Steaua Roşie, iunie 1966 (Anul 18, nr. 127-152)
1966-06-01 / nr. 127
Cu privire la accidentul de cale ferata pe linia Bucureşti—Galati In ziua de 31 mai a. c., la orele 16,15 a avut loc un grav accident de cale ferată. Trenul accelerat 703, plecînd din Bucureşti spre Galaţi, s-a ciocnit între km 8—9 cu trenul cursă locală 8.040 care circula dinspre Otopeni spre Bucureşti Triaj. In accident şi-au pierdut viaţa 38 persoane, iar alţi 65 călători au fost răniţi. S-au luat toate măsurile necesare pentru acordarea ajutorului de primă urgenţă şi îngrijirea răniţilor. La locul accidentului s-a deplasat imediat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii : Florian Dănălache, Mihai Dalea, Ion Cosma, Voinea Marinescu, Cornel Onescu. Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România au instituit o comisie pentru cercetarea cauzelor accidentului, condusă de tov. Alexandru Drăchici, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Pentru repetate cazuri de indisciplină care au avut loc în transportul feroviar, ministrul căilor ferate, Dumitru Simulescu, a fost destituit din funcţie. In funcţia de ministru al căilor ferate a fost numit tovarăşul Florian Dănălache — membru supleant al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştrii al Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România exprimă condoleanţe familiilor celor ce şi-au pierdut viaţa în tragicul accident de cale ferată care a avut loc în ziua de 31 mai a. c. pe linia Bucureşti —Galaţi. CRONICĂ Prin Decrete ale Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, ministrul căilor ferate, Dumitru Simulescu, a fost destituit din funcţie. In funcţia de ministru al căilor ferate a fost numit Florian Dănălache. Pe şantierul Centralei electrice Luduş-lernut Pe şantierul de extindere a Centralei termoelectrice Luduş—lernut lucrările de construcţie şi montaj — în vederea dării în exploatare a încă două grupuri de mare forţă, care vor ridica actuala putere instalată a centralei de la 500 la 800 de megawaţi, se desfăşoară , din plin. Astfel Andrei şi DtwijţţfifWeaspa trecut cu multe zile mai devreme la asamblarea ecranelor şi la sudarea conductelor de înaltă presiune de la cazanul turbogeneratorul de 100 de megawaţi. Tot la acest obiectiv constructorii execută lucrări de betonare a turbinei. Intr-un ritm intens înaintează și lucrările de execuție a celui de-al doilea grup de 200 de megawați din cadrul cen|fjy|eLij|ijg|£jmpia MjjresuJjii. ^Aici. se# p|t§g^pgntaiul j^ndijjgeltx de far, turbină, iar la cazan se fac pregătiri în vederea intrării lui în prima probă hidraulică. O nouă hală de producţie dată în folosinţă De curînd a fost dată la întreprinderea „Republica" din Reghin în folosinţă o nouă hală de producţie. Avînd o suprafaţă de 850 de metri pătraţi această hală este destinată secţiei de turnătorie, utilajele moderne din dotare permiţînd aplicarea unei noi tehnologii de fabricaţie — turnarea fontei cu grafit nodular. In prezent întreprinderea respectivă realizează o producţie dublă de piese de precizie pentru fabricarea tractoarelor, autocamioanelor, vagoanelor de călători si de marfă. A intrat de acum in obişnuinţa cooperativelor agricole ca recoltarea furajelor verzi să fie făcută cu mijloace mecanice. In fotografie , tractoristul Andrei Soos lucrind pe tarlalele C.A.P. din comuna Ch. Doja. (Urmare din pag. V unor cauze din afara întreprinderii, însă merită să fie scoase în evidenţă deoarece trebuie să stea în permanenţă în atenţia organelor în drept pentru justa lor rezolvare. Aşa, de exemplu, Fabrica „Metalotehnica" din Tg.-Mureş la 30 aprilie a. c. nu şi-a realizat producţia marfă vîndută şi încasată cu 834.000 lei, datorită în principal faptului că beneficiarii produselor respective (întreprinderea „Someşul" Cluj, Fabrica „8 Martie" Piatra Neamţ etc.), împreună cu organele lor tutelare nu au asigurat fondurile de investiţii necesare achiziţionării utilajelor respective şi datorită lipsei de finanţare, întreprinderea nu şi-a putut încasa contravaloarea produselor sale. Considerăm necesar ca în viitor întreprinderea, împreună cu forul tutelar, să asigure corelaţia necesară între producţia Fabricii „Metalotehnica" şi poziţiile planului de investiţii al întreprinderilor beneficiare pentru ca livrările să se poată face în mod ritmic, asigurîndu-se posibilitatea încasării contravalorii mărfurilor. Şi C.F.R. crează greutăţi Livrarea produselor este îngreunată uneori şi din cauza primirii neritmice a vagoanelor C.F.R., respectiv datorită primirii unui mare număr de vagoane în ultima parte a lunii de plan, ceea ce nu mai permite încasarea în aceeaşi lună a contravalorii mărfurilor. C-L. Gălăuţaş, de pildă, la 26 februarie avea restanţă de primit 14 vagoane, echivalent a 167 tone produse finite (uşi celulare). Aceasta, plus lipsa unor frute, a condus complexul la solicitarea unor credite bancare de peste un milion lei, marfa neputînd fi livrată. I.F. Sovata în cursul lunii mai avea 21 de vagoane în restanţă, în care urma să livreze 340 ml cherestea, ceea ce produce întîrzieri în livrarea şi încasarea cît mai repede a produselor. In domeniu! decontărilor, de asemenea, se ridică unele probleme care trebuie să stea în atenţia întreprinderilor, pentru ca pe cît se poate plata mărfii să se facă într-un termen cît mai aproape de livrare, respectiv primirea ei sau dacă se poate să coincidă cît mai perfect. In acest fel întreprinderea furnizoare îşi primeşte la timp preţul mărfii în care ea a investit cheltuieli materiale şi băneşti pentru a-şi reîntregi mijloacele circulante, iar pe de altă parte beneficiarul din moment ce este în posesia mărfii s-o achite cît mai curînd posibil. Majoritatea întreprinderilor se încadrează în disciplina decontărilor şi respectă dispoziţiile legale. Totuşi problema prezintă unele aspecte care merită să fie subliniate în scopul luării unor noi măsuri care să accelereze decontările. (Urmare din pag. 1) a amoniacului, îngrăşămintelor cu azot şi fosfor, produselor sodice, maselor plastice şi altor produse de mare însemnătate pentru economia naţională. Este important şi în acest sector — ca şi în altele — să se acorde atenţia cuvenită respectării termenelor contractuale şi calităţii utilajelor pentru a se evita întîrzieri în punerea în funcţiune a unor obiective sau uzarea prematură a utilajelor executate, înzestrarea într-o măsură tot mai mare a sectorului minier cu numeroase tipuri de maşini şi utilaje a permis mecanizarea unor importante lucrări în subteran. Ţinînd seama de sarcinile sporite ce revin în cincinal acestei ramuri, se impune asimilarea în fabricaţie a unor noi tipuri de maşini şi utilaje pentru extinderea mecanizării lucrărilor de susţinere în abataje, a operaţiilor de tăiere şi încărcare, mărirea capacităţii de transport în subteran, sporirea securităţii prin fabricarea de noi aparate antigrizutoase. A fost relevat faptul că în ultimii şase ani constructorii de maşini au trimis oamenilor muncii de pe ogoare peste 100 de tipuri de maşini agricole de risc, patru tipuri de tractoare, peste 80.000 combine de cereale şi de recoltat porumb, semănători şi alte utilaje, dintre care multe la nivelul realizărilor tehnice pe plan mondial, îndeplinirea sarcinilor trasate de partid pentru dezvoltarea multilaterală a agriculturii, lărgirea şi modernizarea continuă a bazei sale tehnico-materiale necesită diversificarea producţiei de tractoare, sporirea producţiei şi a sortimentului de instalaţii şi utilaje, îndeosebi a celor pentru lucrările de hidroamelioraţii, o mai bună aprovizionare a unităţilor agricole cu piese de schimb. A fost subliniată, de asemenea, contribuţia întreprinderilor producătoare de material rulant, de autovehicule şi nave la dotarea ramurii transportului. S-a arătat totodată, necesitatea luării unor măsuri pentru asimilarea şi omologarea într-un timp mai scurt a noilor produse şi îndeosebi a acelora ale căror licenţe au fost cumpărate din străinătate, pentru îmbunătăţirea în continuare a calităţii vagoanelor de călători şi marfă, producerea de noi tipuri de instalaţii de automatizare şi telecomunicaţii şi ridicarea performanţelor celor existente. Referindu-se la problemele exportului de maşini, utilaje şi instalaţii, o seamă de vorbitori au reliefat progresele obţinute în acest domeniu şi au dezbătut metodele pentru menţinerea şi creşterea prestigiului produselor româneşti pe piaţa mondială. VASILE ABRUDAN, director general al Uzinei de vagoane din Arad, DUMITRU BUTUC, maistru la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad, şi alţii s-au declarat de acord cu sublinierea făcută în raport privitor la faptul că stabilitatea şi sporirea volumului produselor noastre pe pieţele externe depinde de ridicarea permanentă a performanţelor tehnicoeconomice a produselor, de adaptarea operativă a producţiei la particularităţile pieţei şi cerinţele beneficiarilor externi. In legătură cu aceasta, ei au arătat importanţa unei mai strînse colaborări între Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini şi Ministerul Comerţului Exterior pentru stabilirea şi lansarea din timp a comenzilor pentru export, pentru prospectarea pieţelor externe, ca şi necesitatea organizării unor servicii de documentaţie şi asistenţă tehnică ale întreprinderilor furnizoare în ţările unde se exportă produsele acestora. Problemele cercetării ştiinţifice, ale proiectării şi asimilării de noi maşini şi utilaje, în lumina măsurilor luate de conducerea partidului şi statului pentru creşterea contribuţiei ştiinţei şi tehnicii în opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste, au fost abordate de acad. REMUS RĂDULEŢ, vicepreşedinte al Academiei Republicii Socialiste România, prof. ing. CONSTANTIN DINCULESCU, preşedintele Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor, dr. ing. ION ROMAN, directorul Institutului de cercetări tehnologice pentru construcţia de maşini. ALEXANDRU FEINRICH, director tehnic al Uzinelor . Electroputere Craiova, ing. ION BARBU de la Institutul de cercetări şi proiectări electrotehnice şi de alţi vorbitori. Evocînd creaţiile unor iscusiţi meşteri, contribuţia unor personalităţi ilustre ale ştiinţei şi tehnicii româneşti, vorbitorii au arătat că acestea sînt mărturii ale posibilităţilor creatoare ale poporului nostru, cărora li se deschid largi posibilităţi de valorificare în condiţiile industrializării ţării Cei peste 15.000 de lucrători din laboratoarele şi institutele de cercetări din ramura construcţiilor de maşini constituie un valoros fond de cadre, care şi-a dovedit posibilităţile creatoare prin realizări de seamă reflectate atît în nivelul tehnic şi performanţele funcţionale ale produselor, cît şi în metodele de fabricaţie aplicate. In legătură cu cercetările din unităţile secţiei de ştiinţe tehnice a Academiei s-a arătat că, printr-o colaborare strînsă cu unităţile de cercetare departamentale, trebuie acordată o atenţie sporită finalizării şi aplicării în producţie a rezultatelor cercetărilor. Colaborarea dintre cercetători, proiectanţi şi conductori va trebui să se materializeze în abordarea şi rezolvarea operativă a unor probleme majore de interes acut pentru economia naţională. Un aport de mare însemnătate în acest sens îl va constitui înfăptuirea propunerilor făcute în consfătuire, privind înfiinţarea unor institute de cercetări şi proiectări specializate în cîteva grupe de produse complexe: autovehicule şi tractoare, utilaj chimic, cazane şi agregate de ardere etc., dotate cu ateliere de prototipuri şi laboratoare de încercări. (Chiar şi în cazurile cînd, pentru a se cîştiga timp, se achiziţionează licenţe, este necesar să se dezvolte activitatea de cercetare proprie. A fost relevat exemplul pozitiv al colectivului Uzinei „Electroputere" care a adus importante îmbunătăţiri locomotivei Diesel electrice de 2.100 C.P., ridicînd performanţele sale tehnico-funcţionale şi siguranţa în exploatare. Totodată a fost criticat faptul că asimilarea fabricaţiei unor produse pentru care s-au achiziţionat licenţe, ca de pildă frînele „Knorr" (la Uzinele „23 August"), s-au manifestat întîrzieri care produc cheltuieli nejustificate de devize. Pe baza experienţei de pînă acum, vorbitorii au făcut propuneri privind scurtarea ciclurilor de asimilare, întocmirea pentru fiecare obiectiv în parte a unor grafice detailate de programare a pregătirii tehnice, precizarea atribuţiilor şi stimularea materială a uzinelor în stabilirea şi îndeplinirea sarcinilor de asimilare a produselor noi. Relevîndu-se progresele în dezvoltarea activităţii de concepţie constructivă şi tehnologică din uzine, s-a arătat necesitatea orientării spre această muncă a celor mai bune cadre de specialişti, a îmbunătăţirii organizatorice a întregii activităţii de pregătire tehnică în vederea asimilării produselor noi. Vorbitorii au accentuat, de asemenea, importanţa deosebită a îmbogăţirii documentării tehnice a cercetătorilor, proiectanţilor, inginerilor şi tehnicienilor din sectoarele de concepţie ale uzinelor cu tot ce apare nou în ştiinţa şi tehnica mondială, propunîndu-se înmulţirea acţiunilor iniţiate în acest scop de către Consiliul Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor. ŞTEFAN BĂLAN, ministrul învăţămîntului, ing. ILIE ŞERBĂNUŢ, directorul grupului şcolar „Unirea" din Bucureşti, şi alţii au abordat problema asigurării cadrelor necesare industriei construcţiilor de maşini. Ei au arătat că fondurile alocate în cincinal şcolilor aparţinînd M.I.C.M. vor fi de peste opt ori mai mari decît în anii sesenatului, că fiecare leu trebuie gospodărit cu cea mai mare chibzuinţă şi în acelaşi timp, trebuie valorificate în mai mare măsură posibilităţile locale de dotare a şcolilor cu material didactic prin contribuţia întreprinderilor. Au fost făcute propuneri privind organizarea şi îndrumarea mai competentă a practicii în producţie a elevilor, îmbunătăţirea programelor în strînsă corelaţie cu cerinţele actuale ale producţiei din diferite sectoare. Reluînd ideea formulată în raportul prezentat la consfătuire, vorbitorii au subliniat că în unele întreprinderi, inginerii trebuie folosiţi mai raţional, repartizaţi în locurile cheie, orientaţi spre problemele esenţiale ale organizării ştiinţifice a producţiei asigurînd stabilitatea lor şi degrevîndu-i de diferite sarcini administrative. Realizarea la timp şi în condiţii de eficienţă sporită a programului de investiţii a stat în atenţia multor vorbitori, printre care DUMITRU FUIOREA, directorul Şantierelor navale Constanţa, ION FĂTĂCEANU, directorul Institutului de proiectări pentru construcţii de maşini, şi ing. CONSTANTIN NICU, directorul general al Uzinei „Progresul" — Brăila. Ei au analizat sarcinile ce le revin, ca beneficiari, pentru scurtarea timpului de execuţie şi pentru reducerea costului lucrărilor şi au arătat modul în care noile capacităţi de producţie, înaltul nivel tehnic la care sînt realizate vor influenţa calitatea şi performanţele tehnice al° produselor. Ip vor spori gradul de competitivitate pe pieţele externe. A fost subliniată necesitatea unei colaborări strînse între beneficiari şi proiectanţi, în alegerea celor mai bune soluţii şi realizarea practică a acestora la un înalt nivel calitativ. S-a subliniat că buna calitate a proiectelor depinde, de multe ori, de operativitatea cu care sînt informaţi proiectanţii despre materialele şi utilajele care se produc în ţară. S-a relevat, de asemenea, că una din sursele principale de ridicare a eficacităţii investiţiilor este urmărirea atentă a realizării, în timpul cel mai scurt, a parametrilor proiectaţi pentru noile obiective intrate în funcţiune. Pentru aceasta s-a propus ca la fiecare obiectiv important să fie stabilit un colectiv permanent, format din proiectant, constructor, beneficiar, care să răspundă pînă la atingerea parametrilor proiectaţi. Ing. EMIL ONIGA, directorul general al Uzinelor „Tractorul" — Braşov, ION CONSTANTIN, muncitor la Uzinele „Griviţa Roşie", ing. NIŢĂ CONSTANTIN, vicepreşedinte al Comitetului pentru Protecţia Muncii, şi alţi vorbitori s-au referit la realizările obţinute şi preocupările de viitor în organizarea ştiinţifică a producţiei, în creşterea, pe această cale, a eficienţei economice a activităţii întreprinderilor respective. Au fost relevate, printre altele, succesele unor colective, ca cele de la Uzinele mecanice şi Uzina „Electromotor" din Timişoara, în ridicarea indicilor de folosire a maşinilor şi utilajelor, experienţa Uzinei „înfrăţirea" — Oradea în organizarea de fluxuri tehnologice închise, simplificarea planificării şi urmărirea operativă a producţiei, metodele folosite într-o serie de unităţi pentru asigurarea asistenţei tehnice la locul de muncă, aprovizionarea ritmică tehnico-materială, folosirea din plin a timpului de lucru etc. Vorbitorii au arătat, totodată, unele lipsuri şi greutăţi ce mai persistă în activitatea de organizare a producţiei, în aprovizionarea tehnico-materială şi au făcut propuneri pentru înlăturarea acestora. In legătură cu folosirea raţională a capacităţii maşinilor şi utilajelor, s-a arătat că trebuie redus timpul de imobilizare a acestora pentru reparaţii, programarea lor în trei schimburi de lucru. Ministerul ar trebui să studieze soluţii de redistribuire a utilajelor care stau nefolosite în unele întreprinderi. Vorbitorii s-au declarat de acord cu analiza făcută în raport problemelor stabilirii unor norme mai stimulatoare, cu o temeinică fundamentare ştiinţifică, asigurării la timp a documentaţiei tehnologice, îndrumării tehnice competente la fiecare loc de muncă. A fost apreciată propunerea de a se preciza mai bine sarcinile serviciilor de organizare a producţiei din întreprinderi, încît ele să aibă o, strînsă şi permanentă legătură cu toate compartimentele întreprinderii. A fost arătată, de asemenea, necesitatea ca organizaţiile de cercetări şi proiectări, serviciile de concepţie din uzine şi consiliile tehnico-ştiinţifice ale ministerului de resort, toţi cei care organizează şi conduc procesele de muncă, să întreprindă, în continuare, măsuri pentru respectarea normelor de protecţia muncii, să se manifeste mai multă grijă pentru respectarea timpului legal de lucru. O serie de vorbitori s-au referit la cooperarea dintre întreprinderi. Printre aceştia, ing. ŞTEFAN CONSTANTINESCU, adjunct al ministrului industriei metalurgice, a vorbit despre preocupările întreprinderilor siderurgice de a pune la dispoziţia constructorilor de maşini, la termenele stabilite şi conform contractelor, un sortiment mai larg de produse, de a îmbunătăţi necontenit calitatea acestora. A fost făcută propunerea ca ministerele să sincronizeze dezvoltarea capacităţilor de producţie a uzinelor coordonatoare şi furnizoare. Mai mulţi vorbitori, printre care ION PURCĂREA, contabil şef la Uzinele de tractoare din Braşov, s-au ocupat de problema descoperirii şi valorificării unor noi rezerve interne, în scopul sporirii productivităţii muncii, reducerii preţului de cost şi realizării de beneficii peste plan. Ei au subliniat că în această privinţă au o mare importanţă ridicarea calificării şi specializarea personalului, folosirea de norme de consum stimulatoare, aprovizionarea cu materiale într-o corelaţie mai strînsă cu nevoile producţiei. Au fost amintite totodată, deficienţele care există în activitatea economicofinanciară desfăşurată în întreprinderi şi s-au făcut propuneri pentru îmbunătăţirea continuă a eficienţei economice a producţiei. S-a relevat, printre altele, necesitatea utilizării mai raţionale a fondurilor alocate, a înlăturării unor cauze care duc la sporirea preţului de cost, la nerealizarea planului de beneficii: transporturi cu mijloace costisitoare, aprovizionări peste necesarul curent, modificări dese în planul de producţie etc. In legătură cu faptul că un element important al preţului de cost îl reprezintă metalul, s-a arătat că în uzinele constructoare de maşini s-ar putea economisi mari cantităţi de metal printr-o preocupare mai mare pentru livrarea laminatelor la toleranţe minime şi la lungimi fixe. Abordînd problema îmbunătăţirii stilului şi metodelor de muncă, MIHAI DUMITRAŞCU, inginer-şef la Uzina „Unic" din Satu Mare, CONSTANTIN ANGHEL, secretarul comitetului de partid de la Uzina nr. 2 din Braşov, ing. ROVIN BUSTAN, director general al Uzinei „Vulcan" din Bucureşti, şi alţii au subliniat necesitatea adaptării necontenite a metodelor de conducere a întreprinderilor la schimbările intervenite în tehnică, în procesul de producţie. Pentru aceasta va trebui să se manifeste o mai mare operativitate în popularizarea şi generalizarea experienţei înaintate, folosind mai larg, una din metodele de mare eficienţă — organizarea periodică a schimburilor de experienţă. Competenţa cu care cadrele tehnice din întreprinderi au ştiut să rezolve cu succes multe din problemele complexe ale asimilării unor produse noi — au spus vorbitorii — justifică propunerea făcută în cadrul dezbaterilor de a se analiza posibilitatea ca modernizarea produselor curente, lărgirea gamelor de produse curent fabricate, asimilarea unor produse de mai mică complexitate să fie coordonate la nivelul uzinelor. In acest fel activitatea organelor aparatului central, a direcţiilor generale şi serviciilor din minister ar putea fi mai mult axată pe problemele mai de ansamblu şi de perspectivă ale muncii de conducere şi îndrumare a uzinelor. S-a scos în evidenţă că practica analizelor făcute în minister urmate numai de întocmirea unor planuri de măsuri nu e suficientă şi că e absolut necesară urmărirea modului de realizare a acestora. Rezumînd activitatea de îndrumare doar la forma dispeceratului zilnic pentru rezolvarea unor sarcini curente în relaţiile dintre ministere şi uzine au apărut forme greoaie, care au dus la irosire de muncă, la un volum mare de corespondente şi un număr exagerat de deplasări de la uzine spre minister şi invers. In acelaşi timp, unele întreprinderi au fost vizitate rar de cadrele de conducere şi specialiştii din direcţiile generale. Ei au arătat că este necesar să crească răspunderea ministerului pentru îndrumarea întreprinderilor, să fie folosită în mai mare măsură practica sprijinirii acestora prin deplasări ale specialiştilor cu sarcini concrete. Referindu-se la sarcinile trasate de Congresul al IX-lea al partidului, privind creşterea continuă a rolului şi competenţei organelor şi organizaţiilor de partid în conducerea economiei, tovarăşii VIOREL METEA, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Braşov al P.C.R. ,şi ing. TRANDAFIR COCIRLA11 secretar al Comitetului regional Banat al P.C.R., şi alţi vorbitori au înfăţişat consfătuirii experienţa unor organe de partid în acest domeniu. Organizarea de consfătuiri şi analize periodice pentru dezbaterea unor probleme economice, constituirea de colective de activişti de partid şi specialişti, care au studiat diferite aspecte ale producţiei, sprijinind conducerile întreprinderilor în aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice în vederea realizării şi depăşirii sarcinilor de plan, precumşi folosirea altor metode au contribuit la îmbunătăţirea activităţii economice în numeroase întreprinderi, la mobilizarea colectivelor pentru mai buna organizare a producţiei şi a muncii, la înlăturarea deficienţelor existente în unele sectoare. Vorbitorii au arătat că uneori ministerul a lăsat problema organizării ştiinţifice a producţiei pe seama organelor şi organizaţiilor de partid. Amintind o serie de probleme a căror rezolvare întră în atribuţiile directe ale ministerului şi conducerilor de întreprinderi, vorbitorii au subliniat că şi pe viitor organizaţiile de partid vor desfăşura o largă activitate de mobilizare a oamenilor muncii pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne ale întreprinderilor în vederea creşterii eficienţei economice a întregii activităţi productive, ridicîndu-şi continuu rolul şi competenţa în conducerea economiei. STEAUA ROȘIE Indisciplină în depunerea documentelor In primul rînd se ridică problema unei indiscipline a cărei justificare este greu de înţeles, şi anume întîrzierea depunerii la bancă a documentelor pentru încasarea mărfurilor livrate. I.F. Topliţa, de exemplu, a depus la 4 aprilie a. c. 36 facturi în valoare de 386.611 lei pentru mărfuri livrate în luna martie, deci cu întîrzieri pe care le considerăm nejustificate. De asemenea, întreprinderea de morărit Tg.-Mureș, pentru livrările din zilele de 24— 26 ianuarie a. c. în valoare de 180.500 lei, a depus taloanele facturii la bancă cu 2—3 zile întîrziere. I R.A. Tg.-Mureş a depus cu 18 zile întîrziere talonul-factură pentru livrarea din 4 aprilie a. c. Pentru accelerarea decontărilor, din iniţiativa şi la insistenţele organelor bancare, s-a extins tot mai mult forma de plăţi planificate între I.C. L. şi C.A.P., C.I.L. şi Gostat, O.C.L. Alimentara şi întreprinderea de panificaţie şi altele. Există însă situaţii care din punct de vedere al decontărilor, actualele forme sînt susceptibile de îmbunătăţiri, în care sens sugerăm şi unele propuneri. In prezent între unităţile industriei alimentare (I.R.I.C., Vinalcool etc.), care au subunităţi la raioane, marfa acestora se livrează la I.C.R.A. raională, care la rîndul lor o desfac prin comerţ la populaţie. Documentele de livrare se depun la filiala raională a băncii, care le trimite la Tg.-Mureş spre a se face decontarea la nivel regional. Deci marfa este de mult consumată şi contravaloarea ei încasată de către comerţ de la populaţie, pînă cînd documentele îşi fac circuitul poştal ca să se poată achita. Problema s ar rezolva mult mai operativ dacă I.R.I.C. şi Vinalcool ar acorda autonomie gestionării subunităţilor raionale, iar subunităţile I.C.R.A. să fie autorizate să facă plăţi din subconturile speciale de împrumut, deoarece în acest fel circuitul mărfii şi al documentelor s-ar suprapune şi furnizorul şi-ar încasa la timp contravaloarea livărilor făcute pe plan raional. De asemenea, dacă I.R.I.C. ar achita, folosind dispoziţie de plată, livrările de animale făcute de către G.A.S. din alte localităţi în 24 de ore de la recepţionarea lor şi nu prin factura talon aşa cum se practică în prezent, decontările s-ar accelera cu cel puţin 2—3 zile, ceea ce ar permite gostaturilor să-şi încaseze mai devreme preţul animalelor vîndute la I.R.I.C. Prin cele de mai sus, s-a urmărit să se scoată în evidenţă cîteva din aspectele prin care se poate asigura o accelerare a procesului de producţie, desfacere şi decontare a produselor, pentru asigurarea realizării producţiei marfă vîndută şi încasată, indicator de mare importanţă pentru economia naţională, pentru că prin el se oglindeşte întreg procesul de rurărita-ţie, relaţiile economice dintre întreprinderi, realizarea valorii mărfii, utilitatea ei socială, deci asigurarea valorii ei de întrebuinţare şi în final îndeplinirea ritmică a obligaţiilor faţă de buget. . 3