Steaua Roşie, septembrie 1966 (Anul 18, nr. 205-230)
1966-09-01 / nr. 205
Proletari, din toate ţările, uniţi-vă ! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 205 (2.630) Joi, 1 septembrie 1966 4 pagini, 25 de bani VEDERE DIN CLUJ Oraş străvechi, renumit prin monumentele sale, Clujul îşi împrospătează panorama prin construcţii noi şi moderne. In anii noştri s-au ridicat in oraşul de pe Someş întregi cartiere noi, cu mii de apartamente răspunzînd cerinţelor actuale de confort. Fotografia noastră prezintă imaginea unui nou cartier. Ca piticii lingă uriași, așapar vechile case pe lingă noile blocuri-turn. PRELUDIUL unor noi succese la C.I. A. Tg.-Mureş a*. La marginea oraşului Tîrgu-Mureş, într-o zonă denumită deacum industrială, s-a înălţat Combinatul de îngrăşăminte azotoase, creaţie a forţei şi priceperii, măsură a capacităţilor noastre, în care tehnica nouă şi-a găsit întrutotul întruchiparea. Hale moderne, turnuri de răcire şi granulare, duze de difuzie, rezervoare, ieşite nu de mult de sub schele, îşi dezvăluiesc în văzul tuturor frumuseţile. Noul neisai se ridică peste dealuri străjuind pînă în depărtări Valea Mureşului, îndemnînd narcă ochiul să confrunte relieful strălucitor al naturii cu peisajul nou industrial. Aici, la noua cetate a chimiei — cum i se mai spune combinatului — se întîmplă zilnic evenimente. Ele se succed atît de repede încît cu greu ar putea fi toate consemnate. Reţine însă atenţia două primăveri, a anului 1963 cînd a început construcţia noului obiectiv industrial, şi a anului 1966 cînd au fost terminate lucrările de construcţiimontaj la fabricile de acid azotic şi azotat de amoniu. La 20 iunie a. c., înainte de termen cu 10 zile, s-a pus în funcţiune şi prima linie tehnologică a fabricii de amoniac. Această dată a marcat de altfel intrarea în funcţiune a combinatului. Cunoştinţele profesionale au permis oamenilor să ia în stăpînire instalaţiile şi utilajele din dotare, de atunci creşte încontinuu cuprinderea minţii lor Rezultatele nu întîrzie să se arate. In primele două luni de funcţionare — iulie şi august a. c. — planul la producţia globală şi marfă a fost depăşit cu peste 4 la sută. Numai după şapte zile de exploatare a primei linii tehnologice din cadrul fabricii de amoniac, aceasta a atins parametrii de lucru proiectaţi, iar în 12 zile fabricile de acid azotic şi azotat de amoniu. Şi dacă acuma am posibilitatea să scriu despre aceste succese, trebuie să ştiţi că merite deosebite, esenţiale revin deopotrivă colectivelor de constructori, montori şi chimişti, care au ştiut să transpună în fapte sarcinile trasate de partid. Ecoul însemnatului eveniment — vizita conducătorilor de partid şi de stat la combinat — mai stăruie încă în mintea muncitorilor, tehnicienilor şi a inginerilor. Oriunde ne îndreptăm paşii în aceste zile, spre oricare loc de muncă, întîlnim pretutindeni un ritm susţinut de muncă în care se simte hotărîrea colectivului de chimişti, constructori şi mentori români şi maghiari, de a transpune în fapte indicaţiile şi recomandările primite cu prilejul vizitei. Atunci, conducătorii de partid şi de stat au examinat macheta combinatului cu părţile lui aflate încă în construcţie sau care urmează să fie realizate. Au stat de vorbă, acolo, lîngă instalaţii şi tablouri de comandă cu specialişti despre termenele de execuţie, comportarea utilajelor, felul cum au decurs probele tehnologice şi primele succese obţinute în fabricarea miraculosului îngrăşămînt azotos. S-a subliniat faptul că în combinat mai sînt multiple rezerve care ar putea conduce la îmbunătăţirea indicatorilor tehnico-economici planificaţi a se realiza. Printre altele a rezultat că combinatul dispune de surse importante de alimentare cu energie electrică, apă, gaz-metan şi bioxid de carbon (rezultat din procesul, de producţie şi acuma neutilizat) şi că acestea ar putea fi folosite prin construirea unei fabrici de metanol şi uree, obţinîndu-se produse necesare chimiei şi agriculturii. Conducătorii de partid şi de stat, interesîndu-se de principalele probleme ale producţiei au dat preţioase indicaţii privind : utilizarea la un înalt grad a capacităţilor de producţie, îmbunătăţirea indicatorilor tehnico-economici înregistraţi. O grijă deosebită au manifestat faţă de execuţia noilor obiective — fabrica de amoniac cu o capacitate de 100.000 tone anual — recomandînd imprimarea unui ritm susţinut lucrărilor din etapa a doua de extindere a combinatului. Colectivele noastre au hotărît să-şi conjuge eforturile, elanul şi priceperea pentru a da viaţă indicaţiilor primite. Astfel, să-şi îndeplinească exemplar sarcinile care le revin în actualul cincinal de a ajunge ca în anul 1970 să realizeze 20 la sută din cantitatea de îngrăşăminte azotoase prevăzută de Directivele Congresului al IX-lea al partidului. Noul obiectiv industrial, Combinatul de îngrăşăminte azotoase, a schimbat potenţialul economic al regiunii, a schimbat distribuţia de energie socială, a schimbat pulsul vital al oraşului Tîrgu-Mureş, dîndu-i acestuia posibilitatea de afirmat prin miile de tone de îngrășăminte azotoase care iau de aici drumul ogoarelor, fă-du-le roadele și mai bogate. ing. MIRCEA CONSTANTINESCU directorul Combinatului de îngrășămite azotoase din Tîrgu-Mureș Ritmus mai poate fi Muniţii In ultimele două zile, ca urmare a măsurilor luate, ritmul treierişului în ansamblul regiunii s-a îmbunătăţit. In multe unităţi s-a prelungit timpul de funcţionare a batozelor prin organizarea lucrului în două schimburi, folosindu-se la treierat şi o parte din combine. In raioanele Tîrnăveni şi Tg.-Mureş de pildă, între 28 şi 30 august graficul treierişului a săltat de la, 62,5 la sută la 70 la sută şi,respectiv de la 56,3 la sută la 63 la sută. Cu toate acestea există loc pentru mai bine, pentru îmbunătăţirea ritmu lui actual al treierişului. Raidul întreprins în ziua de 30 august în cîteva cooperative din raioanele de mai sus ne îndreptăţeşte să afirmăm acest lucru. Cei harnici au pus recolta la adăpost Pe hotarul cooperativelor din Cetatea de Baltă, :Crăeşti, la Agăi,’ ,Băl,ca,d.g., Mădăraş, Cheng.u “'iflare'. Miercurea 'Niraj, Goilăţerţi, Ungheni ’ şi*, altele ’ n-am văzut nici o claie de grîu pe cîmp. La aici se treierau ultimii snopi şi se 'făceau finisări la şirele de paie. La întrebarea cum staţi cu treierişul, peste tot, ni s-a răspuns: am terminat sau sîntem pe terminate. Cooperatorii din aceste unităţi nu mai sînt îngrijoraţi de soarta recoltei din acest an. Griul lor e de acum în hambare. Acum sînt preocupaţi de recolta viitoare, dau zor arăturilor, pregătesc sămînţa, fertilizează solul şi plănuiesc asupra celui mai potrivit mod de amplasare a culturii de grîu. La aceste rezultate s-a putut ajunge prin hărnicie, prin folosirea fiecărei ore bune de lucru dintre ploile care le-au dat şi lor mult de furcă. Organizare bună a muncii la treierat am întîlnit şi la Căneşti. Munca la cele 3 batoze este organizată în două schimburi (un schimb de la ora 1 la 13 iar altul de la 13 la 20). Lucrînd fără întrerupere, batozele treieră zilnic 4,5—5 vagoane cu grîu. Au fost zile cînd cele de mare capacitate au treieratşi cîte 2 vagoane fiecare. Lucrîndu-se astfel,în scurt timp, s-a treierat griul de pe mai bine de 500 ha din cele peste 700 ha. Există garanţia că aici treierişul se va termina în următoarele 6 zile. PLECAREA TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER LA ATENA Miercuri dimineaţă a părăsit Capitala, plecînd la Atena, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, care răspunzînd invitaţiei, primului ministru al Regatului Greciei, va face o vizită oficială în Grecia. împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri a plecat, de asemenea, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, precum şi un grup de consilieri şi experţi. Pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Die Verdeţ, Maxim Berghianu, Iosif Banc, Petre Blajovici, Florian Dănălache, János Fazekas, Constanţa Crăciun, Gheorghe Gaston Marin, Roman Moldovan, miniştri. Au fost de faţă Spyros Adamopoulos, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Greciei la Bucureşti şi membri ai ambasadei. (Agerpres) (ÎN PAGINA A IV-A : SOSIREA LA ATENA ŞI DESFĂŞURAREA VIZITEI) Electrificări In acest an vor fi electrificate peste 1.000 din cele 5.000 de sate prevăzute a fi electrificate în cincinal. încă 20.000 de gospodării săteşti individuale vor beneficia de alimentarea cu energie electrică. Prin grija sfaturilor populare şi sprijinul Ministerului Energiei Electrice, în regiunile Banat şi Dobrogea electrificarea rurală se apropie de sfîrşit, iar în regiunile Bucureşti, Oltenia, Iaşi şi altele, au fost create condiţii pentru a se electrifica aproximativ 160 de sate. rurale Extinderea reţelei în mediul sătesc a creat condiţii de utilizare mai largă a energiei electrice în mecanizarea muncilor agricole, la irigaţii, alimentare cu apă, diferite lucrări zootehnice etc. Ţinînd seama de aceasta, în cadrul fiecărei regiuni s-au efectuat studii amănunţite, pe baza cărora sfaturile populare vor întocmi ■ programul de electrificare a tuturor unităţilor care încă nu folosesc curentul electric în procesul de producţie. (Agerpres). / In interiorul zidi ♦ Roman Emanoil Bacaloglu ^ S P O R T (PAG. A 2-A) ♦ $3 aplicăm cu strictețe principiul muncii colective (PAG. A 3-A) Fruntaşi la recoltat, codaşi la treieriş Cooperativele agricole din Agrişteu şi Deal au fost printre primele unităţi din raion care au terminat recoltatul griului. La treieriş însă n-au manifestat acelaşi interes. După terminarea secerişului, griul a fost lăsat săptămîni în şir pe cîmp, începerea din plin a treierişului tărăgănîndu-se de la o zi la alta. La Agrişteu de pildă şi acum mai există în clăi, pe cîmp, 20 la sută din recoltă, iar batozele lucrează la treierat sub orice critică. La ora 10 cînd am ajuns la cooperativă, pe alta din Bălăuşeri două batoze stăteau fără să lucreze. Una din ele şi-a întrerupt activitatea încă în ziua precedentă la aceeaşi oră. Din informaţiile primite, cît şi din carnetele de batoză rezultă că de la începerea treierişului nici într-o zi n-au funcţionat din plin toate batozele. O dată se defectează batozele, altădată elevatoarele de paie şi uneori lasă de dorit şi buna deservire a acestora. In ziua de 29 august de pildă, practic a lucrat doar o singură batoză, două fiind defecte, una din ele a fost remediată abia a doua zi la ora 11. Din cauza uzurii pronunţate a lanţurilor transportoare de la elevatoare au foc la fel întreruperi dese. Aşa e cînd începi lucrul nepregătit — spun unii cooperatori de pe arie. Dacă a ştiut că lanţurile sînt uzate de ce consiliul de conducere n-a luat măsuri din timp pentru înlocuirea lor? Uniunea cooperativelor agricole din Tîrnăveni de ce n-a semnalat aceste defecţiuni cu ocazia recepţionării utilajului ce este folosit în actuala campanie? După părerea noastră şi echipele care deservesc batozele lucrează defectuos. In loc să se organizeze două schimburi distincte, pe jumătăţi de zile, după exemplul de la Găneşti, echipele se schimbă aici după o tradiţie veche şi anume după fiecare 20 saci treieraţi. (Lucrîndu-se astfel nu e de mirare că cooperativa a treierat numai 31,6 la sută din recoltă). De fapt asemenea cazuri am întîlnit şi la Coroisînmărtin, Idrifaia, Tirimia şi în alte părţi. Acest mod de organizare a lucrului nu dă rezultate. Cea mai bună dovadă sînt rezultatele... Nici una din batozele care lucrează în acest fel nu fac nici norma zilnică stabilită pentru un singur schimb. La Odnhei, deşi se susţine că se lucrează în două schimburi, lucrul începe tîrziu, la ora 8 dimineața. TRAIAN GABOR (Continuare în pag. a 3-a) Soare după furtună S-a întîmplat la Iernut, în urmă cu cîteva săptămîni. Cînd nimeni nu se aştepta, după-masa, pe la orele 15:30, cerul s-a acoperit de nori grei, plumburii, care au întunecat zarea şi se lăsară aşa de jos de îţi făcea impresia că se sprijină pe coamele dealurilor din jur şi că într-un minut sau altul se vor năpusti asupra satului. Un fulger urmat de un trăsnet fu semnalul vîntului năprasnic, a ploii şi grindinei, care în cîteva minute au adus mari pagube cooperativei agricole. Oamenii îngroziţi de furia vîntului, de intensitatea ploii s-au adăpostit care pe unde au putut dar nimeni nu s-a gîndit să părăsească grajdurile pline de animale. Totul n-a durat mai mult de 6—7 minute. Vîntul, cu o viteză nemaipomenită, a izbit cu putere și a dărîmat grajdul cailor, apoi altul cu o capacitate de 250 de bovine, două îngrășătorii de porci, o maternitate de scroafe, a răvăşit din o sută vreo şase şire de paie şi fîn şi a descoperit de ţigle cea mai mare parte a celorlalte construcţii care au rămas nedărîmate. Şi în sat au fost descoperite clădiri. Vasile Boantă, adăpostit lîngă un pătul, fu primul care, în acest infern, observă stricăciunile aduse, iar Ioan Trombitaş, preşedintele cooperativei, care se afla lîngă el, neţinînd seama de vreme se îndreptă spre locul fostului grajd strigînd — ajutor, pentru a salva oamenii, animalele de sub dărîmături... Vremea nu se liniştise, dar ca din pămînt ţăranii cooperatori din sat, muncitorii de la termocentrala din localitate, aflînd cu iuţeala fulgerului de cele întîmplate la sediul cooperativei agricole, au venit cu sutele ca să salveze oamenii, bunurile obşteşti... Datorită intervenţiei imediate, a curajului de care au dat dovadă cooperatorii în asemenea împrejurări, această încleştare cu natura nu s-a soldat cu nici o pierdere de vieţi omeneşti. In schimb acoperişurile, zidurile grajdurilor dărîmate pînă la temelii au prins sub ele 9 vaci, 5 boi, 61 tineret bovin, 7 cai. Cu toate că au fost dărîmate ambele îngrăşătorii, totuşi cei 340 de porci au reuşit să fugă, lăsînd tribut sub dărîmături doar 7 capete. .. In total se apreciază că furtuna, cu putere de ciclon, fenomen rar întîlnit pe aceste meleaguri, a pricinuit pagube în materiale şi animale numai cooperativei agricole din Iernut, de peste un milion de lei. După cele întîmplate, ţăranii cooperatori din Iernut n-au fost lăsaţi singuri. Imediat după aflarea veştii, organele de partid şi de stat s-au deplasat la faţa locului şi împreună cu conducerea cooperativei au luat măsuri ca în cel mai scurt timp să refacă tot ce a fost distrus de furtună. A doua zi, au venit şi ţăranii muncitori din satele din împrejurimi. Din proprie iniţiativă, Ioan Adam, preşedintele C.A.P. din Papiu Ilarian, a trimis o echipă de dulgheri care împreună cu alţi meşteri veniţi din cooperativele agricole din Sînger şi Sînpaul zile de-a rîndul au lucrat gratuit la sortatul materialelor lemnoase, a cărămizilor. Cu mult devotament au muncit la curăţarea molozului, a cărării- REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) Intr-o secţie a Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureș. CONCURS DE PROIECTARE Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare organizează un concurs în proiectare cu participare nelimitată, cu tema „Club sindical cu sală de spectacole de 800 locuri Oradea". Vor fi acordate următoarele premii şi menţiuni: premiul I: — 15.000 lei; premiul II — 12.000 lei; premiul III — 10.000 lei; 5 menţiuni a 4.000 lei fiecare. Proiectele vor fi depuse pînă la 14 noiembrie a. c. ora 20 la C.S.C.A.S. Tema-program poate fi ridicată de la C.S.C.A.S. şi institutele centrale de proiectare, începînd de la data de 1 septembrie a. c. și de la C.S.A.P.C., la 3 septembrie a. c. Agerpres. TURNEUL TEATRULUI DE COMEDIE Teatrul de comedie din Bucureşti, unul din cele mai valoroase colective artistice ale ţării, s-a prezentat aseară în faţa spectatorilor tîrgumureşeni cu două dintre cele mai valoroase creaţii din stagiunea trecută: „INSULA" şi „RINOCERII". Actori de reputaţie internaţională, ca artistul poporului Radu Beligan, artiştii emeriţi Ion Lucian, Niculae Gărdescu şi Mircea Constantinescu,, apoi Mircea Şeptilici, Gostel Constantinescu, Mircea Balaban, Dem Savu, sau‘ tinerii Sanda Toma, Gh. Dinică, Ştefan Tapalagă ş. a. au susţinut,, la un înalt nivel, partiturileprincipale ale spectacolului „RINOCERII" — cunoscuta piesă antifascistă a lui Eugen Ionescu şi „INSULA", comedia lui Mihail Sebastian, lucrare ce împleteşte poezia gingaşă şi pură a unor sentimente discrete, cu bărbăţia şi speranţa. Teatrul de comedie din Bucureşti a fost aşteptat şi primit în oraşul nostru cu un viu interes, cu dragoste şi preţuire. Aplauzele la scena deschisă, atît la matineu (Rinocerii) cît şi seara (Insula) acordate de sutele de tîrgumureşeni care au umplut pînă la refuz sala mare a Palatului culturii din localitate, constituie dovada cea mai elocventă a înaltei prețuiri de care s-au bucurat actorii bucureșteni.