­ţelor necesare şi a timpului pre­cis în care se vor îndeplini, e­­xistă şi certitudinea succesului. La cooperativa agricolă din co­muna Ernei, raionul Tg.-Mureş, am găsit multă preocupare pen­tru organizarea temeinică a mun­cii. începutul s-a făcut cu alcă­tuirea brigăzilor şi echipelor. Terenul a fost împărţit pe bri­găzi pentru o perioadă mai în­delungată, iar pentru buna des­făşurare a muncii le-au fost re­partizate toate mijloacele nece­sare. In cadrul brigăzilor s-a fă­cut amplasarea culturilor în funcţie de cerinţele plantelor, au fost stabilite sarcinile de plan pe brigăzi, echipe şi pe fiecare tarla în parte. Fiecare brigadier cunoaşte de pe acum ce cui­turi trebuie să însămînţeze, în ce tarla, timpul în care trebuie să facă lucrarea şi cu ce mijloa­ce. Brigăzile au început cu ate­lajele ce le au la dispoziţie să fertilizeze terenurile, şi au asi­gurat repararea la timp a plu­gurilor, grapelor şi maşinilor cu care au fost dotate. Seminţele sînt asigurate şi condiţionate în cea mai mare parte. In direcţia organizării muncii însă mai sînt şi cooperative a­­gricole unde treburile se desfă­şoară încet. La cooperativele agricole din Păingeni, din raio­nul Tg.-Mureş, Ercea, Fărăgău şi Breaza din raionul Reghin, briga­dierii nu îşi cunosc încă precis sarcinile, nu au făcut amplasa­rea culturilor şi nici n-au stabi­lit sarcinile de plan pe echipe şi tarlale pentru culturile ce le vor însămînţa în primăvară. Ară şi fertilizează solul în cooperativa agricolă de producţie din Păingeni, raionul Tg.-Mureş, şeful brigăzii de trac­toare a început să controleze zilnic starea terenului. Pe tere­nurile în pantă, cu expoziţie su­dică el a găsit locuri suficient de zvîntate pe care cu 5 trac­toare a putut începe arăturile. In primele zile a şi fost arată suprafaţa de 45 ha. Şi la coo­perativa agricolă din Glodefgi au început lucrările de arat cu 9 tractoare şi cu 5 atelaje. Paralel cu alte lucrări pregă­titoare, în multe unităţi se a­­cordă atenţia cuvenită fertiliză­rii terenurilor. Ţăranii coopera­tori din Ernei de pildă, au trans­portat în cursul iernii în cîmp 2.200 tone de îngrăşăminte na­turale, iar cei din Glodeni au împrăştiat azotat de amoniu pe 12 ha de păşune şi au început să împrăştie acum pe 25 ha. de fineţe naturale. Ţăranii - coope­ratori din Păingeni, la îndem­nul inginerului agronom, au ho­­tărit să extindă în acest an şi mai mult mecanizarea lucrărilor. Planul de mecanizare prevede să se prăşească de două ori cu mij­loacele S.M.T. 200 ha de po­rumb din 325 ha, cîte va însă­mînţa în această primăvară, în­treaga suprafaţă cu sfeclă de za­hăr va fi prăşită de 3 ori de că­tre S.M.T., iar pe o suprafaţă de 30 ha recoltarea se va face tot cu mijloace mecanizate. Se fac răsadniţe, dar nu peste tot există seminţele necesare In majoritatea cooperativelor agricole cultivatoare de legume a început să se lucreze intens la pregătirea răsadniţelor. La cooperativa agricolă din Ernei, au fost făcute deja răsadniţe cal­de în suprafaţă de 300 mp un­de au şi fost însămînţate ardeii, varza timpurie, gun­oaiele, etc. Din 1.000 mp de răsadniţe pre­văzute pentru culturi forţate de castraveţi au fost făcute deja 700 mp şi în aceste zile vor începe transplantatul răsadului. Și în raionul Reghin sînt mul­te cooperative agricole care se ocupă cu producerea legumelor. In multe din ele răsadnițele au M. BÂLDEANU (Continuare în pag. a 3 a) De la minute, la secunde... încălţămintea sportivă fabricată la Reghin se bucură de o bună apreciere în întreaga ţară. Pantofii de ciclism, ghetele de patinaj artis­tic şi de fotbal se remarcă prin fineţe, flexibilitate şi durabilitate. De o lună de zile, la I.P.M. „Sport" Reghin, a intrat în funcţiune noua hală de fabricaţie a încălţămintei sportive uşoare. La capătul li­niei de croit-cusut, intră pielea ca materie primă. Alături, la capătul celeilalte linii, de tras-tălpuit-finisaj, elegantele perechi de încălţăminte sportivă aşteaptă ambalarea. Linia a doua este înzestrată cu utilaje noi, de mare productivitate. Şaisprezece maşini înlocuiesc lovitura de cio­can, cleştele şi acul de sîrmă... Intre cei care s au deprins repede cu comenzile noilor maşini şi conduc cu pricepere operaţiunile, executînd în acelaşi timp lucrări de un nivel calitativ superior, se află Simion Suciu, Augustin Şulea, Vasile Gorea şi mulţi alţii. O dată cu punerea în funcţiune a modernelor utilaje, productivi­tatea muncii creşte simţitor. Se preconizează ca, în curînd, ea să se dubleze, înainte de a-l fotografia la noul său loc de muncă, i-am solicitat lui SIMION FURNEA cîteva păreri în legătură cu moderna maşină, lată ce ne-a relatat: — La fel ca toate maşinile din noua noastră hală de fabricaţie şi aceasta este de un nivel tehnic ridicat. întreaga muncă fizică se re­duce la simple manevrări de manete, butoane şi pedale. înainte, pen­tru aceeaşi operaţie, era nevoie de lovituri de ciocan. Acum, printr-o apăsare pe pedală, maşina bate automat 18 cuie. Şi, operaţia se face într-o secundă. Deci, secunda înlocuieşte minutele. E o maşină de tras şi fixat feţele cu texuri în porţiunea călcîiului — cum îi spunem noi, în termeni tehnici. Maşina lucrează, nu omul. Eu numai o conduc, o strunesc şi, în acelaşi timp, caut să o folosesc cît mai bine... oierii de la izvorul Lutului O zi primăvăratică de făurar. La sectorul zooteh­nic al cooperativei agrico­le din Monor animaţia pa­re a fi mai mare ca de obicei. In mijlocul îngri­jitorilor de la ferma de vaci sînt prezenţi medi­cul veterinar de circum­scripţie şi brigadierul zoo­tehnist Simion Pîntea. Se discută despre lotul de selecţie, sau lotul preşe­dintelui cum îi mai spun îngrijitorii acestui grup de animale, care sînt furaja­te în mod special în sco­pul de a obţine vaci de lapte cu o înaltă produc­tivitate. Se înfiripă apoi discuţia asupra rezultatelor la producţia de lapte în cele 2 luni ce au tre­cut din acest an. Numai în luna ianuarie — ne spune mîndru bri­gadierul — am realizat peste plan mai bine de 3.600­­ de lapte, iar faţă de aceeaşi perioadă a anu­lui trecut producţia a spo­rit cu aproape sută la su­tă. Iată rezultatul apli­cării întocmai a regulilor zootehnice şi în special a retribuţiei suplimentare. Sus la saivane, la cel mai important sector din zootehnia cooperativei, ac­tivitatea este mult mai in­tensă. Ciobanii şefi de la cele 6 turme ale coopera­tivei, care numără aproa­pe 3.000 de oi, urmăresc şi îndrumă cu pricepere întreaga activitate de în­grijire şi furajare. Mulţu­mirea care li se citeşte pe faţă, este pe deplin în­temeiată: primii miei din acest an sînt viguroşi şi se dezvoltă bine. — Pînă acum — ne spune Vasile Cincea, şeful turmei a 2-a, am obţinut în total peste 800 de miei. Fătările decurg normal şi nu s-a înregistrat morta­litate. Acest fapt bucură deopotrivă pe toţi membrii cooperativei noastre, de­oarece sectorul ovin a­­duce importante venituri ocupînd cea mai mare pondere în activitatea e­­conomică a cooperativei. Fiecare oaie a adus anul trecut un venit aproape egal cu valoarea ei. Sume­le încasate de pe urma creșterii oilor se cifrează la 407.300 lei reprezentînd peste 50 la sută din tota­lul veniturilor bănești ale cooperativei... Aceste cifre cuprind, în graiul lor lapidar, efortu­rile pe care le depun coo­peratorii de aici pentru îmbunătăţirea creşterii oi­lor. Tradiţia moştenită din tată în fiu de către oierii de la izvorul Lutului, a fost şi este întregită trep­tat cu aplicarea unor me­tode avansate, recomanda­te de ştiinţă. S-au intro­dus însămînţările artificia­le, s-au pus bazele ame­liorării ovinelor din rasa ţurcană (trecîndu-se trep­tat la ţigaizare, coopera­tiva numără acum aproape 900 oi cu lînă semifină), s-au îmbunătăţit condiţii­le de alimentaţie şi între­ţinere a animalelor. In ul­timul timp se practică şi metoda fătărilor timpurii, fapt care a contribuit în mare măsură la obţinerea rezultatelor arătate. ... Acum fătările la oi se află în plină desfăşura­re şi prezenţa conducerii unităţii, a specialiştilor este mai necesară ca ori­­cînd. O îndrumare, un sfat dat la vreme sînt în­totdeauna bine venite. De aceea Iacob Marian, vice­preşedintele cooperativei şi inginerul Rotaru asistă aproape zilnic la progra­mul d° lucru. Ochiul atent a! ciobanilor este îndrep­tat mai ales asupra ali­mentaţiei şi întreţinerii oi­lor gestante şi a mieilor. La toate stîrile munca es­te în aşa fel organizată încît să se asigure îngri­jirea animalelor şi pe tim­pul nopţii. Fiecare este in­teresat să obţină de la turma lui cît mai mulţi miei, cît mai multă lînă şi brînză. Cîştigul lor va fi în măsura rezultatelor de­oarece conform hotărîrii a­­dunării generale şi ciobanii primesc drept retribuţie suplimentară 40 la sută din valoarea producţiei ob­ţinută peste plan. Alături de activitatea oierilor, meşterii coopera­tivei au deschis sus la fi­neţe, un adevărat şantier. La cele existente, se vor mai adăuga anul acesta alte 2 saivane, dovadă că în viitorii ani turmele coo­perativei vor spori. După cum spunea Simion Bîz, preşedintele cooperativei, creşterea oilor va consti­tui în viitorii ani baza dez­voltării cooperativei. Pla­nul de perspectivă preve­de ca la sfîrşitul cincina­lului cooperativa să deţi­nă peste 5.000 de oi. Tra­diţia, împletită cu noile cunoştinţe desprinse la în­­văţămîntul agrozootehnic, vor ajuta negreşit pe zoo­tehnicii din Monor să dezvolte cu succes ferme­le de oi, să obţină pro­ducţii din ce în ce mai mari. T. GABOR

Next