Steaua Roşie, mai 1966 (Anul 18, nr. 102-126)

1966-05-03 / nr. 102

2 La Tg.-Mureş, Reghin, Tîrnăveni, Gheorghieni, Topliţa, Miercurea-Ciuc, Luduş şi în celelalte oraşe din regiunea noastră, ca şi din intreaga ţară, zeci de mii de oameni ai muncii — români, maghiari, germani — au sărbătorit ziua de 1 Mai cu entuziasm, bucurie şi voie bună, sentimente dominante în viaţa poporului nostru, liber şi stăpîn pe soarta sa. Muncitorii, tehnicie­nii şi inginerii din întreprinderile industriale, lucrătorii de pe ogoare, oa­menii de cultură şi artă au adus la mitinguri şi demonstraţii panouri şi grafice oglindind în ima­gini sau în graiul cifrelor succesele obţinute în toate domeniile de activitate, în înfăptuirea măreţului program de dezvol­tare a patriei noastre socialiste, elaborat de Congresul al IX-lea al Parti­dului Comunist Român. Pretutindeni, sărbătorirea zilei de 1 Mai a purtat­­ amprenta însufleţirii şi avîntului cu care oamenii muncii întîmpină cea de-a 45-a aniversare a creării Partidului Comunist Ro­mân, ataşamentului şi a dragostei oamenilor muncii faţă de partidul şi guvernul nostru. In pagina de faţă dăm cuvîntul oamenilor, pentru a-şi exprima pă­rerile despre sărbătoarea celor ce muncesc de pe toate continentele — „întîi Mai". — Mă uit în jurul meu. E atîta bucurie și entu­ziasm încît nu găsesc cuvinte să redau ceea ce simt, spune GHEORGHE GAVRILĂ, inginerul-șef adjunct de la Iprofil „23 August". Colectivul nostru are motive să fie mîndru de succesele sale, cu care a întîmpinat ziua de 1 Mai şi cea de-a 45-a aniversare a creării partidului. In anul trecut a fost distins cu drapelul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură. In primul trimestru din acest an, noi am obţinut economii peste plan de 1.167.000 lei şi beneficii suplimentare în valoare de 672.000 lei. Iată-i pe harnicii tapiţeri Vasile Bordeianu şi Dumitru Olah care, datorită muncii lor de un înalt nivel calitativ, au devenit cunoscuţi în toată fabrica. Proiectanţi, tehnologi, muncitori, ingineri, autorii frumoaselor succese, păşesc alături, umăr la umăr. Cîndva, întreprinderea noastră fabrica un singur tip de mobilă. Acum, într-­o jumătate de an, exe­cută peste 20 de tipuri şi participă la diferite tîrguri şi expoziţii internaţionale. Mobila tîrgumureşeană a ajuns la Londra, Köln, Liege, Osaka, Moscova şi în alte oraşe îndepărtate de pe glob. Sînt mîndru că lucrez în mijlocul unui asemenea colectiv harnic şi talentat. ILEANA RUS, ŞEFĂ DE SECŢIE LA FABRICA DE CONFECŢII „MUREŞUL" TG.-MUREŞ Este firesc ca omul zi­lelor noastre să aibă do­rinţe. Noi am vrut să în­­tîmpinâm 7 Mai şi cea de-a 45-a aniversare a partidului cu cele mai bu­ne realizări pe care le-am obţinut vreodată. Năzuinţa noastră s-a materializat, împreună cu cele 240 de tovarăşe cu care lucrez la confecţionarea lenjeriei bărbăteşti, antrenate într-o pasionantă confruntare, am realizat de la începutul anului peste prevederi 3.000 de cămăşi şi am economisit un milion de metri de aţă. Calitatea execuţiei s-a îmbunătăţit simţitor. Nu am înregistrat anul acesta nici un refuz, iar numărul rebuturilor s-a redus la minim. Particip de aproape două decenii la demon­straţia de 7 Mai, anul a­­cesta am luat-o cu mine şi pe fetiţa mea Georgeta împreună manifestăm pen­tru viaţă nouă, fericită, mulţumind partidului MULŢUMIM DIN INIMĂ PARTIDULUI — Vîrsta noastră co­incide cu vîrsta ţării, cu vîrsta Institutului de me­dicină şi farmacie din Tg.­­Mureş — ne spune stu­denta SUSANA SZABÓ. Institutul nostru, unde învăţăm şi muncim laolal­tă studenţi români, ma­ghiari, germani, sub con­ducerea partidului, a cu­noscut o continuă dez­voltare. Noi am întîmpi­nat cu viu entuziasm şi cu succese la învăţătură ziua de 1 Mai. Inţelegînd rolul şi încre­derea pe care partidul şi întregul popor ne-o acor­dă nouă, tineretului uni­versitar, răspundem prin­­tr-o temeinică pregătire profesională, ne însuşim politica partidului, formîn­­du ne trăsături de carac­ter specifice profilului moral al omului zilelor noastre, conştienţi fiind că în ţara noastră fiecare avem posibilitatea efecti­vă să ne afirmăm. Pregătirea profesională temeinică, sarcina prim­ordială a noastră, a stat şi stă în centrul preocupări muncii organizaţiei noas­tre de tineret. Studenţii institutului nostru au ob­ţinut la ultima sesiune de examene, în marea majo­ritate, calificative bune şi foarte bune. Astfel, din totalul de peste 1.000 de studenţi, aproape 90 la sută au fost notaţi cu ca­lificative între 7 şi 10. ZOLTÁN KOLOZSVÁRI, INGINER LA FABRICA „METALOTEHNICA" Desigur timpul a con­semnat şi pentru mine numeroase fapte din care cel mai recent şi impor­tant, acela al trecerii cu succes a examenelor care îmi dau dreptul să pregă­tesc şi să prezint lucrarea de doctorat, pe care deja o elaborez. LA TIMP POTRIVIT ŞI LA UN NIVEL AGROTEHNIC SUPERIOR Ce înseamnă pentru mecanizatorii de la S.M.T. Tg.-Mureş la timp şi la un nivel agrotehnic superiori Iată răspunsul şefului de brigadă ADALBERT MA­GYAR!: — In această primăvară, deşi timpul a fost capri­cios, brigada noastră care deserveşte cooperativa din Crăciuneşti a terminat în­­sămînţările şi a realizat planul de producţie al campaniei cu 8 zile mai devreme decit prevederi­le. Pe cele peste 700 ha însămînţate cu trifoi, sfe­clă şi porumb, s-au efec­tuat numai lucrări de bu­nă calitate, la un nivel a­­grotehnic superior. Mun­ca noastră este preţuită Brigada a fost declarată evidenţiată în întrecerea socialistă, situîndu-se pe primul loc pe staţiune. E o mîndrie pentru noi că am sărbătorit 7 Mai cu a­­semenea realizări. Sintem­ hotărîţi ca în cinstea celei de-a 45-a aniversări a par­tidului să dobîndim rezul­tate şi mai bune. ŞIRUL COMPACT AL ŢĂRANILOR COOPERATORI In coloana lungă a de­monstranţilor veniţi din satele din împrejurimi ce purtau drapele roşii şi tricolore, grafice şi lozinci se aflau şi harnicii ţărani cooperatori din Nazna. Erau fericiţi că de curînd cooperativa agricolă a fost decorată cu Ordinul Mun­cii clasa I. Printre cei care demon­strau se afla şi IOAN NE­MEŞ, brigadier de cîmp. O întrebare din mers. — Cum aţi întîmpinat ziua de 7 Mai şi 8 Mai? — Ne-am străduit şi am­­reuşit să terminăm semănatul porumbului, pli­­vitul cerealelor, iar grădi­narii să livreze legume în valoare de trei ori mai mare decît a fost angaja­­mentul. Peste tot în cîmp, la pregătirea terenului, la semănat au fost efectuate numai lucrări de calitate, care vor permite unităţii noastre să depăşească pro­­du­cţia planificată, în me­die la ha, cu 200 kg grîu, 200 kg porumb, 5 000 kg sfeclă de zahăr, iar îngri­jitorii de animale să ob­ţină cu 200 litri lapte mai mult de la o vacă furaja­tă decît prevede planul anual. Sîntem mîndri că şi noi participăm în această zi însorită de mai la entu­ziasta sărbătoare a lui 7 Mai, că timpul frumos ne-a ajutat să terminăm lucrările agricole de pri­măvară. In ziua de 1 Mai l-am intîlnit iarăşi pe comunis­tul Simion Herţegan, fost mecanic de locomo­tivă. Aştepta împreună cu foştii lui tovarăşi de mun­că începerea demonstra­ţiei oamenilor muncii din Tg.-Mureş.. Intrebîndu-l cum se simte ca pensionar, ne-a răspuns foarte amabil: — La început nu m-am prea simţit în largul meu. Nu eram obişnuit să stau a­­casă, să nu simt „respira­ţia" locomotivei care mi-a fost o tovarăşă credin­cioasă atît în anii de res­trişte, cît şi în anii înso­riţi ai socialismului. îm­preună cu ceilalţi 1.164 de pensionari de la C.F.R. desfăşurăm o bogată acti­vitate la club, în cartier etc. Zilele minunate pe care le trăim azi, le dato­răm conducerii înţelepte a partidului nostru drag, întregii clase muncitoare. Ţin foarte mult ca în zi­lele de sărbătoare să fiu împreună cu tovarăşii mei de muncă, să mă bucur împreună cu ei, cu între­gul popor al României socialiste, de măreţele realizări obţinute în toate sectoarele de activitate. Pentru mine, acest 1 Mai este parcă mai fier­binte, mai frumos ca ori­­cînd. Veselia oamenilor muncii adunaţi în această piaţă este o mărturie a ataşamentului lor faţă de partidul comuniştilor, a cărei aniversare o sărbă­torim peste cîteva zile. Sînt nespus de fericit că am ajuns să trăiesc un astfel de eveniment din viaţa partidului nostru, al cărui membru credincios sînt din anul 1945. ... PĂŞIND ALĂTURI DE CONSTRUCTORI — Acest mai, extraor­dinar de mirific, care vi­ne după cel de-al IX- lea Congres al partidului şi precede marea sărbă­toare, a noastră a tutu­ror — 45 de ani de la crearea Partidului Comu­nist Român — îmi creea­ză sentimentul unei mari împliniri, unor mari satis­facţii spirituale, de a mă putea număra şi eu prin­tre constructorii socialis­mului. Actorul, tînărul actor — ne relatează ANCA ROŞU, artistă a Teatrului de stat din Tg.-Mureş — păşeşte în această coloa­nă imensă de demon­stranţi, alături de con­structorii ce au înălţat la poarta oraşului nostru a­­cea bijuterie de beton, sticlă şi conducte. Com­binatul de îngrăşăminte azotoase, alături de ţăra­nii cooperatori, jucînd parcă, împreună, cea mai mare piesă scrisă şi juca­tă vreodată. E parcă pro­pria noastră viaţă, ţesută pe cele mai splendide scoarţe româneşti, şi a­­dusă aici, în piaţă, ca să se destăinuiască, să ra­porteze partidului drag toate succesele noastre". Sunt fericită de a pu­tea juca intr-un teatru nou, alături de colegii maghiari, teatru care se străduieşte să pună în scenă tot ce e mai nou şi valoros în dramaturgia noastră autohtonă, în dra­maturgia clasică. In marşul acesta impe­tuos prin faţa tribunelor, mă simt atît de emoţio­nată de fericire, încît am impresia că nu-mi pot auzi propriul cîntec, pe care-l scandez mereu ... Partidul e în toate. E-n cele ce sînt, Şi-n cele ce mîine vor rîde la soare, E-n holda-ntreagă şi-n bobul mărunt; E-n pruncul din leagăn şi-n omul cărunt, E-n viaţă ce-n veşnic nu moare... CU FRUNŢILE SPRE ALBASTRUL ÎNĂLŢIMILOR P. NIREŞTEANU, prorectorul Institutului pedagogic . Am urmărit cu ace­laşi entuziasm cu care miile de oameni ai Tîrgu- Mureşului au ieşit la ma­nifestaţie, dragostea de viaţă a muncitorilor, inte­lectualilor, tineretului u­­niversitar şi şcolar —­ ro­mâni, maghiari, germani — care cu fiecare pas avîntat, cu fiecare zîmbet, cu fiecare floare, cu fie­care steag purtat mîndru şi înălţat, îşi aduceau pri­nosul de dragoste faţă de viaţa liberă de astăzi, faţă de conducătorul nostru încercat — Partidul Co­munist Român. Peisaj mi­rific, încîntarea tuturor simţurilor omeneşti, ma­rea tălăzuită de culori, palpita puternic într-o singură inimă, aceea a maselor, strîns unite în jurul partidului, care înal­ţă mereu România socia­listă pe culmile progresu­lui şi civilizaţiei. Au trecut în ritm ener­gic, cu frunţile spre al­bastrul înălţimilor, cu ochi lacomi de lumină şi fericirea împlinirilor, stu­denţii tîrgumureşeni, stu­denţii Institutului peda­gogic, care îşi vor aduce mîine cel mai însemnat a­­port la creşterea genera­ţiilor viitoare. Sute de ti­neri şi tinere au înscris cu trupurile lor conturul ţării şi cuvintele luminoa­se ale patriei şi partidu­lui. Totul a fost înălţător şi tînăr. De tribuna centrală se apropie, cu un buchet de lalele roşii în mînă, unul dintre proaspeţii maeştri emeriţi ai sportului din ţara noastră — TIBERIU BONE. — Acest buchet, îm­preună cu titlul ce mi-a fost acordat recent, îl dă­ruiesc din inimă partidu­lui de marea sărbătoare pentru tot ce mi a dăruit mie şi sportului românesc. In ultimii ani sportul românesc a dobîndit suc­cese frumoase. Dacă e să pomenim cîteva nume, fi­reşte, trebuie să ne gin­­dim la Iolanda Balaş, la Mihaela Peneş, Maria Ale­xandru, la echipele de volei ale cluburilor Rapid şi Dinamo — finaliste ale campionatului european — la fotbalişti şi la mulţi alţii. Deşi a numărat nu pu­ţine talente de valoare, şi înainte de eliberare, spor­tul românesc nu a putut cuceri astfel de trofee de­cît în condiţiile socialis­mului biruitor. — Cum întîmpinaţi ma­rea sărbătoare a partidu­lui? — Membrii echipei de fotbal A.S.A. Mureşul de­pun toate eforturile pen­tru a putea promova în prima categorie a ţării. In rest, cred că bunul cel mai preţios al sportului nostru îl alcătuiesc cei aproape 4 milioane de sportivi care evoluează pe toate tere­nurile. Prin aceasta înţe­leg că sportul nu este doar o problemă de dis­tracţie duminicală, ci în primul rînd o problemă de sănătate. Plini de­ să­nătate şi voioşie întîmpi­­năm aniversarea partidu­lui. încă înainte să ajungă în faţa tribunelor, un grup mai mic de demonstranţi păstrează o aliniere ostă­şească. E colectivul Direc­ţiei regionale a economiei forestiere din Tg.-Mureş La marginea unui rînd doctorul CAVR­IL LASZLO, contabil-şef la D.R.E.F. : — Fac parte din marea familie a celor peste 75.000 de forestieri din regiune. Ori de cite ori trec prin faţa tribunelor mă gîndesc la forestierii ce muncesc în Călimani, Curghiu şi Flarghita. Ei re­prezint aici cu emoţie Ei şt­iu să învingă greutăţile şi întotdeauna îşi respectă cuvîntul dat. In cinstea celei de-a 45-a aniversări a creării partidului şi a zilei de 7 Mai, forestierii au realizat o producţie marfă peste plan în valoa­re de 70 milioane lei şi o economie peste plan la preţul de cost de peste 7 milion de lei. „CU PARTIDUL NOSTRU-N FRUNTE, NOI AVEM VICTORII MULTE" De tribună se apropie coloane de muncitori, teh­nicieni şi ingineri de la Combinatul de îngrăşă­minte azotoase din Tg.­­Mureş. Panourile şi grafi­cele purtate de mîini viân­­joase, oglindesc succesele obţinute în înălţarea ma­relui obiectiv din lunca Mureşului, unul din obiec­tivele principale ale şese­­natului. „Cu partidul nos­­tru-n frunte, noi avem victorii multe", scandează din sute de piepturi de­monstranţii de la combi­nat. Intrăm şi noi în coloa­nă. Facem cunoştinţă cu un om în floarea vîrstei, pe al cărui piept strălu­ceşte insigna de fruntaş în întrecerea socialistă pe anul 1965. E Mihai Len­­ghel, lăcătuş-mentor. — Ce ne puteţi spune despre ziua de 1 Mai 1966? — Pot spune că este o sărbătoare deosebit de în­sufleţită şi entuziastă. — Cum aţi întîmpinat această sărbătoare? •— Cu realizări de sea­mă în producţie. Munca noastră, a mentorilor sa concretizat prin intrarea conversiunii în probe teh­nologice. Această realiza­re am închinat-o aniver­sării a 45 de ani de la crearea Partidului Comu­nist Român. Sunt deosebit de satisfăcut deoarece îmi pot aduce contribuţia modestă la înălţarea de noi şi noi obiective in­dustriale, care îmbogăţesc mereu harta patriei noas­tre dragi — Republica Socialistă România. Am lucrat pe şantierele mari­lor combinate chimice din Făgăraş, Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, Săvineşti, Nă­vodari şi Craiova, iată a­­cum sunt la Tg.-Mureş. Nu-mi voi precupeţi efor­turile pentru traducerea în viaţă a măreţelor obiec­tive stabilite de Congre­sul al IX-lea al Partidului Comunist Român. FLORI ŞI FLORI Ambele artere ale Pieţii Trandafirilor sunt inundate de oameni. Deasupra a­­cestui uriaş ocean multico­lor parcă s-au coborît toa­te grădinile şi parcurile. Fiecare om ţine în mînă o floare. In coloana de la I.I.S .,Mureşul", o floare cu flori în mînă. Este o fetiţă de numai trei ani. O chea­mă Elisabeta. — Ai mai fost la de­monstraţie ? — !? — Este pentru prima dată — răspunde mama fetiţei Elisabeta Puki, mun­citoare la I.I.S. „Mureşul". Astăzi, de la mic la mare ne bucurăm cu toţii de viaţa fericită creată sub conducerea Partidului Co­munist Român. ★­­O veche cunoştinţă. Dr. IOSIF CSIDEI, medic eme­rit. L-am întîlnit în coloa­nă şi la 1 Mai 1965. — Anul care s-a scurs — ne declară dînsul acum — a fost deosebit de bo­gat în evenimente. Con­gresul al IX-lea al Parti­dului Comunist Român a elaborat măreţele obiecti­ve pentru cucerirea de noi poziţii pe culmile în­sorite ale socialismului. Patria noastră a devenit Republică Socialistă. In domeniul medicinei am obţinut succese de seamă in privinţa lărgirii unităţi­lor şi dotării lor cu apa­ratură modernă. — Ceva despre dumnea­voastră personal. — Am avut satisfa­cţii­­mari. Am fost distins cu „Ordinul Steaua Republicii Socialiste România". Şi in viitor îmi voi consacra toată capacitatea şi pute­rea de muncă prelungirii vieţii omului, slujirii cu credinţă a partidului şi pa­triei noastre. Se apropie acum de tri­bună lucrătorii din comerţ. Graficele purtate, oglin­dind vînzările de mărfuri, demonstrează creşterea continuă a nivelului de trai al populaţiei — obiec­tiv central al politicii par­tidului şi statului nostru. Un lucrător de la O C.L. Alimentara a atras în jurul său un grup de copii Poartă în mîini doi po­rumbei albi. — O să le dau drumul în faţa tribunei — ne spu­ne FRANCISC CYORFI. A­­ceşti porumbei sînt simbol al voinţei noastre de pace. Pacea ne este dragă ca lu­mina ochilor; vrem ca a­­ceşti copilaşi să crească sănătoşi, să se bucure de o viaţă fericită, liniştită. In coloana de la O.C.L. Produse industriale am în­­tîlnit-o pe ROZALIA COZ­­MA, gestionară la maga­zinul „Poşeta". — V-am ruga să ne vor­biţi ceva despre demon­straţia de azi. — Nu găsesc cuvintele cele mai potrivite pentru a-mi exprima bucuria şi satisfacţia. Trăiesc încă cu impresia plăcută a zilelor petrecute la consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din comerţ. Analizînd rezulta­tele obţinute pînă în pre­zent, consfătuirea a indi­cat căile pen­ru continua îmbunătăţire a muncii in comerţ. Vom depune toa­te eforturile în vederea realizării sarcinilor trasate comerţului de Congresul al IX-lea al Partidului Co­munist Român. Numai note de 9 şi 10. Iată angajamentul elevilor Liceului „Al. Papiu Ma­rian" din Tg.-Mureş. Re­cunoscători partidului pentru minunatele con­diţii de învăţătură ce le-au fost create, pen­tru manualele ce le pri­mesc în mod gratuit, pentru viitorul luminos ce le stă în faţă, ei obţin suc­cese tot mai bune la în­văţătură, hotărîţi, fiind, ca prin însuşirea temeinică a materiilor predate în şcoa­lă, să devină cetăţeni de nădejde ai patriei noastre. Printre elevii care for­mau triunghiul din faţa coloanei, purtînd în mîini cifre extrase din cataloa­ge, l-am întîlnit şi pe NI­­COLAE ICLANZAN din clasa a X-a A. Cum te-ai pregătit pen­tru ziua de 1 Mai ? — Invăţînd cu sîrguinţă. Am numai medii de 9 şi 10. Mă străduiesc să ob­ţin numai note maxime. . .Acesta. de,» .altfel.„îtpj,,,est$„ .aogajatrieattlL.petsorijtl» tpftt, în întîmpinarea celei de-a 45-a aniversări a creării Partidului Comunist Ro­mân. După terminarea li­ceului doresc să urmez politehnica, pentru a de­veni inginer. IOAN PRECUP, inginer­­şef cu automatizările la Centrala termo­electrică Luduş, la solicitarea noas­tră a ţinut să sublinieze : „Primăvara acestui an în­scrie o nouă victorie a colectivului din care fac parte. Grupul de 200 MW — cel mai mare grup din țară —a fost pus in pa­ralel înainte de termen. Puterea instalată a acestui singur grup este aproape egală cu a Hidrocentralei „V. I. Lenin" de la Bicaz. Acest succes al nostru nu e întîmplător. Incepînd cu 1963 cînd a intrat în func­ţiune primul grup şi pînă acum, toate grupurile au fost puse în paralel înain­te de data stabilită. Automatizările funcţio­nează perfect, ceea ce contribuie la mersul sigur şi economic al agregate­lor. Pe şantierul nostru, în cadrul celei de-a doua etape, se desfăşoară la înaltă tensiune lucrările de montaj la încă două grupuri de 100 MW, res­pectiv 200 MW. LA REGHIN Harnicii forestieri de pe valea Gurghiului aduc cu ei ceva din suflul şi fru­museţea pădurilor. In ace­laşi timp, ne redau bu­chete din realizările pe care le-au oferit în dar partidului nostru. Ing. EMIL ALEXANDRU: — Această minunată zi o consider cu adevărat prima zi de primăvară, simbol al primăverii ome­nirii, al solidarităţii tutu­ror celor ce sînt legaţi prin muncă, de pe între­gul glob pămîntesc. In fiecare an forestierii noş­tri au salutat cu frumoa­se realizări această zi. Priviţi graficul de alături şi convingeţi-vă că şi in acest an am consemnat succese frumoase. Intr-a­devăr graficul arăta că la producţia globală s-a ob­ţinut o depăşire de aproa­pe 4 milioane lei pesta plan şi aproape 3 milioa­ne lei la producţia marfă. „încă ceva — a ţinut să completeze tovarăşul in­giner. Noi am realizat in­dici superiori de utiliza­re a masei lemnoase faţă de 1965 şi faţă de cei pla­nificaţi pentru această pe­rioadă". Cei peste 3.800 de sa­lariaţi ai Combinatului chimic din Tîrnăveni au întîmpinat ziua solidarită­ţii internaţionale a celor ce muncesc cu noi şi în­semnate realizări în toate domeniile de activitate, realizîndu-şi şi depăşin­­du-şi angajamentele luate în cinstea aniversării par­tidului. DAMIAN IOAN, şef de echipă la secţia carbid, a­­­rată: „Muncesc în combi­nat din anul 1950. Sunt şef de echipă de 10 ani. Noi, muncitorii, privim 1 Mai — ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc — ca o mare zi de sărbătoare a clasei muncitoare internaţionale. Pentru cinstirea acestei zile am muncit cu avînt pentru ca angajamentele să le îndeplinim şi să le depăşim, prin aceasta do­vedind ataşamentul nostru de muncitori conştienţi faţă de marea zi de săr­bătoare a celor ce mun­cesc din lumea întreagă. Eu, de exemplu, pre­cum şi colegii mei din echipă, ne bucurăm de rezultatele obţinute în producţie. Ne-am angajat să dăm cît mai multă şi mai bună producţie de carbid, angajamentul nos­tru a fost realizat şi de­păşit. Desigur că la reali­zarea peste plan în cin­stea celei de-a 45-a ani­versări a partidului nos­tru, a celor aproape 1.400 tone carbid a contribuit întregul colectiv de mun­că, dar contribuţia echi­pei mele a fost mai mare, fapt pentru care ea a şi fost declarată evidenţiată în cinstea zilei de 1 Mai. litftintfOj *14 if­wi LA LUDUŞ CONSTANTIN DRA­­GHICI, maistru la Fabrica de zahăr Luduş: „Sînt tînăr şi aşa cum îi şade bine unui tînăr, sînt vesel şi entuziasmat. Am întîmpinat această sărbătoare, prin muncă. 90 la sută din agregate­le recepţionate pe luna a­­prilie au primit calificati­vul de foarte bine. Pla­nul de remont echipa l-a realizat în proporţie de 108 la sută. Ce voi face acum? O mică excursie cu maşina proprie la Timişoara, Băi­le „1 Mai" şi la Piatra Craiului. O mică indis­creţie: împreună cu lo­godnica. LA TOPLIŢA Comunistul IOAN NO­­DIŞ, gaterist, şef de bri­gadă. In cinstea zile­lor de 1 şi 8 Mai, împreună cu brigada a treia de gaterişti pe care o conduc ne-am angajat să debităm zilnic peste plan cîte un metru cub de masă lemnoasă. Fapte­le însă au depăşit preve­derile noastre. Prin mun­ca entuziastă a brigăzii, în ultimele 20 de zile am debitat peste plan 43 m c buşteni. Aceasta înseam­nă că depăşirile înregis­trează în medie procen­tul de 32. Sîntem însă hotărîţi ca în cinstea ma­relui eveniment — a 45-a aniversare de la crearea P.C.R. — să obţinem re­zultate şi mai frumoase". LA ODORHEI In grupurile manifestan­ţilor din Odorhei remar­căm pe LUKÁCS DOMO­KOS, sortator la I.F., care ne declară următoarele: — Cele mai frumoase clipe din viaţa mea de pînă acum le-am petrecut în anii socialismului, fapt pentru care mulţumesc din toată inima gloriosu­lui nostru partid. Am avut o copilărie foarte grea. Am început să muncesc la vîrsta de 13 ani pentru a putea contribui la în­treţinerea familiei noastre. Aceeaşi viaţă grea ar fi avut-o şi cei 5 copii ai mei dacă nu ar fi venit la putere Partidul Comu­nist. La eliberarea patriei noastre am fost muncitor necalificat. Acum mi-am dobîndit calificarea, sînt şi cu un cetăţean preţuit al societăţii noastre socia­liste care trăieşte fără gri­­ja zilei de mîine şi a soar­­tei copiilor săi. ★ NOTA MAXIMĂ IA TÎRNĂVENI PRESTIGIU STEAUA ROȘIE

Next