Steaua Roşie, septembrie 1966 (Anul 18, nr. 205-230)

1966-09-01 / nr. 205

Proletari, din toate ţările, uniţi-vă ! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 205 (2.630) Joi, 1 septembrie 1966 4 pagini, 25 de bani VEDERE DIN CLUJ Oraş străvechi, renumit prin monumentele sale, Clujul îşi împrospătează panorama prin construcţii noi şi moderne. In anii noştri s-au ri­dicat in oraşul de pe Someş întregi cartiere noi, cu mii de apartamente răspunzînd cerinţelor actuale de confort. Fotograf­ia noastră pre­zintă imaginea unui nou cartier. Ca piticii lingă uriași, așa­­par vechile case pe lingă noile blocuri-turn. PRELUDIUL unor noi succese la C.I. A. Tg.-Mureş a*.­­ La marginea oraşu­lui Tîrgu-Mureş, într-o zonă denumită de­­acum industrială, s-a înălţat Combinatul de îngrăşăminte azo­­toase, creaţie a for­ţei şi priceperii, mă­sură a capacităţilor noastre, în care teh­nica nouă şi-a găsit întrutotul întruchipa­rea. Hale moderne, turnuri de răcire şi granulare, duze de difuzie,­ rezervoare, ieşite nu de mult de sub schele, îşi dezvă­­luiesc în văzul tutu­ror frumuseţile. Noul neisai se ridică peste dealuri străjuind pînă în depărtări Valea Mureşului, îndemnînd narcă ochiul să con­frunte relieful strălu­citor al naturii cu peisajul nou indus­trial. Aici, la noua cetate a chimiei — cum i se mai spune combina­tului — se întîmplă zilnic evenimente. Ele se succed atît de re­pede încît cu greu ar putea fi toate con­semnate. Reţine însă atenţia două primă­veri, a anului 1963 cînd a început con­strucţia noului obiec­­tiv industrial, şi a anului 1966 cînd au fost terminate lucră­rile de construcţii­­montaj la fabricile de acid azotic şi azotat de amoniu. La 20 iu­nie a. c., înainte de termen cu 10 zile, s-a pus în funcţiune şi prima linie tehnolo­gică a fabricii de a­­moniac. Această dată a marcat de altfel in­trarea în funcţiune a combinatului. Cunoştinţele profe­sionale au permis oa­menilor să ia în stă­­pînire instalaţiile şi utilajele din dotare, de atunci creşte în­continuu cuprinderea minţii lor Rezultatele nu întîrzie să se ara­te. In primele două luni de funcţionare — iulie şi august a. c. — planul la producţia globală şi marfă a fost depăşit cu peste 4 la sută. Numai du­pă şapte zile de ex­ploatare a primei linii tehnologice din ca­drul fabricii de amo­niac, aceasta a atins parametrii de lucru proiectaţi, iar în 12 zile fabricile de acid azotic şi azotat de a­­moniu. Şi dacă acuma am posibilitatea să scriu despre aceste succese, trebuie să ştiţi că merite deose­bite, esenţiale revin deopotrivă colective­lor de constructori, montori şi chimişti, care au ştiut să trans­pună în fapte sarci­nile trasate de par­tid. Ecoul însemnatului eveniment — vizita conducătorilor de par­tid şi de stat la com­binat — mai stăruie încă în mintea mun­citorilor, tehnicienilor şi a inginerilor. Ori­unde ne îndreptăm paşii în aceste zile, spre oricare loc de muncă, întîlnim pre­tutindeni un ritm sus­ţinut de muncă în ca­re se simte hotărîrea colectivului de chi­mişti, constructori şi mentori români şi maghiari, de a trans­pune în fapte indica­ţiile şi recomandările primite cu prilejul vi­zitei. Atunci, conducăto­rii de partid şi de stat au examinat ma­cheta combinatului cu părţile lui aflate încă în construcţie sau ca­re urmează să fie realizate. Au stat de vorbă, acolo, lîngă in­stalaţii şi tablouri de comandă cu specia­lişti despre termenele de execuţie, compor­tarea utilajelor, felul cum au decurs pro­bele tehnologice şi primele succese obţi­nute în fabricarea mi­raculosului îngrăşă­­mînt azotos. S-a sub­liniat faptul că în combinat mai sînt multiple rezerve care ar putea conduce la îmbunătăţirea indica­torilor tehnico-econo­­mici planificaţi a se realiza. Printre altele a rezultat că combi­natul dispune de sur­se importante de ali­mentare cu energie e­­lectrică, apă, gaz-me­­tan şi bioxid de car­bon (rezultat din pro­cesul,­ de producţie şi acuma neutilizat) şi că acestea ar putea fi folosite prin construi­rea unei fabrici de metanol şi uree, obţi­­nîndu-se produse ne­cesare chimiei şi agri­culturii. Conducătorii de par­­­­tid şi de stat, inte­­resîndu-se de princi­palele probleme ale producţiei au dat pre­ţioase indicaţii privind : utilizarea la un înalt grad a capacităţilor de producţie, îmbu­nătăţirea indicatorilor tehnico-economici în­registraţi. O grijă deosebită au manifes­tat faţă de execuţia noilor obiective — fabrica de amoniac cu o capacitate de 100.000 tone anual — recomandînd im­primarea unui ritm susţinut lucrărilor din etapa a doua de­ ex­tindere a combinatu­lui. Colectivele noastre au hotărît să-şi con­juge eforturile, elanul şi priceperea pentru a da viaţă indicaţiilor primite. Astfel, să-şi îndeplinească exem­plar sarcinile care le revin în actualul cin­cinal de a ajunge ca în anul 1970 să rea­lizeze 20 la sută din cantitatea de îngrăşă­minte azotoase pre­văzută de Directivele Congresului al IX-lea al partidului. Noul obiectiv in­dustrial, Combinatul de îngrăşăminte azo­toase, a schimbat po­­tenţialul economic al regiunii, a schimbat distribuţia de energie socială, a schimbat pulsul vital al oraşu­lui Tîrgu-Mureş, dîn­­du-i acestuia posibi­­litatea de afirmat prin miile de tone de îngrășăminte azotoase care iau de aici dru­mul ogoarelor, fă-­du-le roadele și mai bogate. ing. MIRCEA CONSTANTINESCU directorul Combina­tului de îngrășămite azotoase din Tîrgu-Mureș Ritmus mai poate fi Muniţii In ultimele două zile, ca urma­re a măsurilor luate, ritmul treieri­­şului în ansamblul regiunii s-a îm­bunătăţit. In multe unităţi s-a pre­lungit timpul de funcţionare a batozelor prin organizarea lucrului în două schimburi, folosindu-se la treierat şi o parte din combine. In raioanele Tîrnăveni şi­­ Tg.-Mureş de pildă, între 28 şi 30 august gra­ficul treierişului a săltat de la, 62,5 la sută la 70 la sută şi,respectiv de la 56,3 la sută la 63 la sută. Cu toate acestea există loc pentru mai bine, pentru îmbunătăţirea ritmu­ lui actual al treierişului. Raidul în­treprins în ziua de 30 august în cîteva cooperative din raioanele de mai sus ne îndreptăţeşte să afir­măm acest lucru. Cei harnici au pus recolta la adăpost Pe hotarul cooperativelor din Cetatea de Baltă, :Crăeşti, la­ Agăi,’ ,Băl,ca,d­.g., Mădăraş, Cheng­.u “'iflare'.­­ Miercurea 'Niraj,­­ Goilăţerţi, Ungheni ’ şi*, altele ’ n-am văzut nici o claie de grîu pe cîmp. La aici se treierau ultimii snopi şi se 'făceau finisări la şirele de paie. La­ între­barea cum staţi cu treierişul, peste tot, ni s-a răspuns: am terminat sau sîntem pe terminate. Coopera­torii din aceste unităţi nu mai sînt îngrijoraţi de soarta recoltei din acest an. Griul lor e de acum în hambare. Acum sînt preocupaţi de recolta viitoare, dau zor arăturilor, pregătesc sămînţa, fertilizează solul şi plănuiesc asupra celui mai po­trivit mod de amplasare a culturii de grîu. La aceste rezultate s-a pu­tut ajunge prin hărnicie, prin folo­sirea fiecărei ore bune de lucru dintre ploile care le-au dat şi lor m­ult de furcă. Organizare bună a muncii la treierat am întîlnit şi la Căneşti. Munca­ la cele 3 batoze este organizată în două schimburi (un schimb de­ la ora 1 la 13 iar altul de la 13 la 20). Lucrînd fără întrerupere, batozele treieră zilnic 4,5—5 vagoane cu grîu. Au fost zile cînd cele de mare capacitate au treierat­­şi cîte 2 vagoane fie­care. Lucrînd­u-se astfel,­­în scurt timp, s-a treierat griul de pe mai bine de 500 ha din cele peste­ 700 ha. Există garanţia că aici treie­rişul se va termina în următoarele 6 zile. PLECAREA TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER LA ATENA Miercuri dimineaţă a părăsit Capitala, plecînd la Atena, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste Româ­nia, Ion Gheorghe Maurer, în­soţit de ministrul afacerilor ex­terne, Corneliu Mănescu, care răspunzînd invitaţiei, primului ministru al Regatului Greciei, va face o vizită oficială în Gre­cia. împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri a plecat, de asemenea, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, precum şi un grup de consilieri şi experţi. Pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Gheorghe A­­postol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Die Verdeţ, Ma­xim Berghianu, Iosif Banc, Pe­tre Blajovici, Florian Dănălache, János Fazekas, Constanţa Cră­ciun, Gheorghe Gaston Marin, Roman Moldovan, miniştri. Au fost de faţă Spy­ros Ada­­mopoulos, însărcinatul cu afa­ceri ad-interim al Greciei la Bucureşti şi membri ai ambasa­dei. (Agerpres) (ÎN PAGINA A IV-A : SOSIREA LA ATENA ŞI DES­FĂŞURAREA VIZITEI) Electrificări In acest an vor fi electrificate peste 1.000 din cele 5.000 de sate prevăzute a fi electrificate în cincinal. încă 20.000 de gos­podării săteşti individuale vor beneficia de alimentarea cu e­­nergie electrică. Prin grija sfaturilor populare şi sprijinul Ministerului Energiei Electrice, în regiunile Banat şi Dobrogea electrificarea rurală se apropie de sfîrşit, iar în regiuni­le Bucureşti, Oltenia, Iaşi şi al­tele, au fost create condiţii pen­tru a se electrifica aproximativ 160 de sate. rurale Extinderea reţelei în mediul sătesc a creat condiţii de utiliza­re mai largă a energiei electrice în mecanizarea muncilor agrico­le, la irigaţii, alimentare cu apă, diferite lucrări zootehnice etc. Ţinînd seama de aceasta, în ca­drul fiecărei regiuni s-au efec­tuat studii amănunţite, pe baza cărora sfaturile populare vor în­tocmi ■ programul de electrifica­­­­re a tuturor unităţilor care încă nu folosesc curentul electric în procesul de producţie. (Agerpres). /­ In interiorul zidi­ ♦ Roman Emanoil Bacaloglu ^ S P O R T (PAG. A 2-A) ♦ $3 aplicăm cu strictețe principiul muncii colective (PAG. A 3-A) Fruntaşi la recoltat, codaşi la treieriş Cooperativele agricole din Agriş­­teu şi Deal au fost printre primele unităţi din raion care au terminat recoltatul griului. La treieriş­­ însă n-au manifestat acelaşi interes. După terminarea secerişului, griul a fost lăsat săptămîni în şir pe cîmp, începerea din plin a treie­rişului tărăgănîndu-se de la o zi la alta. La Agrişteu de pildă şi a­­cum mai există în clăi, pe cîmp, 20 la sută din recoltă, iar batozele lucrează la treierat sub orice cri­tică. La ora 10 cînd am ajuns la cooperativă, pe alta din Bălăuşeri două batoze stăteau fără să lucre­ze. Una din ele şi-a întrerupt acti­vitatea încă în ziua precedentă la aceeaşi oră. Din informaţiile pri­mite, cît şi din carnetele de batoză rezultă că de la începerea treie­rişului nici într-o zi n-au funcţio­nat din plin toate batozele. O da­tă se defectează batozele, altă­dată elevatoarele de paie şi uneori lasă de dorit şi buna deservire a acestora. In ziua de 29 august de pildă, practic a lucrat doar o sin­gură batoză, două fiind defecte, una din ele a fost remediată abia a doua zi la ora 11. Din cauza uzurii pronunţate a lanţurilor trans­portoare de la elevatoare au foc la fel întreruperi dese. Aşa e cînd începi lucrul nepregătit — spun unii cooperatori de pe arie. Dacă a ştiut că lanţurile sînt uzate de ce consiliul de conducere n-a luat măsuri din timp pentru înlo­cuirea lor? Uniunea cooperativelor agricole din Tîrnăveni de ce n-a semnalat aceste defecţiuni cu oca­zia recepţionării utilajului ce este folosit în actuala campanie? După părerea noastră şi echipele care deservesc batozele lucrează defec­tuos. In loc să se organizeze două schimburi distincte, pe jumătăţi de zile, după exemplul de la Găneşti, echipele se schimbă aici după o tradiţie veche şi anume după fie­care 20 saci treieraţi. (Lucrîndu-se astfel nu e de mirare că coopera­tiva a treierat numai 31,6 la sută din recoltă). De fapt asemenea ca­zuri am întîlnit şi la Coroisînmăr­­tin, Idrifaia, Tirimia şi în alte părţi. Acest mod de organizare a lucru­lui nu dă rezultate. Cea mai bună dovadă sînt rezultatele... Nici una din batozele care lucrează în a­­cest fel nu fac nici norma zilnică stabilită pentru un singur schimb. La Odnhei, deşi se susţine că se lucrează în două schimburi, lucrul începe tîrziu, la ora 8 dimineața. TRAIAN GABOR (Continuare în pag. a 3-a) Soare după furtună S-a întîmplat la Iernut, în urmă cu cîteva săptămîni. Cînd nimeni nu se aştepta, du­­pă-masa, pe la orele 15:30, cerul s-a acoperit de nori grei, plum­burii, care au întunecat zarea şi se lăsară aşa de jos de îţi făcea impresia că se sprijină pe coamele dealurilor din jur şi că într-un mi­nut sau altul se vor năpusti asupra satului. Un fulger urmat de un trăsnet fu semnalul vîntului nă­prasnic, a ploii şi grindinei, care în cîteva minute au adus mari pagube cooperativei agricole. Oamenii îngroziţi de furia vîn­­tului, de intensitatea ploii s-au a­­dăpostit care pe unde au putut dar nimeni nu s-a gîndit să pără­sească grajdurile pline de animale. Totul n-a durat mai mult de 6—7 minute. Vîntul, cu o viteză nemaipomenită, a izbit cu putere și a dărîmat grajdul cailor, apoi altul cu o capacitate de 250 de bovine, două îngrășătorii de porci, o maternitate de scroafe, a răvăşit din o sută vreo şase şire de paie şi fîn şi a descoperit de ţigle cea mai mare parte a celorlalte con­strucţii care au rămas nedărîmate. Şi în sat au fost descoperite clă­diri. Vasile Boantă, adăpostit lîngă un pătul, fu primul care, în acest in­fern, observă stricăciunile aduse, iar Ioan Trombitaş, preşedintele cooperativei, care se afla lîngă el, neţinînd seama de vreme se în­dreptă spre locul fostului grajd strigînd — ajutor, pentru a salva oamenii, animalele de sub dărîmă­turi... Vremea nu se liniştise, dar ca din pămînt ţăranii cooperatori din sat, muncitorii de la termocentrala din localitate, aflînd cu iuţeala ful­gerului de cele întîmplate la se­diul cooperativei agricole, au venit cu sutele ca să salveze oamenii, bunurile obşteşti... Datorită intervenţiei imediate, a curajului de care au dat dovadă cooperatorii în asemenea împreju­rări, această încleştare cu natura nu s-a soldat cu nici o pierdere de vieţi omeneşti. In schimb acope­rişurile, zidurile grajdurilor dărî­­mate pînă la temelii au prins sub ele 9 vaci, 5 boi, 61 tineret bovin, 7 cai. Cu toate că au fost dărîmate ambele îngrăşătorii, totuşi cei 340 de porci au reuşit să fugă, lăsînd tribut sub dărîmături doar 7 ca­pete. .. In total se apreciază că furtuna, cu putere de ciclon, fenomen rar întîlnit pe aceste meleaguri, a pri­cinuit pagube în materiale şi ani­male numai cooperativei agricole din Iernut, de peste un milion de lei. După cele întîmplate, ţăranii cooperatori din Iernut n-au fost lă­saţi singuri. Imediat după aflarea veştii, organele de partid şi de stat s-au deplasat la faţa locului şi împreună cu conducerea coopera­tivei au luat măsuri ca în cel mai scurt timp să refacă tot ce a fost distrus de furtună. A doua zi, au venit şi ţăranii muncitori din sa­tele din împrejurimi. Din proprie iniţiativă, Ioan Adam, preşedintele C.A.P. din Papiu Ilarian, a trimis o echipă de dulgheri care împreună cu alţi meşteri veniţi din coope­rativele agricole din Sînger şi Sîn­­paul zile de-a rîndul au lucrat gratuit la sortatul materialelor lem­noase, a cărămizilor. Cu mult devotament au muncit la curăţarea molozului, a cărării- REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) Intr-o secţie a Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mu­reș. CONCURS DE PROIECTARE Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sis­tematizare organizează un con­curs în proiectare cu partici­pare nelimitată, cu­ tema „Club sindical cu sală de spectacole de 800 locuri Oradea".­ Vor fi acordate următoarele premii şi menţiuni: premiul I: — 15.000 lei; premiul II — 12.000 lei; premiul III — 10.000 lei; 5 menţiuni a 4.000 lei fiecare. Proiectele vor fi depuse pînă la 14 noiembrie a. c. ora­ 20 la C.S.C.A.S. Tema-program poate fi ridicată de la C.S.C.A.S. şi insti­tutele centrale de proiectare, începînd de la data­ de 1 sep­tembrie a. c. și de la C.S.A.P.C., la 3 septembrie a. c.­ ­Agerpres. TURNEUL TEATRULUI DE COMEDIE Teatrul de comedie din Bucu­reşti, unul din cele mai valoroase colective artistice ale ţării, s-a pre­zentat aseară în faţa spectatorilor tîrgumureşeni cu două dintre cele mai valoroase creaţii din stagiunea trecută: „INSULA" şi „RINOCERII". Actori de reputaţie internaţio­nală, ca artistul poporului Radu Beligan, artiştii emeriţi Ion Lu­cian, Niculae Gărdescu şi Mircea Constantinescu,, apoi Mircea Şep­­tilici, Gostel Constantinescu, Mir­­cea Balaban, Dem­ Savu, sau‘ ti­nerii Sanda Tom­a, Gh. Dinică, Şte­fan Tapalagă ş. a. au susţinut,, la un înalt nivel, partiturile­­princi­pale ale spectacolului „RINOCE­RII" — cunoscuta piesă antifascistă a lui Eugen Ionescu şi „INSULA", comedia lui Mihail Sebastian, lu­crare ce împleteşte poezia ginga­şă şi pură a unor sentimente dis­crete, cu bărbăţia şi speranţa. Teatrul de comedie din Bucu­reşti a fost aşteptat şi primit în oraşul nostru cu un viu interes, cu dragoste şi preţuire. Aplauzele la scena deschisă, atît la matineu (Rinocerii) cît şi seara (Insula) a­­cordate de sutele de tîrgumureşeni care au umplut pînă la refuz sala mare a Palatului culturii din loca­litate, constituie dovada cea mai elocventă a înaltei prețuiri de ca­re s-au bucurat actorii bucureșteni.

Next