Steaua Roşie, august 1966 (Anul 18, nr. 180-204)

1966-08-02 / nr. 180

Anul XVIII. Nr. 180 (2.605)1 . Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Marţi, 2 august 1966 4 pagini, 25 de bani . Vremea s-a îndreptat CU TOATE FORŢELE LA RECOLTAT Ploile din săptămîna trecută au dat mult de furcă lucrători­lor de pe ogoare, împiedicînd buna desfăşurare a recoltărilor, arăturilor de vară şi a altor lu­crări din cîmp. Cu tot timpul nefavorabil, în unităţile şi ra­ioanele unde s-a folosit din plin fiecare oră bună de lucru, sece­rișul a avansat, înregistrîndu-se pe alocuri chiar zile record. In ziua de 28 iulie de pildă, sece­rișul a avansat aproape cu 10 procente. In ultimele 4 zile au fost recoltate aproape 15.000 ha cu grîu. Pînă la 31 iulie griul a fost recoltat în regiune de pe aproape 50 la sută din supra­faţă. Unele cooperative ca: Fîn­­tînele, Găeşti, Şona, Cucerdea, Pădureni, Milaş, Valea Largă, Sălcud, Sînger, au terminat sau se află pe terminate cu recolta­tul griului. In raionul Luduş griul a fost strîns de pe 78,1 la sută din suprafaţa cultivată pe cînd în raionul Tîrnăveni, cu condiţii asemănătoare, s-a sece­rat doar de pe 62,6 la sută. Faţă de posibilităţi se putea face mai mult şi în raioanele Tg.-Mu­reş şi Odorhei. La ora actuală griul a dat în pîrgă şi în raioa­nele de munte. In raionul Ciuc de pildă, au fost recoltate pri­mele zeci de hectare. Ar fi ca­zul ca această importantă lucra­re să înceapă şi în raionul To­­pliţa. Multe lanuri din coopera­tivele agricole Dumbrava, Ruşii Munţi, Rîpa de Jos (din acest raion) au trecut de mult de sta­diul coacerii depline, iar înce­perea recoltatului continuă să se tărăgăneze de pe o zi pe alta. Gospodăriile agricole de stat care pînă acum au strîns recol­ta­ de grîu şi secară doar de pe 24 la sută din suprafaţă, trebuie să ia la fel cele mai eficiente măsuri pentru grăbirea acestei importante lucrări. De acum vor putea intra şi combinele în lanuri. Se impune însă ca aces­tea să funcţioneze fără întreru­pere şi la întreaga lor capaci­tate. Cu forţele de care se dis­pune în regiune, există toate condiţiile ca în cursul acestei săptămîni să se termine com­plet cu recoltatul grîului şi se­carei. O dată cu terminarea seceri­şului, recolta nu este pusă în întregime la adăpost. Există su­prafeţe mari care au fost recol­tate cu mijloace manuale, cîm­­pul fiind împînzit de zeci de mii de clăi. Se impune deci, ca în aceste zile, paralel cu recol­tatul, să înceapă transportul clăilor de pe cîmp şi treieratul recoltei. Lucrul la batoze va trebui să fie organizat în două sau chiar trei schimburi. Spu­nem acest lucru deoarece în toate raioanele există un mare decalaj între recoltat şi treierat. După cum am arătat secerişul a fost efectuat de pe aproape ju­mătate din suprafaţă, iar din aceasta s-a treierat şi înmagazi­nat doar 11 la sută din recoltă. In raionul Luduş deşi secerişul se apropie de sfîrşit, recolta de grîu a ajuns în hambare doar de pe 9,4 la sută din suprafaţa recoltată. Orzul de toamnă deşi s-a secerat cu multe zile în ur­mă, treieratul a fost efectuat, în cooperativele agricole, numai în proporţie de 53,1 la sută. Lăsatul grîului în clăi şi tărăgă­narea începerii din plin a treie­ratului poate să aducă pagub­e unităţilor agricole, ţinînd cont în special de instabilitatea tim­pului din această vară. De a­­ceea se impune ca treierişul să înceapă de urgenţă în toate uni­tăţile pentru ca recolta sporită din acest an să­ ajungă cît mai urgent şi fără pierderi în ham­bare. Strîngînd recolta prezenta­­să pregătim pe cea viitoare importanţa arăturilor de vară este bine cunoscută de lucră­torii ogoarelor. Ei cunosc că acolo unde această lucrare s-a efectuat imediat după seceriş, sporurile de recoltă au fost mult mai mari şi în special acolo unde urmează a se însămînţa din nou grîu de toamnă. In a­­fara celorlalte avantaje prin exe­cutarea arăturilor de vară în a­­ceastă perioadă se poate men­ţine cu uşurinţă o bună parte a apei în sol acumulată în ur­ma ploilor căzute. Deşi avan­tajele acestei lucrări sînt bine cunoscute, nu peste tot se dă importanţa cuvenită executării arăturilor. Cu excepţia coopera­tivelor agricole din raionul Tg.­­Mureş care au efectuat arături pe aproape 20 la sută din su­prafaţa planificată în celelalte raioane, unele mai avansate cu recoltatul, lucrarea s-a efectuat doar în proporţie de 13 la sută. In raionul Luduş de pildă, deşi recolta de grîu şi orz a fost strînsă de pe aproape 20.000 de hectare, arături de vară au fost efectuate numai pe 2.073 ha. Se cere deci grăbirea aces­tor lucrări în toate raioanele. Tractoarele care nu sînt ocupa­te la recoltat și treierat să nu mai fie văzute stînd la sediile brigăzilor, ci să intre imediat în brazdă, să fie organizat pe cît posibil lucrul în două schim­buri. O dată cu executarea ară­turilor de vară trebuie avut gri­jă să se încorporeze în sol şi în­­grăşămintele de bază, gunoiul de grajd şi superfosfatul. La fel un lucru foarte important şi în acelaşi timp obligatoriu este ca o dată cu efectuarea arăturilor să se execute şi grăpatul aces­tora. Această săptămînă este hotă­­rîtoare pentru terminarea recol­tării grîului şi executarea celor­lalte lucrări de vară. Timpul du­pă cum se vede s-a îndreptat. Este necesar deci ca organele şi organizaţiile de partid, con­siliile agricole şi uniunile coo­peratiste să ajute conducerile unităților agricole pentru mobi­lizarea tuturor forțelor la lucru. La C.A.P. Velţ, raionul Tîrnăveni, cîntărirea bogatei recolte de grîu se face pe cîmp. ■ LUDUŞ - ARGEŞ - SLATINA S-a dat în funcţiune linia de 400 kV. Ziua de 1 august 1966 a constituit încă un succes de mare im­portanţă pentru colectivul de constructori, montori şi energeticieni din Luduş. La ora 11 şi 13 minute s-a pus în funcţiune, pentru prima oară, linia de foarte înaltă tensiune (de 400 kV) care face legătura între Termocentrala electrică Luduş—Hidrocentrala electrică de pe Argeş „Gheorghe Gheorghiu-Dej" şi Slatina. Prin aceasta s-a făcut joncţiunea între sistemul energetic din Ardeal cu cel din sudul ţării. Lungimea acestei magistrale se întinde pe 253 km și trece peste 190 de obstacole naturale. LA TELEAJEN La Teleajen, ţiţeiul vine prin conducte din toate zăcămintele ţării. O dată ajuns aici, el începe o mi­raculoasă metamorfo­ză. Sub acţiunea fo­cului nestins, această bogăţie a subsolului este transformată în peste 50 de sortimen­te de uleiuri superi­oare. Principalul pro­dus al instalaţiilor es­te uleiul mineral­ o­­bişnuit, care după su­te de kilometri par­curşi prin serpentine­le coloanelor de rafi­nare, la temperaturi­­ înalte, se transformă în uleiuri superioare. Este o mare d­ose­bire între primele u­­leiuri şi cele de azi , a căror calitate satisface orice exigen­ţă. Secretul perfor­manţei stă în perfec­ţionarea permanentă a tehnologiei de fa­bricaţie, în creşterea necontenită a califică­rii muncitorilor. Dru­mul parcurs de la pri­mul lubrifiant la ule­iurile superioare de astăzi — situate la nivelul celor mai bu­ne produse similare de pe piaţa­ mondia­lă, n-a fost uşor. Pro­bleme grele care s-au ivit au fost însă solu­ţionate cu succes prin hărnicia întregu­lui colectiv. In acest interval de timp s-a construit un complex de instalaţii — singu­rul de acest fel din ţară — pentru produ­cerea aditivilor poli­­funcţionali, substanţe chimice care se adau­gă uleiurilor, în sco­pul ameliorării indi­celui de vîscozitate şi coborîrii punctului de congelare al aces­tora; a fost organiza­tă producţia pe flux continuu a uleiurilor pentru diferitele tipuri de tractoare. Scheme­le moderne de auto­matizare în prelucra­re schimbă după voinţa omului struc­tura materiei. In mul­te locuri de produc­ţie, munca omului se rezumă la manevra­rea unor simple bu­toane. La Teleajen totul a fost ridicat din temelii. Comple­xul de instalaţii, care se întinde pe o mare suprafaţă de teren, realizează mai mult de 80 la sută din pro­ducţia de uleiuri su­perioare a ţării, pro­duse care, pînă la in­trarea în funcţiune a acestui obiectiv, se importau. Tehnica nouă a ce­rut oameni bine pre­gătiţi. Aici, din 10 muncitori 8 învaţă. Numai în ultimii ani, mai mult de 3 000 de muncitori au ur­mat cursurile diferi­telor şcoli generale, tehnice şi superioare. Sînt mulţi ingineri, printre care Ion Vi­diu, şef de instalaţie, Dumitru Mazilu, in­giner tehnolog, care înainte erau opera­tori. Creşterea gradu­lui de tehnicitate şi a nivelului de calificare a determinat obţine­rea unor indici teh­­nico-economici tot mai mari. Instalaţiile blocului lucrează cu indici de utilizare ne­­întîlniţi pînă acum în industria prelucrătoa­re (cu­ 30 la sută mai înalţi decît cei reali­zaţi în 1959). In a­­celaşi timp, valoarea produselor fabricate dintr-o tonă de ţiţei este mai mare cu a­­proape 12 la sută faţă de anul 1965. Se ob­ţin acum uleiuri adi­­tivate pentru autotu­risme şi locomotive Diesel electrice, ule­iuri medicinale şi alte produse cu caracte­ristici superioare. Capacitatea de pro­ducere a uleiurilor creşte mereu. Noi in­stalaţii se află în con­strucţie la Teleajen în scopul valorificării su­perioare a ţiţeiului — bogăţie naturală a ţării. I. ZAMFIRESCU corespondentul Ager­­pres pentru regiunea Ploieşti Pe Argeş în jos... PITEŞTI. — In vreme ce ape­le acumulate la pieptul de be­ton al barajului Vidraru şi-au în­ceput noul lor drum către cen­trala subterană, constructorii de pe celelalte şantiere ale Hi­drocentralei „Gheorghe Gheor­ghiu-Dej" de pe Argeş obţin noi victorii în producţie. La Albeşti, localitate unde se ridică una dintre numeroasele microcen­trale prevăzute în complexul hi­droenergetic dinn bazinul Arge­şului, au început lucrările de betonare a primei lamele de la barajul deversor. La o altă mi­­crocentrală, amplasată la Oeşti, constructorii fac ultimele exca­vații la centrala subterană. In curînd aici va începe turnarea fundaţiilor turbinelor. (Agerpres). e cutit ţintarci ORAŞUL DE PE CIBIN In fiecare anotimp, oraşul de pe malul Ci­­binului, primeşte vizi­tatorii cu aceeaşi bu­nă ospitalitate de gaz­dă ardeleană. Mii şi­ mii de turişti din ţară şi de peste hotare vin la Sibiu atraşi de bo­găţia formelor şi cu­lorilor acestei străvechi cetăţi. Poate nicăieri în Transilvania nu ai un sentiment al trecu­tului, ca aici. Din ori­ce parte vrei să pă­trunzi în oraş, te în­­tîmpină bastioane, tur­nuri, porţi din piatră cu bolţi şi ziduri înal­te, multe măcinate de ploi şi vînturi. In ultimii ani însă s-au desfăşurat vaste lucrări de restaurare a monumentelor istorice din oraş. Şi ele sînt enorm de multe. A­­proape întreg centrul oraşului poate fi con­siderat un monument. La Sibiu se întîlnesc toate fazele evoluţiei arhitecturii­ începînd cu stilul romantic, gotic şi al Renaşterii pînă la cel baroc şi rococo. Turist fiind, eşti ten­tat să baţi cu piciorul întregul oraş şi împre­jurimile Sibiului fiind­că la fiecare pas întîl­­neşti urme ale unei bogate şi frămîntate istorii, demne de toa­tă atenţia. Plăci de marmură cu felurite in­scripţii ne atrag aten­ţia: „Aici a poposit la 5 martie 1866 Alexan­dru Ioan Cuza, în drum spre exil după detro­narea sa" ..., „Aici a poposit Mihai Emines­­cu în 1868" ... „Aici a fost omorît Mihnea Vo­dă cel Rău, aflat în re­fugiu" ... Nenumărate astfel de crîmpeie, dintr-o isto­rie plină de semnifica­ţii atrag pe fiecare tu­rist, ca un uriaş mag­net. Tot atît de atrac­tive sînt şi cele cîte­va vestite muzee din­tre care cel lăsat de baronul Bruckenthal, es­te cel mai solicitat. Muzeul care-i poartă numele, este vizitat a­­nual de zeci de mii de turişti din toate păr­ţile. Bogatele colecţii ce le deţine oferă ce­­lor interesaţi o impor­tantă sursă de docu­mentare şi o bază se­rioasă de cercetare, a unor probleme legate de evoluţia naturii şi dezvoltarea societăţii dintr-o mare parte a Transilvaniei. Muzeul deţine o vestită biblio­tecă documentară cu­­prinzînd peste 240.000 de volume: manuscrise, tipărituri vechi, moder­ne şi contemporane din toate ştiinţele. Renu­mita galerie de artă, care ocupă peste 20 încăperi ale muzeului, şi-a căpătat de mulţi ani o faimă mondială, datorită unor opere de mare valoare ale unor pictori ca: Jan van Eyck, Hans Memling, Antonello da Messina, Lorenzo Lotto, Jacob lordanes şi a multor al­te opere de mare preţ. Dar Sibiul oferă ori­cărui oaspete multe al­te valoroase comori. Aproape o jumătate de zi Ioana Roşianu, o tî­­nără funcţionară din Si­biu, ne-a condus pe la alte numeroase monu­mente istorice de ma­re valoare arhitectoni­că şi ştiinţifică. Am co­­borît şi urcat trepte fă­ră număr, am intrat prin galerii boltite, ne-am oprit în faţa a numeroase turnuri cu bătrîne clopote de ara­mă şi orologii, am as­cultat un concert de orgă la vestita biseri­că evanghelică con­struită într-un curat stil gotic, am cunoscut uu- AUREL URZICA (Continuare în pag. a 3_a) SIBIU : Pasajul scărilor. TELEGRAMĂ Tovarăşului JUMJAAGHIM­ TEDENBAL prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole ULAN BATOR Aflînd cu adîncă mîhnire vestea despre pierderile umane şi ma­teriale provocate de inundaţiile care au avut loc în oraşul Ulan Bator, vă exprimăm dumneavoastră, Comitetului Central al Partidu­lui Popular Revoluţionar Mongol, guvernului şi poporului frate mon­gol cea mai sinceră compasiune din partea întregului popor român şi a noastră personal. Vă rugăm să transmiteţi condoleanţele noastre familiilor celor care au pierit cu prilejul acestei calamităţi. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România economică a întreprinderilor Viața întoarcerea delegaţiei guvernamentale române din Turcia Duminică s-a înapoiat în Ca­pitală, venind din Ankara, dele­gaţia guvernamentală română condusă de preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Mi­niştri al Republicii Turcia, Suleyman Demirel, a făcut o vi­zită în această ţară. La sosire pe aeroportul Bănea­­sa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, Ilie Verdeţ, Gheorghe Rădules­­cu, Iosif Banc, de membri ai guvernului. Au fost de faţă Ar­gun Coban, însărcinatul cu afa­ceri ad-interim al Turciei la Bucureşti şi membri ai ambasa­dei. (Agerpres) Sosirea unei delegaţii a Partidului Comunist din Danemarca Duminică, a sosit în Capitală o delegaţie a Partidului Comu­nist din Danemarca, condusă de tovarăşul Knud Jespersen, pre­şedintele P.C. din Danemarca, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, face o vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte tova­răşii Paul Emanuel, membru al Comitetului Executiv­ şi secretar al Comitetului Central­­ al P.C. din Danemarca, şi Jorgen Jen­sen, membru al Comitetului E­­xecutiv al Comitetului Central al P. C. din Danemarca. La aeroportul Băneasa dele­gaţia a fost întîmpinată de to­varăşii Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, ad­junct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Continuîndu-şi vizita în ţara noastră, delegaţia Partidului Comunist din Danemarca con­dusă de tovarăşul Knud Jesper­sen, preşedintele Partidului Co­munist din Danemarca, a sosit luni în regiunea Dobrogea. De­legaţia este însoţită de tovarăşa Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. Pe aeroportul din­­ Constanţa, oaspeţii au fost întîmpinaţi de Constantin Mîndreanu, mem­bru supleant­ al C.C. al P.C.R, prim-secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R., Ion Popa, vicepreşedinte al Sfa­tului popular al oraşului Con­stanţa, Zinca Juţuianu, vicepre­şedintă a Comitetului regional al femeilor, de activişti de par­tid. In cursul dimineţii, membrii delegaţiei au vizitat staţiuni de pe litoral şi oraşul Constanţa. ’ (Agerpres) Vizita in Danemarca a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România La invitaţia guvernului danez, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer,­ însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Dane­marca, în a doua jumătate a lunii august a. c. PRODUSE NOI Numeroase întreprinderi con­structoare de maşini din ţara noastră anunţă introducerea în fabricaţie a unor produse noi. Uzinele „Electrotehnica" din Capitală, de exemplu, au înce­put producţia de serie a unui grup de comandă pentru insta­laţiile de foraj care asigură con­ducerea simultană a patru in­stalaţii de foraj. Constructorii de utilaje grele pentru construc­ţii de la uzinele „Progresul" din Brăila au produs un rulou com­presor­ pe pneuri, variantă per­fecţionată a cunoscutelor ru­louri cu tamburi de­­metal. El este destinat îndeosebi terenu­rilor nisipoase şi cu umiditate ridicată. Lărgind gama agregatelor de ridicat şi transportat aşa cum şi-a propus, colectivul uzinelor mecanice din Timişoara a com­pletat seria podurilor rulante cu instalaţii de 5 şi 8 tone. Tot a­­cest colectiv a realizat şi cîteva utilaje noi pentru industria ali­mentară. Caracteristic pentru noile uti­laje este gradul tehnic superior la care sînt realizate, ele putînd fi comparate cu utilaje similare produse de alte țări. (Agerpres). O interesantă descoperire arheologică CLUJ.­­ La Miceştii Turzii, în incinta gospodăriei ţăranului Vasile Neagu, cercetătorii mu­zeului de istorie din Turda au descoperit o inscripţie datînd din anul 197­0.n. Ceea ce a atras atenţia, în primul rînd, a fost ornamentaţia sa aparte: în centru, în chip de floare, o ro­­zetă, lateral frunze de ferigă, deasupra o dantelărie — tot de inspiraţie vegetală. Cercetările efectuate au stabi­lit că este vorba de un altar în­chinat zeului focului Volkanus Augustus, pentru sănătatea îm­păraţilor Septimius Severus şi Aurelius Antoninus-Caracala. El a fost realizat de o asociaţie a meşteşugarilor din acea vreme — „Collegium fabrum". (Agerpres)

Next