Steaua Roşie, septembrie 1966 (Anul 18, nr. 205-230)
1966-09-21 / nr. 222
2 CĂUTAM O ŞCOALĂ... » ... Căutam o şcoală, dar nu una anume, pentru că sărbătoarea era pentru toate. Mergeam la întîmplare pe străzi cu Casele şi curţile inundate de flori şi miasmele toamnei. Anotimpul împlinirilor... Mă credeam şcolăriţă pentru că străzile au fost luate cu asalt de şcolari de toate vîrstele; covor de flori, de cravate şi funde roşii. Inima-mi bătea cu putere de emoţie că dintr-o clipă întralta îmi va apărea în cale şcoala. Care şcoală? Şcoala mea deatunci?!... Nu m-am putut lăsa pradă amintirilor de acum 30 de ani... — Merg la şcoală, mi-a strigat dintr-o fereastră o fetiţă blondă, cu privirea albastră, inteligentă şi veselă. Privirea vioaie şi spusele cu preocupare prematură le-au surprins şi mi-au impus confruntarea unor preocupări similare. Prin mine o generaţie trecută îşi amintea de un început de şcoală trist şi sărac, prin fetița blondă din fereastră vorbea cea mai tînără generație care pornea pe un drum splendid. Pe lîngă mine trecu o pionieră. Pe trotuarul dimpotrivă, un grup. Vecina mea se adresă grupului. — A plecat Otilia? — Da. îți doresc succes în muncă. — La învățătură! strigă o altă voce corectoare din grup. — E acelaşi lucru, se încheie dialogul. Aşadar, învăţătură egal muncă. ... Viitorii metalurgişti sau sculptori, învăţători sau forestieri, oţelari sau pictori, mineri sau cîntăreţi, agronomi sau medici, toţi şcolarii din clasa I a şcolii nr. 6 din Cernuţeni îşi vor aminti că la baza meseriei lor stă învăţătura — prima muncă din viaţa lor, această nesecată comoară de valori, la care astăzi sînt chemaţi toţi copiii de vîrstă şcolară să soarbă cu nesaţ. Cele mai frumoase daruri — Ar fi nedrept, ar fi de neiertat ca înainte de toate copiii noştri să nu înveţe bine, ne-au mărturisit Livia Istrati şi Livia Nedelea, mame, prima a doi băieţi şcolari, a doua a două fete eleve. — Au totul. Nimic nu le lipseşte. O şcoală de o mare eleganţă şi foarte bine înzestrată. Totul e atît de frumos, cărţile le-au primit gratuit spre uşurarea bugetului familial, cadrele didactice muncesc cu răspundere, încît ţi-e greu să crezi că se mai iau şi note mici. De aceea vrem să spunem tuturor copiilor ca şi alor noştri că darul acesta de nepreţuit pe care îl primesc copiii în fiecare an, nu poate fi răsplătit decit cu o învăţătură exemplară, numai cu note de zece şi cu nici o singură oră absentată de la şcoală. Sîntem alături de toţi părinţii cînd spunem aceste lucruri. NOTE Lignur DIN HLIfl... Geamurile îi sunt împodobite cu solniţe întregi şi pe jumătate, cu şi fără sare, cu scrumiere cu şi fără ţigări, cu farfurii întregi şi jumătate. Cîţiva păianjeni şi-au întins pînzele transparente pe faţa sticlei mate. Cu greu ochiul omului reuşeşte să distingă prin geam ce există în interiorul localului aşezat în mijlocul unei hore de brazi, care ziua îl ţin în umbră, iar noapte îl „protejează" de răcoarea toamnei. La prima vedere ai impresia că priveşti într-o magazie în care au fost aruncate din fugă mese şi fete pentru ele, oale şi farfurii, linguriţe, linguri şi linguroaie, şorturi şi bonete. Intr-un colţ, pe un podium, mai multe scaune se împung reciproc cu picioarele. In spatele acestui local din mijlocul naturii, cîteva cioturi de lemn chinuite cîndva de ascuţişul unui topor au început să se înnegrească din cauza intemperiilor. Alături de ele, două grătare mari, împodobite cu flori din rugină, aşteaptă, umplute pe jumătate cu cărbuni, să primească cîteva felii de carne proaspătă, din care să savureze niţică unsoare. Alături de grătare o grămadă de sticle. Cele ce stau cu gura spre cer au înghiţit din apa ploilor pînă cînd şi-au umplut pîntecul pînă la refuz; alte surori ale lor au fost lovite fără milă, şi acum, fireşte, vor ieşi din circulaţie. Localul descris mai sus, şi nu în întregime, are scris pe faţada lui: Restaurantul „Bradul", cu alte cuvinte numele staţiunii din apropierea oraşului Topliţa. In staţiune mai întîlneşti vizitatori care în zile cu soare fac baie în bazinul cu apă termală, noaptea se odihnesc în vile cochete şi curate. Ce contrast între aspectul plăcut al staţiunii şi restaurantul care îi poartă numele! De cîteva săptămîni el a rămas „orfan". Şi în ce condiţii? Stăpînului l-au dat uitării. Turiştii şi vizitatorii care poposesc şi se recrează ore în şir în frumoasa staţiune, nu ştiu dacă restaurantul va rămîne atît de „îngrijit" pînă în vara viitoare cînd urmează să-şi deschidă din nou uşile. ... Şi la cel din Tîrgu-Mureş — Rămînem? — Nu, prietenă dragă! Nu vezi ce rînd? — Păi aşa a fost şi ieri şi alaltăieri... — Să fie. Plecăm la altă cantină sau restaurant. Fiindcă aici pînă ajungi să mănînci îţi trece pofta... Aceste dialoguri le auzi aproape zilnic şi la diverse ore la intrarea în restaurantul-cantină „Bradul" din Tîrgu-Mureş, restaurant cu autoservire. Intr-adevăr te „autoserveşti" cu felul de mîncare care îţi convine. Şi sînt multe. Insă, pînă ajungi la casă şi la masă se întîmplă uneori să ţi se răcească mîncarea şi, mai ales, dacă o iei nu prea călduţă din vitrina bufetului. Drumul cu tava de bucate e anevoios pînă la casieriţă, care, cu maşina, îţi marchează costul porţiei de mîncare. Apoi mai aştepţi pînă cînd un salariat al restaurantului „reuşeşte" să vină să-ţi golească masa de farfuriile şi tacîmurie în care şi cu care au mîncat alţi clienţi. Iniţial, la acest local cu „autoservire" s-au fixat două casierii, cu două maşini de calculat şi marcat preţurile, dar se foloseşte numai una. Probabil că una dintre maşini „înregistrează" lungimea rîndului de oameni care aşteaptă minute în şir, timpul pe care îl pierd cît se „autoservesc", mişcările lente şi lipsa de solicitudine a personalului (care uneori poartă halate „apretate" cu bulion şi gulaş vînătoresc) Stop! De aici încolo „au cuvîntul" responsabilii celor două restaurante ce poartă aceeaşi firmă: "„Bradul". C. CROITORU Să fim la Înălţimea înfăptuirilor socialismului Zilele însorite şi pline de bucuria şi farmecul vacanţei au trecut în traista amintirilor şi iatăne ajunşi în faţa foii calendarului cu data „15 septembrie" — o sărbătoare a şcolii româneşti, ne spune tovarăşa prof. emeriţă Dorina Zamfir, directoarea Liceului nr. 1 din Reghin. Nerăbdători au aşteptat copiii patriei noastre dragi clipa revederii şcolii, a părinţilor lor spirituali — profesorii, iată-i pe şcolari aşezaţi în bănci privind cu nesaţ darul lor de început de an— cărţile ce le vor deschide noi orizonturi, îi vor înarma cu noi cunoştinţe. Anul şcolar 1956—1967 este al doilea an de cînd elevii de curs mediu primesc cărţi gratuit; este primul an al cincinalului de după Congresul al IX-lea al P.C.R. — cînd întregul popor, în entuziasm unanim, realizează sub conducerea partidului dezvoltarea bazei tehnico-materiale a socialismului. In acest ansamblu de măsuri dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîntului de cultură generală este o sarcină de prim ordin. Gratuitatea manualelor şcolare care înseamnă pentru părinţi un avantaj material deosebit de valoros este o manifestare de necontestat a grijii permanente a partidului faţă de cultura oamenilor, grijă ce caracterizează întreaga activitate a partidului. Un mare număr de elevi ai şcolii noastre au vizitat, prin excursiile organizate de şcoală, colţuri pitoreşti ale patriei, monumente ale naturii, vestigii ale trecutului nostru istoric, obiective industriale, case memoriale, s-au instruit şi au văzut cu ochii lor ţara în plin avînt al desăvîrşirii construcţiei socialiste. Şi-acum s-au întors într-o şcoală nouă, luminoasă şi caldă de sufletele părinteşti ale profesorilor. Au fost făcute unele înzestrări şi îmbunătăţiri cu scopul de a crea condiţiile cele mai necesare unui înalt nivel ştiinţific de predare. Laboratoarele au fost adecvate şi îmbogăţite. Dispunem de aparate şi obiecte menite să determine o înţelegere cît mai profundă a ştiinţelor. Cadrele didactice satisfac necesarul şcolii şi se vor achita cu simţ de răspundere de sarcina nobilă ce o au de a instrui şi educa tineretul. Astăzi oraşul Reghin a devenit un important centru şcolar al regiunii. înainte de 1944 nu a existat nici un liceu aici. Astăzi în oraşul nostru funcţionează două licee în care învaţă aproape 1.200 de elevi, 8 şcoli generale, 1 şcoală profesională S.M.T. Pe lîngă Liceul nr. 1 funcţionează şi o secţie serală în care învaţă aproape 400 elevi — oameni direct din cîmpul muncii, care se străduiesc şi reuşesc să studieze materia predată pentru a-şi forma o temeinică cultură gnerală necesară fiecărui om care munceşte în această ţară. Generaţiei acesteia, către care ne îndreptăm cu mari speranţe toată grija noastră de părinţi şi dascăli, îi dorim la acest nou început de an şcolar să ne îndreptăţească aşteptările şi să răsplătească condiţiile ce-i sunt create prin învăţătură temeinică, sîrguincioasă. OLGA APOSTOL Kt' /STEAUA RO $ I fr Luna sfesnicie este la fel de lună pentru cura marină.., ... ca oricare dintre lunile de vară" — ne-a declarat, recent, dr. Elena Berlescu, director adjunct ştiinţific al Institutului de balneologie şi fizioterapie. — Dar soarele, am replicat noi, încălzeşte totuşi mai slab! — In această lună, intensitatea radiaţiei calorice infraroşii înregistrează, într-adevăr, o scădere, durata de strălucire a soarelui fiind de circa 8 ore şi jumătate pe zi. Dar, pentru oamenii obosiţi, pentru cei care prezintă un oarecare grad de nevroză, pentru bătrîni şi pentru copii, această insolaţie mai slabă prezintă un real avantaj. Uşor suportabilă, plaja poate fi prelungită pe parcursul mai multor ore decît în lunile de vară. In luna septembrie, cura marină solicită, de altfel, un mai mic efort din partea sistemului vascular. — Se înţelege că ne vom bronza mai puţin ? — Dimpotrivă ! Datorită scurtării lungimii de unde, ultravioletele — cele cărora le datorăm bronzul frumos al pielii — devin mai penetrante şi, în acelaşi timp, mai active din punct de vedere terapeutic. Tot în această lună se consemnează, ca urmare a frecvenţei şi intensităţii spargerii valurilor, şi o creştere a cantităţii de aerosoli. Este un alt avantaj de care beneficiază cei ce-şi fac acum cura pe litoral, aerosolii avînd — după cum se ştie — nu numai o acţiune generală sedativă, dar şi o mare eficacitate în tratarea diferitelor boli printre care : rinitele, rinofaringitele şi bronşitele. — Ce ne puteţi spune despre temperatura apei şi despre stabilitatea timpului ? — Mediile anuale, stabilite pe baza unor observaţii care au început în urmă cu circa 70 de ani, atestă că apa este mai caldă în luna septembrie decît în lunile iulie şi august, căldura acumulată de mare în timpul verii, fiind radiată de aceasta, în atmosferă, în cursul toamnei. In luna septembrie a anului trecut, de pildă, temperatura apei a oscilat între 20—24 de grade, în timp ce în iulie şi august ea coborîse şi pînă la 12 grade. Aceleaşi studii multianuale evidenţiază în avantajul lunii septembrie şi o mai mare stabilitate a timpului. In condiţiile unei temperaturi medii de 18—25 de grade, luna septembrie a anului trecut a înregistrat doar două zile ploioase, în timp ce iulie oferise surpriza a două săptămîni cu precipitaţii abundente. După cum comunică prognozele meteorologice, nici actualul septembrie nu va înşela aşteptările celor ce şi-au ales această perioadă pentru cura marină . ★ Pe lîngă dărnicia razelor solare şi a brizei din luna septembrie, Agenţia O.N.T. „Carpaţi" Constanţa organizează pentru cei care îşi petrec concediul de odihnă pe litoral, interesante excursii în cele mai importante şi pitoreşti locuri ale Dobrogei. Cine poate rezista să nu vadă Delta Dunării, unde timp de două zile turiştii admiră frumuseţile acestui colţ de natură, descrise cu atîta măiestrie de Mihail Sadoveanu ? De neuitat rămîn excursiile în vechile aşezări Histria, Adamclisi, Capidava, Insula Ovidiu. Popasul la Ostrov se încheie cu o delicioasă masă pescărească, iar cel de la Murfatlar cu degustarea celor mai renumite vinuri din ţară, care ne-au adus multe medalii de aur la concursurile internaţionale. Incîntaţi de frumuseţile locurilor rămîn şi cei care fac turul litoralului ziua sau noaptea, o plimbare pe mare cu hidrobuzul, zboruri de agrement cu avionul, excursii la cherhanaua de la Jurilovca şi cetatea Heraclea, cu vaporaşul pe Siutghiol şi Techirghiol, la Varna etc. Cu amintiri plăcute şi învăţăminte preţioase se întorc şi cei care fac turul oraşului Constanţa şi vizitează Muzeul arheologic, care te poartă prin exponatele sale, în urmă cu mii de ani, făcîndu-te să înţelegi civilizaţia acelor timpuri. Am amintit doar cîteva locuri din Dobrogea, care completează cu mult succes un concediu pe litoral. La cinematograful „Progresuli( „Jurnalul unei femei în alb" Ar fi să judecăm simplist dacă am considera că „jurnalul unei femei în alb" pune pur şi simplu problema avorturilor. E adevărat că povestea tinerei femei care moare în urma unui avort provocat ocupă un spaţiu amplu în filmul lui Claude Autant-Lara, dar regizorul dezbate de fapt probleme mult mai ample şi de o rezonanţă mult mai profundă. Şi nu e vor ba numai de cea a ma ternităţii — ea însăşi mult mai complexă decît discutarea dreptului femeii de a nu aduce pe lume un copil nedorit — dar şi de problema realizării femeii pe planul vieţii sociale, de cea a drepturilor şi libertăţilor ei, de egalitatea dintre bărbat şi femeie etc. Şi toate, bineînţeles, în condiţiile specifice ale societăţii capitaliste, condiţii triste, de multe ori tragice, pe care filmul nu se sfieşte să le sublinieze cu putere. Maternitatea — se afirmă în film — e lucrul cel mai minunat din lume, e menirea cea mai nobilă a femeii, dar cum îşi poate permite să nască o femeie care trăieşte în condiţiile jalnice ale exploatării capitaliste, şi nu-i poate oferi viitorului copil nici cele mai elementare condiţii de viaţă normală? Medicul ginecolog are datoria de onoare de a încuraja maternitatea, dar ce să facă acest medic cînd ştie că viitoarea mamă, care de fapt îşi doreşte din tot sufletul un copil, are motive întemeiate să nu vrea să-l aducă pe lume? Cînd acest medic e femeie, înţelege şi mai bine zbuciumul pacientei sale, dar cum s-o ajute cînd se loveşte ca de un zid de legi şi prejudecăţi nedrepte, cînd e singură şi neajutorată într-o luptă disperată cu un întreg sistem social şi cînd e ea însăşi privită de sus, cu condescendenţă şi zîmbete ironice, pentru simplul motiv că e ... femeie. Jurnalul doctoriţei Claude nu rămîne astfel un simplu înregistrator al unor evenimente legate de viaţa profesională a eroinei, ci devine un instrument de analiză şi judecată a societăţii, punctul de vedere al unei femei inteligente şi sensibile, cu un puternic sentiment de responsabilitate civică, faţă de multe aspecte esenţiale ale vieţii din jurul ei. Regizorul Autant-Lara îşi stăpîneşte la perfecţie meseria şi a realizat un film foarte bun, dar marea reuşită aparţine totuşi interpretei principale, Marie José-Nat, care a intrat — cu acest rol — în rândul celor mai valoroase actriţe franceze ale tinerei generaţii. ZENO FODOR MIERCURI, 21 SEPTEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Urme în ocean. Completare: filmul „Vizita conducătorilor de partid şi de stat în R.M.-A.M.". Progresul: filmul jurnalul unei femei în alb. Steagul roşu: filmul Fanfan la Tulipe. Tineretului: filmul Copiii mării. Muncitoresc: filmul judex. Flacăra: filmul America, America —■ seriile I şi II. Unirea: filmul Criminalul în vacanţă. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Adevărata faţă a fascismului. Luduş — Flacăra: filmul O clasă neobişnuită. Miercurea-Ciuc — Harghita: filmul In genunchi mă întorc■ la tine. Odorhei — Muncitoresc: filmul Fanfan la Tulipe. Reghin — Patria: filmul Angelica, marchiza „îngerilor“. Victoria: filmul Ultima cavalcadă spre Santa-Cruz. Tîrnăveni — Melodia: filmul Prea tîrziu. Topliţa — Muncitoresc: filmul Coliba unchiului Tom. In sala mare a Palatului cultural, azi, la ora 20, va avea loc concertul simfonic al orchestrei Filarmonicii de statdin Cluj. Dirijor: Erich Bergel. Solist: Gheorghe Halmoş, artist emerit. MIERCURI, 21 SEPTEMBRIE 18,00 — Emisiune pentru copii şi tineretul şcolar. 19,00 — Telejurnalul de seară. 19,15 — Cabinet medical TV. 19,30 — Vitrina discului. 19,50 — Desene animate. 20,00 — Seară de teatru. „Moartea unui artist" de Horia Lovinescu. 22,45 — Telejurnalul de noapte. JOI, 22 SEPTEMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 5,30 — Actualitatea agrară; 6,15 — Program muzical de dimineaţă; 7,30 — Agenda melodiilor; 8,30 — La microfon, melodia preferată; 10,15 — Cîntece populare; 10,55 — Pagini din opera „Norma" de Bellini; 11,35 — Muzică uşoară; 13,14 — Fredonaţi cu noi aceste melodii; 13,30 — Program pentru iubitorii de folclor; 14,08 — Concert de estradă; 15,00 — Muzică populară; 15,30 — Caleidoscop muzical; 16,20 — Transmisiune sportivă. Turul ciclist al României; 16,50 — Pagini din operele lui Mozart; 17,15 — Tribuna radio; 18,15 — Ascultaţi şi veţi recunoaşte melodiile; 19,00 — Seară pentru tineret; 20,00 — Radiogazeta de seară; 20,30 — Melodii populare româneşti; 21,25 — Magazin muzical pentru tineret; 22,20 — Muzică uşoară. Programul II: 8,30 — Muzică populară; 10,40 — Din muzica popoarelor; 12,10 — Ziare, ziariști, opinii; 12,46 — Melodii populare; 13,30 — Muzică ușoară; 14,30 — Concert de prînz; 16,00 — Arii din opere interpretate de Maria Sindilaru; 16,20 — Jocuri de pe la noi; 16,30 — Melodii, dragi melodii; 18,00 — Cîntecele anotimpurilor; 18,35 — Melodii populare; 19,30 — Concert simfonic; 21,05 — Intîlnire cu dragostea... pe portativ; 22,35 — Album liric. • TG.-MUREȘ. 5,00—5,30 în limba română. Buletin meteorologic. Emisiune pentru crescătorii de animale. Muzică populară. 5,30—6,00 în limba maghiară. Cum va fi vremea? Muzică ușoară. Specialiştii au cuvîntul. Jocuri populare. 14,30—15,00 în limba maghiară. Programul corespondenţilor voluntari. Muzică uşoară. 17,00—17,30 în limba română. Agenda actualităţii. Arii din operete. Pe teme economice: Perfecţionarea tehnologiei de fabricaţie. 17,30—18,30 în limba maghiară. Veşti, relatări. Muzică de balet. Jurnalul tineretului. ÎNTREPRINDEM FORESTIERA CONFECŢIONEAZĂ ŞI LIVREAZA LA COMANDA . Informaţii suplimentare se primesc la serviciul vinzării al întreprinderii Cereţi în magazinele de specialitate produsele — CĂMĂȘI BĂRBĂTEȘTI — CĂMĂȘI PENTRU COPII Executate cu gust și de bună calitate. UZINA „TEHNOFRIG" CLUJ, STR. FABRICA DE CHIBRITURI NR. 5—11 TELEF. NR.: 1.61.80, VINDE URMĂTOARELE MATERIALE : — bandă laminată la rece, de diferite dimensiuni — profile grele, mijlocii şi uşoare — rulmenţi diferiţi, conform listei — manometre industriale diferite — curele trapezoidale de cauciuc — plăci de faianță — ulei de vn nefiert — pastă de lipit pentru cositor — chimicale: acid sulfuric, glicerină, acid azotic tehnic, clorură de zinc etc. — materiale din import: clorură de zinc, termostate, lămpi detectoare de freon, ventile diferite, presostate, tuburi electronice etc. — materiale de protecție diferite — burghie, tarozi, alezoare, filiere, freze, pietre de polizor — motoare electrice diferite. Detalii la serviciul aprovizionării, telefon interior: 60. MIERCUREA -CIUC Str. Coşbuc nr 20 produce şi livrează pe anul 1966 greutăţi etalon din fontă tip SI de 10 şi 20 kg, pe bază de comandă fermă şi contract pentru verificarea cîntarelor, podurilor bascule etc Preţul greutăţilor etalon de 10 kg este de 60,75 lei/bucata, iar al greutăţilor de 20 kg 113 lei/bucata, plus 5 lei/bucata taxa de verificare. Grupul şcolar energetic de pe lîngă întreprinderea centrală termoelectrică LUDUŞ - IERIVUT ANUNŢA CĂ PRIMEŞTEÎNSCRIERI,LA EXAMENUL DE ADMITERE LA ŞCOALA TEHNICA .DE..PERSONAL TEHNIC CU DURATA DE 3 ANI PENTRU SPECIALITĂŢILE: — tehnician termoenergetic, — tehnician electroenergetic. înscrierile se fac pînă la data de 23 septembrie 1966 la sediul școlii. Examenul de admitere constă din următoarele probe: — Matematică — scris și oral, — Fizică — oral. Materia este cea prevăzută în programa liceului pentru clasele VIII—XI.