Steaua Roşie, aprilie 1966 (Anul 18, nr. 76-101)

1966-04-08 / nr. 82

2 Transporturi inutile Oraşul Topliţa este deservit cu produse lactate de I.C.I.L Gheor­­ghieni. Laptele şi smîntîna, trans­portate aici în dube, ajung la magazine pline de praf. Se naşte întrebarea: de ce magazinele din Topliţa nu sînt aprovizionate cu aceste produse chiar din locali­tate, ca acum un an? Nu ar fi mai potrivit ca topliţenii să pri­mească laptele înainte de masă şi nu la orele 16? Conducerea O.C.L. Mixt Topliţa, în colaborare cu I.C.I.L. şi secţia comercială a ra­ionului ar putea remedia aceste neajunsuri. In numele unui grup de consumatori, BLAŞIU CS. De ce numai pînă la nr. 53? In satul Bistra, raionul Topliţa, factorul poştal distribuie poşta şi ziarele numai pînă la locuinţa tov. Mihai Ordog de la nr. 53. Presa şi scrisorile nedistribuite le lasă aici, iar locuitorii de pe Valea Bistrei vin duminica în sat să le ridice. In cătunul Călăoaia (aparţinînd comunei Răstoliţa) sînt numai 22 de case, totuşi, factorul poştal distribuie zilnic poşta, iar noi, cei din Bistra, care avem 263 nu­mere de casă, trebuie s-o trans­portăm singuri. Propunem ca factorul nostru poştal să urmeze exemplul celui din Răstoliţa, sau să apeleze la bunăvoinţa lov. Zaharie Crăciun (care transportă zilnic laptele de două ori de la noi) să ne aducă poşta. IOAN DEMIAN Bistra Uit de-s piesele de schimb? Televizorul „TEMP­O" pe care l-am cumpărat la data de 1 de­cembrie 1965 de la magazinul „Electrotehnica" din Reghin a funcţionat în bune condiţii pînă la 9 februarie 1966. In această zi, observînd că este defect, l-am transportat la atelierul de depa­nare al cooperativei meşteşugă­reşti „Progresul" din localitate, unde s-a constatat că tubul cato­dic trebuie înlocuit. Nedispunînd de această piesă, atelierul a co­mandat-o de la Tg.-Mureş. De atunci au trecut două luni şi piesa tot nu a ajuns la Reghin. Mă întreb: de ce se plin în vîn­­zare aparate care nu au piese de schimb? Eu mi-am a­mpărat tele­vizorul pentru a urmări progra­mele şi nu pentru a­­ păstra la atelierul de depanare. Ce să fac? Să demontez antena sau să mai aştept? MIHAIL OPREA funcţionar la S.M.T. Reghin Activitatea cultural-educativă in exploatările forestiere (Urmare din pag. 1) In atenţia noastră stă în egală măsură ridicarea nivelului tehnic şi profesional al muncitorilor. Intre brigăzile ştiinţifice care activează în raion, există una specializată pentru întreprinderile de exploata­re şi industrializare a lemnului. Nu de mult brigada ştiinţifică a mers la gurile de exploatare şi a ţinut un simpozion pe tema: „Valoarea tot mai mare a aurului verde", cu expunerile: „Armate noi de arbori tineri", ,,Dintr-un metru cub de masă lemnoasă o valoare mai ridicată", „Aurul verde peste 5 ani". Brigada ştiinţifică este ajutată de ing. Marcu Alexandru şi merge pe teren întotdeauna însoţită de brigada artistică de agitaţie a între­prinderii. Pe lîngă I.F. Topliţa este orga­nizat un colectiv de conferenţiari care asigură prezentarea conferin­ţelor şi convorbirilor pe teme teh­nice şi ştiinţifice în faţa muncito­rilor, întrucît procesul de producţie este mecanizat. Se evidenţiază in­ginerii: Solomon Nicolae, Han Cor­nel, Stoica Octavian, Mureşan Liviu, Frăţilă Ion, Todoran Constantin, Furtună Ioan. O mare atenţie acordăm educării patriotice a muncitorilor. Pentru a cunoaşte pe scriitorii şi poeţii pa­triei, s-a organizat un colectiv for­mat din profesori de limbă şi lite­ratură care periodic fac expuneri la gurile de exploatare. Profesorii Bu­dan Virgil,­ Honciuc Tiberiu, Marcu Maria, Coltea Alexandru şi biblio­tecara Platon Maria au vorbit mun­citorilor în cadrul simpozioanelor organizate despre viaţa şi opera scriitorilor Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Coşbuc, Liviu Re­­breanu şi a numeroşi prozatori contemporani. CIOBA VICTOR, secretarul Comi­tetului de partid al I.F. Topliţa. Noi considerăm activitatea politică cultural-educativă ca parte inte­grantă a întregii noastre activităţi politice. Su­b îp­­runinarea com­itetu­­lui raional de partid, am aplicat sarcinile la specificul muncii noas­tre. Activitatea se desfăşoară înce­­pînd de la ocoalele silvice, unde sînt muncitori sezonieri, pînă la sectoarele de exploatare şi fabricile de cherestea. De la sector la sec­tor, avînd în vedere gradul de pre­gătire al muncitorilor, am căutat ca, împreună cu comitetul sindica­tului, să creăm condiţii materiale corespunzătoare prin dotarea cu radiouri a locurilor de muncă, prin înfiinţarea de biblioteci volante la toate gurile de exploatare şi pe şantierele mai mari de împăduriri. Bibliotecile sînt dotate cu cărţi be­letristice şi politice. Pînă în cele mai îndepărtate puncte de exploa­tare munca politică de masă este îndrumată de grupele şi organiza­ţiile de partid. Comitetul de par­tid n-a analizat încă anul acesta desfăşurarea muncii culturale, dar are în plan acest lucru. Munca noastră a fost analizată de comi­tetul raional de partid şi ne-am în­suşit sarcinile şi măsurile ce tre­buie luate. Avem toate condiţiile pentru îmbunătăţirea în conţinut şi formă a muncii politice cultural­­educative la noi în întreprindere. De o mare eficienţă se bucură conferinţele şi expunerile, la direc­ţia educării ateist-ştiinţifice a mun­citorilor, au fost expuse temele: „Materialitatea lumii şi cognoscibi­­litatea ei", „Ştiinţa şi religia". Vom pregăti şi pe viitor expuneri inte­resante, atractive care să oglindeas­că marile cuceriri tehnice şi ştiin­ţifice ale secolului XX. Problemele care ne preocupă la ora actuală sînt întărirea disciplinei şi ridicarea nivelului profesional al muncitorilor. In acest sens au fost prezentate temele: „Importanţa dis­ciplinei pentru realizarea planului", „Folosirea judicioasă a timpului de lucru" şi „Necesitatea creşterii pro­ductivităţii muncii şi căile aces­teia". Eficienţa muncii culturale Ing. NICOLAE SOLOMON, direc­tor al I.F. Topliţa: Munca politică cultural-educativă s-a îmbunătăţit simţitor faţă de anii trecuţi. Activi­tatea culturală se desfăşoară acum activ şi susţinut. Se constată o evidentă creştere a conştiinţei şi nivelului profesional al muncitori­lor. Ca urmare, în perioada sesena­­tului, ne-am îndeplinit planul la toţi indicatorii, iar în ultimii patru ani am primit premii I şi II pentru apli­carea tehnicii noi. Rămînerile în urmă, ca de pildă, cele de la înce­putul acestui an, le-am învins prin munca entuziastă a muncitorilor şi prin organizarea sistematică a pro­ducţiei. In cadrul activităţii tehnice s-au întocmit planuri tematice pentru fiecare domeniu: exploatări, indus­trializare, transporturi etc. In ca­drul fiecărui proces tehnologic, te­mele le-am discutat şi apoi le-am repartizat pe oameni, cu termene precise. In afară de aceasta, s-au ţi­nut conferinţe cu profile tehnice (despre importanţa mecanizării, ro­lul ridicării nivelului tehnic şi pro­fesional al muncitorilor), precum şi cursuri cu scoaterea şi fără scoate­rea din producţie. Insă nivelul aces­tor cursuri trebuie ridicat, prin aprofundarea conţinutului lecţiilor la predare şi prin aprofundarea în­suşirii lor de către muncitori. Discuţiile colective cu muncitorii sînt foarte instructive, reciproc ele sînt fructuoase. Introducerea tehni­cii noi şi organizarea ştiinţifică a producţiei a pornit adesea de la muncitori, rezolvîndu-se astfel mul­te probleme. In munca culturală trebuie să an­trenăm mai mult tineretul. Conţi­nutul muncii culturale trebuie să fie mereu în raport cu sarcinile eta­pei actuale. LUKA LUDOVIC, tehnician, şeful cabinetului tehnic: Cabinetul teh­nic obţine în activitatea sa, an de an, rezultate tot mai frumoase. In 1961 am obţinut locul întîi pe mi­nister, iar în anii 1963, 1964, 1965 locul doi pe minister. Colectivul de inovatori s-a prezentat cu inovaţii frumoase şi în fiecare an inovatorii au primit premii speciale. Cel mai frumos rezultat a fost obţinut în 1965 cînd 15 inovatori au fost pre­miaţi. Anul acesta la cabinetul teh­nic sînt 80 de inovatori. Toţi ingi­nerii participă la activitatea cabi­netului tehnic prin ajutorul acor­dat muncitorilor în perfectarea ino­vaţiilor lor cît şi prin inovaţii per­sonale. O latură mai dificilă este că nu toate ocoalele silvice participă la mişcarea de inovaţii. Ocolul silvic Topliţa participă cu 2—3 inovaţii pe an. Se impune ca şi celelalte ocoale să participe. SZARVAS DIONISIE, directorul clubului „23 August" : Sub îndru­marea permanentă a comitetului de partid şi cu sprijinul direct al co­mitetului sindicatului, lucrăm după un plan de muncă anual din care ne întocmim programele lunare în lumina celor mai actuale şi impor­tante sarcini ale producţiei. Astfel, organizăm informări politice, con­ferinţe, consfătuiri la locul de mun­că, recenzii de cărţi­­mai puţin teh­nice pentru că mai puţin ne ajută comisia inginerilor şi tehnicienilor. propaganda tehnică în cadrul clu­bului e sporadică). Conferinţele se ţin bilunar, majoritatea la locul de muncă. La club îşi desfăşoară acti­vitatea un lectorat de cultură ge­nerală cu femeile şi un lectorat tehnic. Acesta din urmă elaborează lunar cîte o temă de conferinţă care apoi este prezentată la toate locurile de muncă Pe primele două luni a fost elaborată şi ţinută con­ferinţa: „Ascuţirea şi întreţinerea pînzelor tăietoare la ferăstraiele panglică şi circulare", de ing. Fră­ţilă Ion, iar pentru luna aprilie se pregăteşte un simpozion pe tema „Mişcarea de inovaţii, rezervă mare în reducerea efortului fizic al mun­citorilor în creşterea producţiei şi productivităţii muncii". Concursuri „Cine ştie cîştigă" nu s-au mai ţinut din luna noiembrie, cînd a avut loc cel pe tema: „Cine cunoaşte utilajele din dotaţie, cîş­tigă". In cadrul clubului sînt 7 for­maţii artistice cu o activitate per­manentă şi bogată, atît la sediu cît şi în deplasare. Faţă de condiţiile pe care le avem, părerea mea este că s-ar pu­tea organiza mai multe simpozioa­ne. S-ar putea desfăşura o mai in­tensă propagandă tehnică, dar in­ginerii şi tehnicienii să ne ajute mai mult. Avem zilnic activitate, trebuie însă mai multă grijă pen­tru conţinutul şi varietatea ei spre a fi la înălţimea sarcinilor actuale. Pentru aceasta nu este însă sufi­cient ajutorul intelectualilor din întreprindere. POPA ARTENIE, preşedintele co­mitetului sindicatului, I.F. Topliţa dispune de o bază materială cores­punzătoare muncii culturale: un club şi trei săli de cultură la Ho­­doşa, Lunca Bradului şi Răstoliţa. Clubul are televizor şi sălile cul­turale dispun de radiouri şi instru­mente muzicale. Avem 48 de bi­blioteci volante, o bibliotecă cen­trală cu 14.000 volume şi o biblio­tecă tehnică cu 540 volume de spe­cialitate. Demn de menţionat este că la Hodoşa avem o formaţie de dansuri şi una de teatru organizate cu ajutorul cadrelor didactice de la Sărmaş şi Subcetate. Muncitorii de la gurile de ex­ploatare solicită programe artistice şi de aceea va trebui să imprimăm un caracter permanent deplasărilor, vom mări corul la 80 de persoane. Vrem ca şi tovarăşii funcţionari să activeze în mai mare măsură în echipele artistice. VINERI, 8 APRILIE Tg.-Mureş — Arta: filmul A fost cîndva hoţ. Progresul: filmul Cea mai frumoasă. Steagul roşu: filmul Beata. Tineretului: fil­mul Duminică la New York. Muncitoresc: filmul Mă iubeşte... nu mă iubeşte. Fla­căra: filmul Un lucru făcut la timp. Gheor­­ghieni — Mioriţa filmul Oameni şi dra­pele. Luduş — Flacăra: filmul De-aş fi... Harap Alb. Miercurea-Ciuc — Harghita: fil­mul lanoşik. Odorhei — Muncitoresc: fil­mul Amintiri din copilărie. Reghin — Pa­tria: filmul Şah la rege. Victoria: filmul A fost odată un moş şi-o babă. Tîrnăveni — Melodia: filmul Maria. Topliţa — Muncito­resc: filmul Pensiunea Boulanka. Sat — fără cutie poştală Petrecîndu-mi concediul la pă­rinţii apei în satul Fînaţe, raionul Luduş, am avut ocazia să constat că, din lipsa unei cutii poştale, cei care vor să expedieze de aici o scrisoare, trebuie să aştepte în faţa cooperativei de consum, cîte­­odată ore întregi, sosirea factoru­lui poştal, pentru a-i înmîna scri­soarea, sau s-o ducă, drum de 7 km, în comună. Instalarea unei cutii poştale în sat de către P.T.T.R. ar putea scuti populaţia de pierderea de timp şi de par­curgerea a 14 km dus şi întors pînă în comuna Căpuş. MARIA TRIF Şantierul 507, Tg.-Mureş Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia ma­ghiară, prezintă azi, la orele 20, „Fizicienii" de Dürrenmatt. Teatrul de stat de păpuşi din Tg.-Mureş, secţia română, prezintă azi, la orele 11, ★ Să cunoaştem noile indicatoare 9 rutiere 13. Sfîrşit de prioritate. Poate fi precedat de un in­dicator similar avînd de­desubt o tăbliţă dreptunghiulară pe care este precizată distanţa pînă la punctul în care încetea­ză prioritatea. 14. Acces interzis tuturor autovehiculelor cu remorcă, cu excepţia celor care au semiremorcă sau remorcă pe o singură osie. 15. Acces interzis autovehi­culelor şi vehiculelor cu trac­ţiune animală. 16. Acces interzis autovehi­culelor, vehiculelor cu trac­ţiune animală şi bicicletelor. 17. Acces interzis vehicule­lor sau ansamblelor de vehicu­le cuplate avînd o lungime to­tală mai mare de... m. 18. Acces interzis vehicule­lor cu tracţiune animală. 19. Acces interzis pietoni­lor. Indicatorul se plantează la limitele sectorului în care de­plasarea pietonilor pe partea carosabilă stînjeneşte mult cir­culaţia vehiculelor, sporind în mod accentuat pericolul acci­dentelor. 20. Drum obligatoriu pentru pietoni. Rezervat exclusiv pentru cir­culaţia pietonilor. 21. întoarcere interzisă. 22. Depăşire interzisă auto­vehiculelor destinate transpor­tului de mărfuri. Zona de acţiune a acestui indicator se întinde pînă la în­­tîlnirea cu alt indicator rutier. 23. Terminarea zonei în ca­re depășirea este interzisă. 24. Oprire interzisă. „Sus, sus, tot mai sus", iar la orele 16, „Sîn­­ziana şi Pepelea". In sala de conferinţe din Piaţa Trandafi­rilor nr. 26, azi, la orele 18, în cadrul cursu­lui „Tineretul şi viaţa contemporană", va fi ţinută expunerea „Cunoaşterea şi preve­nirea bolilor venerice". Conferenţiar: dr. Donáth Angela. La Casa de cultură a sindicatelor, azi, la orele 18, în cadrul cursului „Terra — explo­ratori şi itinerarii geografice", va fi ţinută expunerea „Alpii". Conferenţiar: Hegyes Károly, profesor. In sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la orele 18, va avea loc o consfătuire organizată de revista „Rebus" cu cititorii şi colaboratorii din Tg.-Mureş. In încheiere: program artistic. VINERI, 8 APRILIE 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,15 — Pentru pionieri și școlari; 20,00 — Săptă­­mîna; 21,00 — Avanpremieră; 21,15 — Po­pas folcloric pe valea Almăjului; 21,45 — Teleglob; 22,15 — Revistă muzicală; 22,42 Recitalul sopranei Christianne Gruselle; 23,02 — Telejurnalul de noapte. Programul II: 8,30 — Itinerar folcloric muzical; 9,27 — Muzică distractivă; 10,30 — „Cîntec, joc și voie bună"; 12,30 — Concert folcloric; 13,08 — Caleidoscop mu­zical; 14,30 — Pe strune de vioară; 15,30 — Cîntece și jocuri populare; 16,00 — Săptămîna culturii ungare: muzică uşoară. 18,00 — Varietăţi muzicale. 21,20 şi 22,15 — Muzică de dans. ★ TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în limba română: Cîntă taraful condus de Victor Radu — Specialiştii au cuvîntul. 5,30—6,00 în limba maghiară: Muzică — Răspundem ascultăto­rilor. 14,30—15,00 în limba maghiară: Se­­lecţiuni din operete — Unde să ne distrăm la sfîrşitul săptămînii? 17,00—17,30 în lim­ba română: Ştiri — Jocuri populare. La fluier Petru Prodan — Caleidoscop. 17,30— 18,30 în limba maghiară: Ştiri — Muzică populară — Pe valea Prahovei (reportaj). STEAUA ROȘIE SIMBĂTĂ, 9 APRILIE BUCUREȘTI (Spicuiri) Programul I: 6,15 — Transmitemi pentru sate; 8,08 — Muzică populară din Muntenia; 8,30 — La micro­fon melodia preferată­; 10,30 — Roza vîn­­turilor; 13,30 — Refrene cunoscute; 14,08 —­ Răspunsuri muzicale pentru iubitorii de folclor; 16,30 — Emisiune muzicală de la Moscova; 17,40 — Cîntă Ilinca Cerbacev şi Luigi Ionescu; 18,30 — Ştiinţă, tehnică, fantezie; 19,30 — O melodie pe adresa dumneavoastră; 2000 — Radiogazeta de seară; 20,55 — Romanţe; 21,15 şi 22,20 — Muzică de dans. Timpul probabil. Vreme relativ călduroa­să, cu cerul schimbător, izolat vor cădea ploi slabe. Temperatura în creștere, noap­tea va fi cuprinsă între 3—7 grade, iar ziua între 14—20 grade. Vînt slab. Uzina „TEHNOFRIG“ Cluj Str. Fabrica de Chibrituri nr. 5—11, telefon nr. 1­6T80 VINDE DIN STOC: — Bandă laminată la rece, diferite dimensiuni; — Bare trase inoxidabile, diferite dimensiuni; — Organe de asamblare, diferite; — Tablă oțel inoxidabil, diferite dimensiuni; — Bandă oțel arc, diferite dimensiuni; — Motoare electrice tip Electroprecizie, Electromotor, UMEB, conform listei; — Rulmenţi diferiţi, conform listei; — Piese de schimb auto diferite, pentru S.R., I.M.S., M 14, Mo­lotov, K.D , Zis; — Manometre industriale diferite; — Pietre de polizor diferite, conform listei; — Burghie şi diferite scule, conform listei; — Materiale de protecţie diferite; — Diferite materiale electrice, conform listei. La cerere trimitem liste complete şi detalii. I. R. E. M. C. Întreprinderea REGIONALĂ EXTRACTIVĂ Şl METALO-CHIMICĂ MIERCUREA-CIOC Str. Coşbuc nr. 20 PRODUCE Şl LIVREAZĂ pe bază de comandă fermă — fără repar­tiţie — URMĂTOARELE DULA­PURI METALICE: •— dulap metalic tip birou, vop­sit cu email imitaţie lovituri de ciocan sau vopsit cu duco tuf­uit; — dulap metalic tip vestiare, cu trei compartimente, vopsit cu duco verde; — dulap metalic tip S. 1 pentru scule, vopsit cu duco. Lămuriri suplimentare: la serviciul desfacere al întreprinderii, tele­fon: 133. Să apărăm sănătatea copiilor noştri! Părinţi, Incepînd de la 1 aprilie se vor face copiilor următoarele vaccinări: — Vaccinarea ' antidifterică cu trivacgii ,a copiilor în vîrstă de 3—12 luni şi revaccina­­rea celor în vîrstă de peste 1 an. — Intre 12—15 aprilie 1966, vaccinarea antipoliomielitică sub formă de picături co­piilor născuţi între 1 noiem­brie 1964 şi 1 noiembrie 1965. PREZENTAŢI COPIII LA VAC­CINĂRI LA DATELE PLANIFI­CATE DE MEDICUL DV. DE CIRCUMSCRIPŢIE I CASA DE EDUCAŢIE SANITARĂ REGIONALĂ TG.-MUREŞ întreprinderea forestieră Topliţa ANGAJEAZA IMEDIAT: — 1 contabil şef la secto­rul de exploatare Corbu — un contabil şef la secto­rul mixt Lunca Bradului Condiţii de angajare conform H.C.M. nr. 62/1966. Infor­maţii suplimentare se pot primi de la serviciul personal al întreprinderii.

Next