Steaua Roşie, aprilie 1966 (Anul 18, nr. 76-101)
1966-04-08 / nr. 82
2 Transporturi inutile Oraşul Topliţa este deservit cu produse lactate de I.C.I.L Gheorghieni. Laptele şi smîntîna, transportate aici în dube, ajung la magazine pline de praf. Se naşte întrebarea: de ce magazinele din Topliţa nu sînt aprovizionate cu aceste produse chiar din localitate, ca acum un an? Nu ar fi mai potrivit ca topliţenii să primească laptele înainte de masă şi nu la orele 16? Conducerea O.C.L. Mixt Topliţa, în colaborare cu I.C.I.L. şi secţia comercială a raionului ar putea remedia aceste neajunsuri. In numele unui grup de consumatori, BLAŞIU CS. De ce numai pînă la nr. 53? In satul Bistra, raionul Topliţa, factorul poştal distribuie poşta şi ziarele numai pînă la locuinţa tov. Mihai Ordog de la nr. 53. Presa şi scrisorile nedistribuite le lasă aici, iar locuitorii de pe Valea Bistrei vin duminica în sat să le ridice. In cătunul Călăoaia (aparţinînd comunei Răstoliţa) sînt numai 22 de case, totuşi, factorul poştal distribuie zilnic poşta, iar noi, cei din Bistra, care avem 263 numere de casă, trebuie s-o transportăm singuri. Propunem ca factorul nostru poştal să urmeze exemplul celui din Răstoliţa, sau să apeleze la bunăvoinţa lov. Zaharie Crăciun (care transportă zilnic laptele de două ori de la noi) să ne aducă poşta. IOAN DEMIAN Bistra Uit de-s piesele de schimb? Televizorul „TEMPO" pe care l-am cumpărat la data de 1 decembrie 1965 de la magazinul „Electrotehnica" din Reghin a funcţionat în bune condiţii pînă la 9 februarie 1966. In această zi, observînd că este defect, l-am transportat la atelierul de depanare al cooperativei meşteşugăreşti „Progresul" din localitate, unde s-a constatat că tubul catodic trebuie înlocuit. Nedispunînd de această piesă, atelierul a comandat-o de la Tg.-Mureş. De atunci au trecut două luni şi piesa tot nu a ajuns la Reghin. Mă întreb: de ce se plin în vînzare aparate care nu au piese de schimb? Eu mi-am ampărat televizorul pentru a urmări programele şi nu pentru a păstra la atelierul de depanare. Ce să fac? Să demontez antena sau să mai aştept? MIHAIL OPREA funcţionar la S.M.T. Reghin Activitatea cultural-educativă in exploatările forestiere (Urmare din pag. 1) In atenţia noastră stă în egală măsură ridicarea nivelului tehnic şi profesional al muncitorilor. Intre brigăzile ştiinţifice care activează în raion, există una specializată pentru întreprinderile de exploatare şi industrializare a lemnului. Nu de mult brigada ştiinţifică a mers la gurile de exploatare şi a ţinut un simpozion pe tema: „Valoarea tot mai mare a aurului verde", cu expunerile: „Armate noi de arbori tineri", ,,Dintr-un metru cub de masă lemnoasă o valoare mai ridicată", „Aurul verde peste 5 ani". Brigada ştiinţifică este ajutată de ing. Marcu Alexandru şi merge pe teren întotdeauna însoţită de brigada artistică de agitaţie a întreprinderii. Pe lîngă I.F. Topliţa este organizat un colectiv de conferenţiari care asigură prezentarea conferinţelor şi convorbirilor pe teme tehnice şi ştiinţifice în faţa muncitorilor, întrucît procesul de producţie este mecanizat. Se evidenţiază inginerii: Solomon Nicolae, Han Cornel, Stoica Octavian, Mureşan Liviu, Frăţilă Ion, Todoran Constantin, Furtună Ioan. O mare atenţie acordăm educării patriotice a muncitorilor. Pentru a cunoaşte pe scriitorii şi poeţii patriei, s-a organizat un colectiv format din profesori de limbă şi literatură care periodic fac expuneri la gurile de exploatare. Profesorii Budan Virgil, Honciuc Tiberiu, Marcu Maria, Coltea Alexandru şi bibliotecara Platon Maria au vorbit muncitorilor în cadrul simpozioanelor organizate despre viaţa şi opera scriitorilor Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Coşbuc, Liviu Rebreanu şi a numeroşi prozatori contemporani. CIOBA VICTOR, secretarul Comitetului de partid al I.F. Topliţa. Noi considerăm activitatea politică cultural-educativă ca parte integrantă a întregii noastre activităţi politice. Sub îpruninarea comitetului raional de partid, am aplicat sarcinile la specificul muncii noastre. Activitatea se desfăşoară începînd de la ocoalele silvice, unde sînt muncitori sezonieri, pînă la sectoarele de exploatare şi fabricile de cherestea. De la sector la sector, avînd în vedere gradul de pregătire al muncitorilor, am căutat ca, împreună cu comitetul sindicatului, să creăm condiţii materiale corespunzătoare prin dotarea cu radiouri a locurilor de muncă, prin înfiinţarea de biblioteci volante la toate gurile de exploatare şi pe şantierele mai mari de împăduriri. Bibliotecile sînt dotate cu cărţi beletristice şi politice. Pînă în cele mai îndepărtate puncte de exploatare munca politică de masă este îndrumată de grupele şi organizaţiile de partid. Comitetul de partid n-a analizat încă anul acesta desfăşurarea muncii culturale, dar are în plan acest lucru. Munca noastră a fost analizată de comitetul raional de partid şi ne-am însuşit sarcinile şi măsurile ce trebuie luate. Avem toate condiţiile pentru îmbunătăţirea în conţinut şi formă a muncii politice culturaleducative la noi în întreprindere. De o mare eficienţă se bucură conferinţele şi expunerile, la direcţia educării ateist-ştiinţifice a muncitorilor, au fost expuse temele: „Materialitatea lumii şi cognoscibilitatea ei", „Ştiinţa şi religia". Vom pregăti şi pe viitor expuneri interesante, atractive care să oglindească marile cuceriri tehnice şi ştiinţifice ale secolului XX. Problemele care ne preocupă la ora actuală sînt întărirea disciplinei şi ridicarea nivelului profesional al muncitorilor. In acest sens au fost prezentate temele: „Importanţa disciplinei pentru realizarea planului", „Folosirea judicioasă a timpului de lucru" şi „Necesitatea creşterii productivităţii muncii şi căile acesteia". Eficienţa muncii culturale Ing. NICOLAE SOLOMON, director al I.F. Topliţa: Munca politică cultural-educativă s-a îmbunătăţit simţitor faţă de anii trecuţi. Activitatea culturală se desfăşoară acum activ şi susţinut. Se constată o evidentă creştere a conştiinţei şi nivelului profesional al muncitorilor. Ca urmare, în perioada sesenatului, ne-am îndeplinit planul la toţi indicatorii, iar în ultimii patru ani am primit premii I şi II pentru aplicarea tehnicii noi. Rămînerile în urmă, ca de pildă, cele de la începutul acestui an, le-am învins prin munca entuziastă a muncitorilor şi prin organizarea sistematică a producţiei. In cadrul activităţii tehnice s-au întocmit planuri tematice pentru fiecare domeniu: exploatări, industrializare, transporturi etc. In cadrul fiecărui proces tehnologic, temele le-am discutat şi apoi le-am repartizat pe oameni, cu termene precise. In afară de aceasta, s-au ţinut conferinţe cu profile tehnice (despre importanţa mecanizării, rolul ridicării nivelului tehnic şi profesional al muncitorilor), precum şi cursuri cu scoaterea şi fără scoaterea din producţie. Insă nivelul acestor cursuri trebuie ridicat, prin aprofundarea conţinutului lecţiilor la predare şi prin aprofundarea însuşirii lor de către muncitori. Discuţiile colective cu muncitorii sînt foarte instructive, reciproc ele sînt fructuoase. Introducerea tehnicii noi şi organizarea ştiinţifică a producţiei a pornit adesea de la muncitori, rezolvîndu-se astfel multe probleme. In munca culturală trebuie să antrenăm mai mult tineretul. Conţinutul muncii culturale trebuie să fie mereu în raport cu sarcinile etapei actuale. LUKA LUDOVIC, tehnician, şeful cabinetului tehnic: Cabinetul tehnic obţine în activitatea sa, an de an, rezultate tot mai frumoase. In 1961 am obţinut locul întîi pe minister, iar în anii 1963, 1964, 1965 locul doi pe minister. Colectivul de inovatori s-a prezentat cu inovaţii frumoase şi în fiecare an inovatorii au primit premii speciale. Cel mai frumos rezultat a fost obţinut în 1965 cînd 15 inovatori au fost premiaţi. Anul acesta la cabinetul tehnic sînt 80 de inovatori. Toţi inginerii participă la activitatea cabinetului tehnic prin ajutorul acordat muncitorilor în perfectarea inovaţiilor lor cît şi prin inovaţii personale. O latură mai dificilă este că nu toate ocoalele silvice participă la mişcarea de inovaţii. Ocolul silvic Topliţa participă cu 2—3 inovaţii pe an. Se impune ca şi celelalte ocoale să participe. SZARVAS DIONISIE, directorul clubului „23 August" : Sub îndrumarea permanentă a comitetului de partid şi cu sprijinul direct al comitetului sindicatului, lucrăm după un plan de muncă anual din care ne întocmim programele lunare în lumina celor mai actuale şi importante sarcini ale producţiei. Astfel, organizăm informări politice, conferinţe, consfătuiri la locul de muncă, recenzii de cărţimai puţin tehnice pentru că mai puţin ne ajută comisia inginerilor şi tehnicienilor. propaganda tehnică în cadrul clubului e sporadică). Conferinţele se ţin bilunar, majoritatea la locul de muncă. La club îşi desfăşoară activitatea un lectorat de cultură generală cu femeile şi un lectorat tehnic. Acesta din urmă elaborează lunar cîte o temă de conferinţă care apoi este prezentată la toate locurile de muncă Pe primele două luni a fost elaborată şi ţinută conferinţa: „Ascuţirea şi întreţinerea pînzelor tăietoare la ferăstraiele panglică şi circulare", de ing. Frăţilă Ion, iar pentru luna aprilie se pregăteşte un simpozion pe tema „Mişcarea de inovaţii, rezervă mare în reducerea efortului fizic al muncitorilor în creşterea producţiei şi productivităţii muncii". Concursuri „Cine ştie cîştigă" nu s-au mai ţinut din luna noiembrie, cînd a avut loc cel pe tema: „Cine cunoaşte utilajele din dotaţie, cîştigă". In cadrul clubului sînt 7 formaţii artistice cu o activitate permanentă şi bogată, atît la sediu cît şi în deplasare. Faţă de condiţiile pe care le avem, părerea mea este că s-ar putea organiza mai multe simpozioane. S-ar putea desfăşura o mai intensă propagandă tehnică, dar inginerii şi tehnicienii să ne ajute mai mult. Avem zilnic activitate, trebuie însă mai multă grijă pentru conţinutul şi varietatea ei spre a fi la înălţimea sarcinilor actuale. Pentru aceasta nu este însă suficient ajutorul intelectualilor din întreprindere. POPA ARTENIE, preşedintele comitetului sindicatului, I.F. Topliţa dispune de o bază materială corespunzătoare muncii culturale: un club şi trei săli de cultură la Hodoşa, Lunca Bradului şi Răstoliţa. Clubul are televizor şi sălile culturale dispun de radiouri şi instrumente muzicale. Avem 48 de biblioteci volante, o bibliotecă centrală cu 14.000 volume şi o bibliotecă tehnică cu 540 volume de specialitate. Demn de menţionat este că la Hodoşa avem o formaţie de dansuri şi una de teatru organizate cu ajutorul cadrelor didactice de la Sărmaş şi Subcetate. Muncitorii de la gurile de exploatare solicită programe artistice şi de aceea va trebui să imprimăm un caracter permanent deplasărilor, vom mări corul la 80 de persoane. Vrem ca şi tovarăşii funcţionari să activeze în mai mare măsură în echipele artistice. VINERI, 8 APRILIE Tg.-Mureş — Arta: filmul A fost cîndva hoţ. Progresul: filmul Cea mai frumoasă. Steagul roşu: filmul Beata. Tineretului: filmul Duminică la New York. Muncitoresc: filmul Mă iubeşte... nu mă iubeşte. Flacăra: filmul Un lucru făcut la timp. Gheorghieni — Mioriţa filmul Oameni şi drapele. Luduş — Flacăra: filmul De-aş fi... Harap Alb. Miercurea-Ciuc — Harghita: filmul lanoşik. Odorhei — Muncitoresc: filmul Amintiri din copilărie. Reghin — Patria: filmul Şah la rege. Victoria: filmul A fost odată un moş şi-o babă. Tîrnăveni — Melodia: filmul Maria. Topliţa — Muncitoresc: filmul Pensiunea Boulanka. Sat — fără cutie poştală Petrecîndu-mi concediul la părinţii apei în satul Fînaţe, raionul Luduş, am avut ocazia să constat că, din lipsa unei cutii poştale, cei care vor să expedieze de aici o scrisoare, trebuie să aştepte în faţa cooperativei de consum, cîteodată ore întregi, sosirea factorului poştal, pentru a-i înmîna scrisoarea, sau s-o ducă, drum de 7 km, în comună. Instalarea unei cutii poştale în sat de către P.T.T.R. ar putea scuti populaţia de pierderea de timp şi de parcurgerea a 14 km dus şi întors pînă în comuna Căpuş. MARIA TRIF Şantierul 507, Tg.-Mureş Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia maghiară, prezintă azi, la orele 20, „Fizicienii" de Dürrenmatt. Teatrul de stat de păpuşi din Tg.-Mureş, secţia română, prezintă azi, la orele 11, ★ Să cunoaştem noile indicatoare 9 rutiere 13. Sfîrşit de prioritate. Poate fi precedat de un indicator similar avînd dedesubt o tăbliţă dreptunghiulară pe care este precizată distanţa pînă la punctul în care încetează prioritatea. 14. Acces interzis tuturor autovehiculelor cu remorcă, cu excepţia celor care au semiremorcă sau remorcă pe o singură osie. 15. Acces interzis autovehiculelor şi vehiculelor cu tracţiune animală. 16. Acces interzis autovehiculelor, vehiculelor cu tracţiune animală şi bicicletelor. 17. Acces interzis vehiculelor sau ansamblelor de vehicule cuplate avînd o lungime totală mai mare de... m. 18. Acces interzis vehiculelor cu tracţiune animală. 19. Acces interzis pietonilor. Indicatorul se plantează la limitele sectorului în care deplasarea pietonilor pe partea carosabilă stînjeneşte mult circulaţia vehiculelor, sporind în mod accentuat pericolul accidentelor. 20. Drum obligatoriu pentru pietoni. Rezervat exclusiv pentru circulaţia pietonilor. 21. întoarcere interzisă. 22. Depăşire interzisă autovehiculelor destinate transportului de mărfuri. Zona de acţiune a acestui indicator se întinde pînă la întîlnirea cu alt indicator rutier. 23. Terminarea zonei în care depășirea este interzisă. 24. Oprire interzisă. „Sus, sus, tot mai sus", iar la orele 16, „Sînziana şi Pepelea". In sala de conferinţe din Piaţa Trandafirilor nr. 26, azi, la orele 18, în cadrul cursului „Tineretul şi viaţa contemporană", va fi ţinută expunerea „Cunoaşterea şi prevenirea bolilor venerice". Conferenţiar: dr. Donáth Angela. La Casa de cultură a sindicatelor, azi, la orele 18, în cadrul cursului „Terra — exploratori şi itinerarii geografice", va fi ţinută expunerea „Alpii". Conferenţiar: Hegyes Károly, profesor. In sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la orele 18, va avea loc o consfătuire organizată de revista „Rebus" cu cititorii şi colaboratorii din Tg.-Mureş. In încheiere: program artistic. VINERI, 8 APRILIE 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,15 — Pentru pionieri și școlari; 20,00 — Săptămîna; 21,00 — Avanpremieră; 21,15 — Popas folcloric pe valea Almăjului; 21,45 — Teleglob; 22,15 — Revistă muzicală; 22,42 Recitalul sopranei Christianne Gruselle; 23,02 — Telejurnalul de noapte. Programul II: 8,30 — Itinerar folcloric muzical; 9,27 — Muzică distractivă; 10,30 — „Cîntec, joc și voie bună"; 12,30 — Concert folcloric; 13,08 — Caleidoscop muzical; 14,30 — Pe strune de vioară; 15,30 — Cîntece și jocuri populare; 16,00 — Săptămîna culturii ungare: muzică uşoară. 18,00 — Varietăţi muzicale. 21,20 şi 22,15 — Muzică de dans. ★ TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în limba română: Cîntă taraful condus de Victor Radu — Specialiştii au cuvîntul. 5,30—6,00 în limba maghiară: Muzică — Răspundem ascultătorilor. 14,30—15,00 în limba maghiară: Selecţiuni din operete — Unde să ne distrăm la sfîrşitul săptămînii? 17,00—17,30 în limba română: Ştiri — Jocuri populare. La fluier Petru Prodan — Caleidoscop. 17,30— 18,30 în limba maghiară: Ştiri — Muzică populară — Pe valea Prahovei (reportaj). STEAUA ROȘIE SIMBĂTĂ, 9 APRILIE BUCUREȘTI (Spicuiri) Programul I: 6,15 — Transmitemi pentru sate; 8,08 — Muzică populară din Muntenia; 8,30 — La microfon melodia preferată; 10,30 — Roza vînturilor; 13,30 — Refrene cunoscute; 14,08 — Răspunsuri muzicale pentru iubitorii de folclor; 16,30 — Emisiune muzicală de la Moscova; 17,40 — Cîntă Ilinca Cerbacev şi Luigi Ionescu; 18,30 — Ştiinţă, tehnică, fantezie; 19,30 — O melodie pe adresa dumneavoastră; 2000 — Radiogazeta de seară; 20,55 — Romanţe; 21,15 şi 22,20 — Muzică de dans. Timpul probabil. Vreme relativ călduroasă, cu cerul schimbător, izolat vor cădea ploi slabe. Temperatura în creștere, noaptea va fi cuprinsă între 3—7 grade, iar ziua între 14—20 grade. Vînt slab. Uzina „TEHNOFRIG“ Cluj Str. Fabrica de Chibrituri nr. 5—11, telefon nr. 16T80 VINDE DIN STOC: — Bandă laminată la rece, diferite dimensiuni; — Bare trase inoxidabile, diferite dimensiuni; — Organe de asamblare, diferite; — Tablă oțel inoxidabil, diferite dimensiuni; — Bandă oțel arc, diferite dimensiuni; — Motoare electrice tip Electroprecizie, Electromotor, UMEB, conform listei; — Rulmenţi diferiţi, conform listei; — Piese de schimb auto diferite, pentru S.R., I.M.S., M 14, Molotov, K.D , Zis; — Manometre industriale diferite; — Pietre de polizor diferite, conform listei; — Burghie şi diferite scule, conform listei; — Materiale de protecţie diferite; — Diferite materiale electrice, conform listei. La cerere trimitem liste complete şi detalii. I. R. E. M. C. Întreprinderea REGIONALĂ EXTRACTIVĂ Şl METALO-CHIMICĂ MIERCUREA-CIOC Str. Coşbuc nr. 20 PRODUCE Şl LIVREAZĂ pe bază de comandă fermă — fără repartiţie — URMĂTOARELE DULAPURI METALICE: •— dulap metalic tip birou, vopsit cu email imitaţie lovituri de ciocan sau vopsit cu duco tufuit; — dulap metalic tip vestiare, cu trei compartimente, vopsit cu duco verde; — dulap metalic tip S. 1 pentru scule, vopsit cu duco. Lămuriri suplimentare: la serviciul desfacere al întreprinderii, telefon: 133. Să apărăm sănătatea copiilor noştri! Părinţi, Incepînd de la 1 aprilie se vor face copiilor următoarele vaccinări: — Vaccinarea ' antidifterică cu trivacgii ,a copiilor în vîrstă de 3—12 luni şi revaccinarea celor în vîrstă de peste 1 an. — Intre 12—15 aprilie 1966, vaccinarea antipoliomielitică sub formă de picături copiilor născuţi între 1 noiembrie 1964 şi 1 noiembrie 1965. PREZENTAŢI COPIII LA VACCINĂRI LA DATELE PLANIFICATE DE MEDICUL DV. DE CIRCUMSCRIPŢIE I CASA DE EDUCAŢIE SANITARĂ REGIONALĂ TG.-MUREŞ întreprinderea forestieră Topliţa ANGAJEAZA IMEDIAT: — 1 contabil şef la sectorul de exploatare Corbu — un contabil şef la sectorul mixt Lunca Bradului Condiţii de angajare conform H.C.M. nr. 62/1966. Informaţii suplimentare se pot primi de la serviciul personal al întreprinderii.