Steaua Roşie, aprilie 1966 (Anul 18, nr. 76-101)

1966-04-01 / nr. 76

Anul XVIII. Nr. 76 (2.501) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Vineri, 1 aprilie 1966 4 pagini 25 bani Dragi tovarăşi, Permiteţi-mi, înainte de toate, să mulţumesc, în numele delegaţiei Partidului Comunist Român, pen­tru invitaţia de a participa la cel de-al 23-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Imi revine plăcuta misiune de a vă a­­dresa dumneavoastră, delegaţi la congres, tuturor comuniştilor, în­tregului popor, salutul cald şi me­sajul de prietenie­ şi solidaritate internaţionalistă al Comitetului Central al Partidului nostru, al co­muniştilor, al oamenilor, muncii din Republica Socialistă România. " Delegaţia română­­urmăreşte cu­ deosebit interes lucrările congre­sului dumneavoastră. In documen­tele pe care le dezbateţi, în am­plul raport prezentat de tovarăşul Brejnev, în cuvîntările delegaţilor se oglindeşte cu pregnanţă înalta răspundere cu care comuniştii a­­bordează problemele progresului economiei şi culturii ţării, ale acti­vităţii Partidului Comunist pentru întărirea şi înflorirea continuă a Uniunii Sovietice. Poporul român se bucură din toată inima de succesele remarca­bile dobîndite de popoarele so­vietice în dezvoltarea industriei, a bazei tehnico-materiale a agricul­turii, în ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc, în toate domeniile acti­vităţii sociale. Schimbările profunde petrecute în economia sovietică, creşterea impetuoasă a forţelor de producţie, au transformat Uniunea Sovietică într-un stat socialist cu un uriaş potenţial economic, într-o mare putere industrială a lumii contemporane. Remarcabile l? victorii obţinute în explorarea Cosmosului, în folo­sirea energiei nucleare, în tehnica rachetelor şi în alte domenii de importanţă hotărîtoare pentru dez­voltarea civilizaţiei situează Ţara Sovietelor la loc de frunte în ştiin­ţa şi tehnica mondială. Realizările Uniunii Sovietice — rod al muncii eroice, creatoare şi pline de abnegaţie a poporului, al vastei activităţi organizatorice şi politice a încercatului Partid Co­munist al Uniunii Sovietice — con­stituie un aport de mare însem­nătate la întărirea forţei economi­ce, politice, militare a sistemului mondial socialist, o contribuţie de seamă la creşterea influenţei so­cialismului, a forţelor progresului în lume. Stabilind directivele noului plan cincinal, trasînd obiectivele dez­voltării viitoare a ţării, Congresul Partidului Comunist al Uniunii So­vietice deschide perspective însu­­fleţitoare pentru un nou avînt al economiei, ştiinţei şi culturii, al întregii vieţi sociale, pentru înain­tarea continuă a patriei dumnea­voastră pe drumul comunismului, spre binele popoarelor Uniunii Sovietice, al cauzei socialismului şi păcii. Vă urăm, dragi tovarăşi, succes deplin în realizarea acestor măreţe sarcini. Tovarăşi, Poporul român, care a încheiat o etapă importantă în construcţia societăţii socialiste, a făcut de cu­­rînd bilanţul unor­ însemnate rea­lizări în industrializarea ţării, în transformarea socialistă a satului, în creşterea nivelului de viaţă al celor ce muncesc. In prezent, el îşi concentrează eforturile spre în­făptuirea programului de dezvol­tare multilaterală a ţării, stabilit de Congresul al IX-lea al Partidu­lui Comunist Român. Aplicînd un mod creator învăţătura marxist-le­­ninistă la condiţiile concrete ale României, folosind experienţa a­­cumulată, partidul nostru perfec­ţionează continuu conducerea eco­nomiei, cercetării ştiinţifice, învă­­ţămîntului şi a altor domenii de activitate. Punînd în continuare accentul pe industrializarea ţării — baza dezvoltării întregii economii, a ri­dicării nivelului de trai al poporu­lui, partidul nostru acordă o aten­ţie deosebită agriculturii, înzestră­rii ei tehnico-materiale, îmbunătă­ţirii conducerii şi îndrumării aces­tei ramuri, corespunzător cerinţe­lor sporite ale desăvîrşirii con­strucţiei socialismului. In vederea asigurării unei mai largi participări a ţărănimii la conducerea agricul­turii, a dezvoltării democraţiei coo­peratiste şi în general a democra­ţiei socialiste, potrivit hotărîrii Co­mitetului Central al partidului nos­tru, au fost create uniunile raio­nale şi regionale ale cooperative­lor agricole de producţie, iar re­cent a avut loc congresul ţărăni­mii cooperatiste, la care s-a con­stituit Uniunea Naţională a Coo­perativelor Agricole de Producţie. Deşi de la congresul partidului nostru a trecut un timp scurt, re­zultatele obţinute în această pe­rioadă, munca entuziastă desfăşu­rată de popor pentru îndeplinirea hotărîrilor congresului evidenţiază caracterul realist al obiectivelor stabilite, concordanţa lor cu nece­sităţile vitale ale ţării, constituie garanţia înfăptuirii cu succes a prevederilor noului plan cincinal, a progresului continuu al Româ­niei socialiste. Tovarăşi, Intre popoarele român şi sovie­tic, între ţările noastre se dez­voltă relaţii trainice de prietenie şi alianţă, de colaborare tovără­şească în domeniul economic, teh­­nico,ştiinţific, cultural, se extind legăturile frăţeşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Co­munist al Uniunii Sovietice, schim­burile de experienţă în construc­ţia noii orînduiri socialiste, consul­tările şi vizitele reciproce de de­legaţii. Vizita făcută nu de mult de delegaţia română de partid şi guvernamentală în ţara dumnea­voastră, convorbirile purtate cu conducătorii partidului şi statului sovietic, întîlnirile cu populaţia au contribuit la întărirea prieteniei dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, în interesul cauzei socia­lismului şi păcii. Punînd în centrul politicii sale externe prietenia şi alianţa frăţeas­că cu toate ţările socialiste, Repu­blica Socialistă România dezvoltă totodată relaţii de colaborare cu toate statele, indiferent de orîn­­duirea lor socială. Colaborarea internaţională şi menţinerea păcii presupun respec­tarea principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în tre­burile interne, avantajului reciproc, a dreptului sfînt al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, de a alege, corespunzător voinţei şi in­tereselor sale, calea dezvoltării politice, economice şi sociale. Fi­delă acestor principii, ţara noastră condamnă acţiunile cercurilor im­perialiste agresive, care recurg la imixtiuni în treburile interne ale altor ţări, la presiuni şi comploturi, atentează la independenţa şi cuce­ririle popoarelor, pun în primejdie pacea lumii. Partidul şi guvernul ţării noastre cer cu hotărîre înce­tarea agresiunii imperialiste a Sta­telor Unite ale Americii în Viet­nam, retragerea tuturor trupelor străine şi aplicarea acordurilor de la Geneva, ele sprijină lupta dreap­tă a poporului vietnamez pentru libertatea şi independenţa patriei sale. Evidenţiind creşterea agresivită­ţii imperialismului, în frunte cu cel american, pericolul pe care îl constituie acesta pentru cauza pă­cii, raportul prezentat de tovarăşul Brejnev a subliniat totodată hotă­­rîrea Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice de a acţiona pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste şi a mişcării comuniste internaţio­nale pe baza egalităţii, a indepen­denţei fiecărui partid, a neameste­cului în treburile interne, a mar­­xism-leninismului şi internaţionalis­mului socialist. Pe toate continentele, forţe u­­riaşe acţionează astăzi pentru de­mocraţie şi progres social, pentu apărarea păcii mondiale, împotriva planurilor agresive ale cercurilor imperialiste. O condiţie esenţială a victoriei în această luptă nobilă este coeziunea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Viaţa arată că o importanţă hotărîtoare pentru rea­lizarea şi întărirea acestei unităţi are aplicarea consecventă a nor­melor de bază ale relaţiilor dintre partidele frăţeşti, discutarea de la partid la partid, de la conducere la conducere, în mod sincer, to­vărăşesc, în spirit de stimă şi res­pect reciproc, a problemelor de interes comun. Partidul nostru consideră că di­ficultăţile existente în mişcarea comunistă nu sunt de netrecut şi că nu este prea tîrziu ca, prin e­­forturile stăruitoare, pline de răs­pundere şi de răbdare ale tuturor partidelor, să se împiedice agra­varea divergenţelor şi adîncirea sciziunii, să se salvgardeze unita­tea şi coeziunea mişcării comunis­te şi muncitoreşti internaţiona­le. Exprimîndu-şi convingerea că mai puternice decît deosebirile de vederi şi precumpănitoare sînt in­teresele şi ţelurile comune ce u­­nesc partidele comuniste, sub stea­gul marxism-leninismului, al inter­naţionalismului proletar, Partidul Comunist Român va depune şi în viitor toate eforturile pentru a contribui la întărirea unităţii ţări­lor socialiste, a mişcării comunis­te internaţionale. Dragi tovarăşi, In încheiere, vă urez încă o da­tă, din toată inima, deplin succes în desfăşurarea lucrărilor congre­sului, în înfăptuirea hotărîrilor pe care le veţi adopta pentru ferici­rea şi prosperitatea popoarelor Uniunii Sovietice, în interesul cau­zei comunismului şi păcii. Trăiască prietenia frăţească ro­­mâno-sovietică ! Trăiască unitatea ţărilor socia­liste, a mişcării comuniste inter­naţionale ! In vederea organizării acţiunii de economisire pentru construirea de locuinţe proprietate personală la oraşe, Casa de Economii şi Con­­semnaţiuni a introdus un nou instrument de economisire şi anume LIBRETUL DE ECONOMII PENTRU CONSTRUIREA DE LOCUINŢE. Acest libret se emite în sume fixe, de 5.000 lei, de către casele raionale şi orăşeneşti de economii şi de către agenţiile C.E.C. auto­rizate în acest scop. Pentru sumele depuse pe aceste librete C.E.C. acordă o dobîndă de 3,5 la sută pe an, sub formă de cîştiguri în bani, prin trageri la sorţi trimestriale, la care participă libretele de economii ale căror depuneri au fost păstrate la C.E.C. în tot cursul trimestrului pentru care se face tragerea. Noua ediţie a Mersului autobuzelor Mersul autobuzelor, ediţia 1966-­­1967 care va intra în vi­goare la 21 mai a. c., cuprinde numeroase noutăţi faţă de cel actual. El prevede, printre alte­le, noi trasee care vor lua fiin­ţă între localităţile Făgăraş— Somartin, Jitia—Rîmnicu Sărat, Baia Mare—Gherla Mică, pre­cum şi prelungirea traseului Tulcea—Jurilovca pînă în co­muna „6 Martie". In acest fel reţeaua deservită de autobuzele aparţinînd direcţiilor regionale de transporturi auto — D.R.T.A. — va spori anul acesta cu 1.500 km. De asemenea au fost luate măsuri ca pe o serie de şosele naţionale modernizate, printre care Bucureşti—Piteşti—Rîmni­­cu Vîlcea, Bucureşti—Olteniţa, Buzău—Padina să fie sporită vi­teza de circulaţie cu circa 10— 15 la sută faţă de orarul ac­tual. (Agerpres). In atenţia corespondenţilor noştri voluntari din raionul Luduş Duminică 3 aprilie a. c., la orele 9:30, la sediul Comitetului raional de partid Luduş se va ţine o consfătuire cu corespondenţii voluntari ai ziarului „Steaua roşie". In cadrul consfătuirii se vor împărţi premii corespondenților fruntaşi. Corespondenții voluntari sînt rugați să participe în număr cît mai mare. Suceava şi Piteşti — conectate la reţeaua telex Alte două oraşe — Suceava şi Piteşti — au fost conectate la reţeaua centralelor telex au­tomate. In acest fel a sporit la 15 numărul oraşelor reşedinţă de regiune de unde se pot ob­ţine automat legături telegra­fice interne şi internaţionale. In cursul acestui an urmează să fie date în exploatare centrale te­legrafice automate la Sibiu, Piatra Neamţ, Turnu Severin, Curtea de Argeş, Tg.-Jiu, Reşiţa, Satu Mare. Fotoelectronica descoperă defectele colilor de hîrtie Un grup de specialiști de la Combinatul poligrafic „Casa Scînteii", alcătuit din ing. Foiaş Pavel, Ch. Enache, maistru me­canic, și David Bergman, a ela­borat o metodă originală de se­sizare pe cale fotoelectronica a defectelor colilor de hîrtie care intră în maşinile plane de tipar înalt şi a creat un dispozitiv special care elimină automat de­fecţiunile constatate. Dispoziti­vul a fost brevetat ca invenţie. Spre deosebire de sistemele tipografice similare cunoscute dispozitivul sesizează defecţiuni­le şi le elimină automat. Aplicată cu bune rezultate la Combinatul poligrafic „Casa Scînteii" din Bucureşti, invenţia a suscitat un viu interes în rîn­­durile unor specialişti tipografi din S.U.A., Anglia, R. F. Germa­nă şi alte ţări, care au solicitat explicaţii şi detalieri asupra dis­pozitivului nou creat şi a sche­mei sale de funcţionare. (Agerpres) . Cartoful Avem posibilităţi pentru producţii mai mari pe marginea consfătuirii de la Miercurea Ciuc. Plenara Comitetului regional de partid Ieri 31 martie, a avut loc ple­nara Comitetului regional de partid. La lucrările plenarei au participat membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului regional de partid, pri­mii secretari şi secretarii cu pro­blemele economice ai comitetelor raionale, preşedinţii comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale, conducerea întreprinderii regionale de electricitate şi alţi conducători ai unor organizaţii e­conomice de stat şi obşteşti care au sarcini în domeniul electrifi­cării rurale. In cadrul ordinei de zi, tovarăşul Ladislau Braniş, secretar al Comite­tului regional de partid a prezentat raportul cu privire la modul în ca­re se desfăşoară electrificarea sate­lor din regiune şi sarcinile de elec­trificări rurale pe următorii cinci ani. In cadrul dezbaterilor ce au avut loc în plenară au luat c­uvîntul nu­meroşi tovarăşi. Ei au subliniat suc­cesele însemnate obţinute în regiu­nea noastră în electrificarea rurală, făcînd totodată numeroase propu­neri pentru îmbunătăţirea activită­ţii în acest sector. In încheierea dezbaterilor a fost adoptat un plan de măsuri. 720.000 KWh peste plan Colectivul Termocentralei „Steaua roşie" din Fîntînele, hotărît să întîmpine cea de-a 45-a aniversare a partidului cu realizări cit mai frumoase, des­făşoară o susţinută întrecere so­cialistă. Energeticienii de aici descoperind şi valorificînd noi rezerve interne și aplicînd mă­suri tehnico-organizatorice, au înscris pe graficele întrecerii, pînă la sfîrșitul celei de-a doua decade a lunii martie, rezultate remarcabile. In perioada care a trecut din acest an s-a „pulsat" de la Fîn­tînele spre beneficiari 720.000 kWh peste prevederile de plan, cantitate care acoperă necesa­rul de energie electrică a co­munei Sîngeorgiu de Pădure pe timp de 45 de zile. In lunii­ ianuarie şi februarie prin micşo­rarea consumului specific de combustibil şi­­reducerea cu 75 la sută a avariilor, faţă de a­­ceeaşi perioadă a anului trecut, s-au obţinut 177.000 de lei e­­conomii la preţul de cost. Cele mai bune rezultate au fost dobîndite de turele I şi a IV-a care s-au situat în această perioadă în fruntea întrecerii socialiste. „ARFO-TIP“ - sorti­ment nou de hîrt­ie foto La fabrica de hîrtie fotogra­fică din Tg.-Mureş s-a realizat un nou sortiment de hîrtie foto îmbunătăţit „Arfo-Tip", produs pe bază de clorobromură de ar­gint. Noua hîrtie are un contrast şi o tonalitate mai bună faţă de celelalte sortimente fabricate pînă acum. Tot aici s-a experimentat și pus la punct procesul tehnolo­gic pentru un tip de hîrtie fo­tografică, destinat în special in­­stituţiilor de documentare. Sortarea — operaţia cheie a sporirii lemnului de lucru 9 CUM O FACEM IN DEPOZIT ŞI CE REZERVE NE OFERĂ EA PENTRU CREŞTEREA PROCENTULUI LEMNULUI DE LUCRU? 9 EXIGENŢA FAŢA DE CA­LITATE NU ADMITE I­UM­AT­AŢI DE MĂSURA 9 DE LA PĂDURE NE MAI SOSESC AUTOREMORCI CU MINUSURI IN CANTITATE 9 CU PUTREGAIUL NU AVEM CE FACE IN DEPOZITUL FABRICII, POATE RAMI­NE SUS IN PARCHETE. In primul trimestru putem afirma că am lucrat bine. Am înde­plinit planul pe sortimente și am dat în multe cazuri mai mult lemn de lucru. Care este părerea lucrătorilor din­­ depozitul de bușteni din Odorhei? » ’• ■ i­ ’ . Practica ne-a demonstrat că operaţia cheie a procesului de pro­ducţie din exploatările forestiere, care conduce la creşterea volumu­lui lemnului de lucru, este sortarea. Consider că de felul cum o facem depinde şi rezerva pe care noi o putem adăuga la cantitatea de lemn de lucru planificată. In continuare mă voi referi la modul concret cum sortăm noi lemnul la rămpi. Este ştiut că din parchetele de răşinoase în care s-au produs doborîturi de vînt în ultimii doi ani, lemnul soseşte în trunchiuri lungi. Sortarea definitivă o facem pe rămpi. Măsurăm bucată cu bu­cată, de multe ori cînd sîntem în dubiu facem acelaşi lucru pe un buştean de 3—4 ori. Lemnul îl secţionăm conform specificaţiei de debitare. Capetele şi vîrfurile le prelucrăm în deşeuri pentru celu­loză. Capetele mai scurte, de 0,30 şi 0,40 m le introducem în mij­locul znopilor, iar mantaua znopilor de deşeuri o facem din bucăţi mai lungi de 0,10 m sau 1 m. Lunar, în depozit sortăm 5.000 m­c de buşteni. Dintre aceştia ,am clasat de obicei sub stas, adică cea mai inferioară categorie, doar 40 m­c. Echipele de sortatori-măsurători, care sînt instruiţi prin conferinţe tehnice, c­au examenele calităţii în fiecare zi pe rampă, unde cea mai mică greşeală nu este trecută cu vederea. Noi nu ad­mitem jumătăţi de măsură cînd este vorba de calitate. Spre regretul meu trebuie să arăt că ne mai soseşte lemn cu defecte din parchetele Ivó şi Harghita de Jos. Noi nu avem nevoie de putregai, mai bine ar fi dacă expeditorii ar fi mai exigenţi atunci cînd lemnul este trimis fabricii. IOSIF FEJÉR şeful depozitului de buşteni al I.F. Odorhei (Continuare în pag. 1­2-a) La Salina Praid După cîteva informaţii primi­te de la şeful de disector, care se afla in biroul de la suprafaţă, ne îndreptăm spre gura mine. Peste cîteva clipe ascensorul dispare în beznă, spre adîncuri. Prin grilajul ascensorului pă­trund raze de lumină. De data aceasta ele pornesc de la tu­burile fluorescente, proţăpite pe tavanul galeriei la peste 130 m înălţime. Primul contact cu mina îţi dă impresia că te afli într-un adevărat­­ „palat", cu bolţile înalte şi formă trape­­zoidală. Aici, în cele patru ca­mere ale minei, oameni harnici şi cu multă dexteritate exploa­tează un preţios zăcămînt — sarea, înlocuind de mult cioca­nul, tîrnăcopul, pana de fier, roaba, coşul de nuiele şi criva­­cul tras de cai cu maşini mo­derne, acţionate de curent elec­tric, ciocane pneumatice, loco­motive şi vagoane pentru trans­port, minerii din Salina Praid îşi aduc un aport important la satisfacerea in termen a co­menzilor. O dată cu pătrunderea teh­nicii noi în mină, oamenii s-au specializat şi ei conform noilor cerinţe, exploatînd la întreaga capacitate fiecare utilaj. Zilnic din galeriile minei ies la supra­faţă aproximativ 380—400 de tone sare. Folosind metodele avansate de muncă, schimbul condus de Francisc Biró a reuşit ca în pri­mele două luni ale acestui an să-şi depăşească sarcinile de plan cu 4 la sută, respectiv 7 la sută. Intensificînd întrecerea socia­listă zi de zi şi lună de lună, co­lectivul Salinei Praid este hotă­rît să intîmpine cea de-a 45-a aniversare a creării P.C.R. cu noi şi importante realizări — expediind unităţilor industriale ale chimiei, secţiilor prelucră­toare şi populaţiei sute de tone de sare în plus faţă de sarcinile planificate. In fotografia de sus, Ká­roly Gergely şi Sándor Farkas executînd găurile în care se va introduce explozivul. Fotografia de jos reprezintă un alt aspect de muncă: minerii Ioan Matei şi Károly Meşter execută tăierea orizontală a blocurilor de sare cu maşini de înaltă productivi­tate. Text: AUREL DAN (Fotografii: CAROL SZÁSZ)

Next