Steaua Roşie, octombrie 1966 (Anul 18, nr. 231-256)

1966-10-01 / nr. 231

Organ al Comitetului regional de partid Mureș-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 231 (2.656) Sîmbătă, 1 octombrie 1966 4 pagini 25 bani CU BRAŢELE DESCHISE. Mai sînt două zile pînă la deschiderea noului an universitar. Mii de tineri hotărîţi să muncească temeinic pentru a-şi însuşi tainele ştiinţei vor popula din nou cen­trele de învăţămînt superior. Ei sînt aşteptaţi cu braţele deschise, cu sălile de curs, laboratoarele,cămi­nele şi cantinele pregătite. In foto­grafie: căminele studenţeşti din Tg.Bilureş. Pentru noul an uni­versitar, laboratoarele institutelor de învăţă­­mînt superior au fost dotate cu aparate şi utilaje moderne produ­se în ţară sau peste ho­tare. Institutele poli­tehnice din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Braşov au primit oscilo­grafe catodice, micro­­scoape metalografice şi universale, punţi tensio­metrice şi alte instalaţii necesare lucrărilor prac­tice în domeniul elec­tronicii, electrotehnicii, încercărilor statice şi dinamice ale construc­ţiilor. Universităţii şi Institutului de petrol, gaze şi geologie din Bucureşti şi Institutului de medicină şi farmacie din Cluj le-au fost ex­pediate spectrografe şi maşini pentru determi­narea rezistenţei ultra­­centrifuge de mare tu­raţie, care servesc stu­denţilor la analizarea spectrală a oţelurilor, deparafinarea petrolu­lui şi experienţele de virusologie. La rîndul lor, institutele agrono­mice au recepţionat noi maşini şi unelte a­­gricole: combine de re­coltat cereale, batoze, cositoare, cultivatoare, agregate pentru irigaţii prin aspersiune, mo­toare electrice de cu­rent alternativ. Ministerul Invăţămîn­­tului a asigurat dotarea laboratoarelor celor 181 facultăţi din întreaga tarii în noul an univer­sitar, cu utilaje şi a­­parate în valoare de 25 milioane lei. (Agerpres) în raionul Gheorghieni ÎNTÎRZIERE NEJUSTIFICATĂ la recoltatul cartofilor Printre raioanele aşezate în zona favorabilă cultivării car­tofilor se numără şi Gheorghie­­niul. Peste 23 la sută din supra­faţa arabilă a raionului este ocupată de această importantă cultură, care anual aduce mari venituri cooperativelor agricole, cooperatorilor. Avînd de recol­tat cartofii de pe o suprafaţă de peste 5.600 ha, din care 3.027 ha în cooperativele agricole, în vederea scoaterii acestora în­­tr-un timp cît mai scurt, S.M.T. Lăzarea a fost dotată cu 54 combine şi alte 13 maşini simple de recoltat cartofii. In aceste zile S.M.T. Lăzarea urmează să mai primească încă 8 combine de re­coltat cartofi. Aceasta înseamnă că Staţiunea de maşini şi trac­toare din Lăzarea, a pus la dis­poziţia fiecărei brigăzi de cîmp din C.A.P. pe care le deserveşte cîte o combină. Avînd o asemenea înzestrare tehnică, firesc ar fi ca în aceste zile bune de lucru, cînd tuber­culii au ajuns la maturitate, toa­te forţele să fie concentrate pentru ca scosul să fie terminat în perioada optimă, înainte de venirea îngheţurilor. Cu toate acestea în raionul Gheorghieni combinele de recoltat cartofi sunt folosite doar sporadic. La C.A.P. Lăzarea, de exemplu, din cele 6 combine existente la 23 septembrie, a fost folosită doar una. Cîte 4—5 combine de scos cartofi au stat în aceeaşi zi şi la cooperativele agricole din Ciumani, Suseni, unităţi care cultivă cartofi pe suprafeţe cu­prinse între 310—330 ha. Aceas­ta a făcut ca recoltarea carto­filor să fie executată în medie doar pe 2—4 ha. La cooperati­vele agricole din Borzont, Chi­lem şi Voşlobenî, pînă la 28 septembrie, scosul cartofilor nici n-a început. Muncindu-se într-un aseme­nea ritm, în ansamblu pe raion, din cele 3.027 ha cultivate cu cartofi s-a adunat recolta doar de pe o suprafaţă de 148 ha, adică în proporţie de 5,1 la sută. După planul de măsuri şi grafi­cul stabilit pe fiecare unitate în parte, se prevede un ritm­ zilnic de recoltare a cartofilor/de pe o suprafaţă de 145 ha/ Acesta însă nu se realizează /nici mă­car în proporţie de 20 la sută, situînd astfel raionu­l Gheor­ghieni pe­ ultimul Lac pe re­giune. Din­ această situaţie reie­se că datele trecute în planul de măsuri, cfere se­ referă la nu­mărul maşinilor,­­al forţei de muncă, al metodelor practice de lucru, de­portare şi însilo­­zare a cartofil, ritmul de li­vrare a obligaţiilor contractuale, au rămas deocamdată numai­ pe hîrtie, fără a fi traduse în practică. Ritmul de recoltare a cartofi­lor trebuie intensificat deoarece după această cultură sunt plani­ficate a se însămînţa 400 ha de grîu şi secară. Amînarea de la o zi la alta de a se trece cu toate forţele existente la scosul cartofilor duce la supra­solicitarea mijloacelor de trans­port, la eşalonarea efectuării scoaterii cartofilor pe o pe­rioadă prea lungă în luna oc­tombrie, ceea ce va cauza pier­deri provocate de îngheţul tim­puriu care apare cu mai mare intensitate în aceste locuri decît în alte părţi ale regiunii noas­tre. Organele şi organizaţiile de partid, Consiliul agricol, Uniu­nea raională a C.A.P. să se în­­grjească ca lucrările agricole de toamnă, mai ales însămînţa­­tul griului şi secarei, scosul cartofilor, să se execute la timp, conform graficelor stabilite. Şi aici însă rezultatele sunt dife­renţiate. Dacă la cooperativele agricole din­ Suseni, Ciumani şi Voştobeni însămînţatul este pe terminate, la cele din Borzont şi Va­lea-Strimbă această impor­tantă lucrare este rămasă în urmă. De asemenea, se impune să se ia măsuri mai eficiente pentru terminarea în timpul cel mai scurt a recoltării inului de fuior, care este strîns doar în proporţie de 50,6 la sută. Să se analizeze felul în care sînt folosite mijloacele de transport ale C.A.P. pentru ca livrările de cartofi, pe bază de contracte, pentru fondul central al statu­lui ca şi însilozarea tuberculi­lor destinaţi pentru sămînţă să fie făcute în cele mai bune condiţii. REMUS CÂMPEAN ★ Moment Oamenii de la volan Ne aflăm pe strada Poligrafiei din Tg.-Mu­­reş. E o stradă mică. Pe ea însă circulă mul­tă lume. Dat fiind fap­tul că în această stra­dă se află cinemato­graful „Progresul", în­treprinderea Poligrafi­că şi Depozitul nr. 3 aparţinător de I.C.R.A. Tg.-Mureş, pe aici se perindă zilnic zeci şi zeci de autovehicule şi sute de oameni. Mulţi dintre acei de la volan circulă cu vi­teză redusă, trec cu multă băgare de sea­mă pe stradă. Alţii în schimb manifestă indi­ferenţă faţă de reguli­le de circulaţie, depă­şesc neregulamentar alte vehicule, circulă cu viteza nepermise, se urcă fie trotuare neţinînd sina unde se găsesc. Stau unii conducători­­auf° ca cei de pe autovehicu­lele cu numerale de circulaţie 21-MS-564, 21-MS-416, 2VMS- 262, 21-MS-260,­­ 21- MS-382, 31-MS-1.088 şi alţii au uitat com­plet că în oraşul Tg.­­Mureş claxonatul es­te interzis. Aceştia de îndată ce intră în strada Poligrafiei în­cep să claxoneze îndelung, să ambale­ze motoarele d­e par­ei ar fi pe banca de rodaj. Ei nu ţin sea­ma că ţre această stradă locuiesc mulţi oamen­i ai muncii care vor să i se odihnească atît în orele de noap­te­­­­ît şi în orele de după amiază. Credem că orga­nele de miliţie vor ţine seama de cele sem­nalate şi vor lua măsurile cuvenite îm­potriva celor vino­vaţi. S. IERNUŢAN Proletari din toate țările, uniți-vă ] (1)(Lg,UICL­ ­UL sur­ linit: • Universităţile populare ţi muncitoreşti, adevărate foruri de răspîndire a ştiinţei şi culturii • SĂRBĂTOAREA BELŞUGULUI • CINEMATECĂ LA TG.-MUREŞ • RETROSPECTIVA PICTORULUI KARÁCSONY Prin abatajele Văii Jiului Un schimb nou de mineri se pregăteşte pentru asaltul din subteran. La porţile adîncurilor de la mina Lupeni, cea mai ma­re exploatare de cărbune cocsi­­ficabil din ţară, oamenii sosesc punctuali, pentru a prelua şu­tul. Mă ală­tr schimbului cu obişnuitu­l „noroc bun", pe ca­­re-l aud ,întorcîndu-se ca un ecou multiplicat. Coborîm în galeria principală, iluminată ca străzile unui oraș pe timp de noapte. Colivia ne duce în ori­zontul 565, de unde ajungem în abatajul frontal al brigăzii lui Aurel Ciuciu. De-a lungul celor peste 60 m, cît se întinde fron­tul de lucru, munca se desfă­şoară în ritm susţinut. Şeful de schimb Gheorghe Asandei lucrea­ză cu cîţiva ortaci la podirea abatajului. Alţii execută susţine­rea cu armături a frontului de lucru, pentru a asigura tăierea, încărcarea şi transportul cărbu­nelui dislocat din adîncuri. Munca se desfăşoară cu preci­zie. Fiecare schimb execută un ciclu complet de lucru (armare, tăiere, încărcare, transport etc.). Aceasta permite sporirea pro­ductivităţii şi creşterea vitezei de înaintare. Poposesc în faţa altor abataje. Pretutindeni, pasiune şi hărni­cie. Oamenii dau viaţă planuri­lor lor de sporire a producţiei de cărbune, înfăptuiesc preve­derile ce le revin din planul cincinal de dezvoltare şi înflo­rire a economiei noastre naţio­nale. La Petrila şi Vulcan, Lo­­nea şi Aninoasa, Uricani şi Dîlja, clocotul muncii ce se desfăşoară în mine, la sute de metri adîn­­cime, face ca abatajele Văii Jiu­lui, adevărate izvoare de căr­bune, să devină tot mai produc­tive, lăsînd să „ţîşnească" din ele spre suprafaţă cantităţi tot mai mari de cărbune. In acest an, minerii Văii Jiului scot la suprafaţă aproape 6.000.000 tone cărbune, cu peste 2.600.000 tone mai mult decît au dat la un loc în 1938 toate minele de cărbune din ţară. In timp ce creşte continuu producţia, se îmbunătăţesc şi condiţiile de muncă ale mine­rilor. Eforturile fizice ale aces­tora sînt înlocuite de mijloace tehnice moderne. Tăierea stra­turilor, încărcarea și transportul cărbunelui din abataj se fac cu ajutorul unor perforatoare ro­tative moderne, ciocane pneu­matice, combine de cărbune, pluguri dinamice, mașini de în­cărcat, haveze, transportoare blindate de mare capacitate. Capătă cîmp tot mai larg de acţiune procedeele tehnice a­­vansate. Introducerea mijloace­lor moderne în minerit asigură sporirea continuă a producţiei. Potrivit prevederilor Congresului al IX-lea al P.C.R., numai prin modernizarea exploatărilor şi înzestrarea lor cu utilaje de înalt nivel tehnic, producţia minelor vechi din Valea Jiului va spori în anii ce vin cu peste 1.000.000 tone cărbune. AVRAM ZAHARIE corespondent Agerpres pentru regiunea Hunedoara Substanţe noi obţinute de un grup de chimişti CLUJ.­­ Un grup de chimişti clujeni alcătuit din dr. docent N. Şerban, A. Balogh, I. Jude şi A. P. Gocan, distins recent cu premiul „Gheorghe Spacu" al Academiei, a obţinut, prin­­tr-o metodă originală de sinte­ză, cîteva substanţe noi din clasa combinaţiilor steroide. A­­ceste substanţe cu activitate hormonală fac parte din seria androgenilor şi gestogenilor. După îndelungi experimente, e­­fectuate în laboratoarele Insti­tutului de chimie şi Institutu­lui de cercetări chimico-farma­­ceutice, chimiştii clujeni au pus la punct primele procedee ro­mâneşti de preparare pe scară industrială a hormonilor steroizi derivaţi ai progesteronei şi ace­­tatului de dezoxicorticosteronă. Documentaţia privind noile pre­parate, deosebit de importante în terapeutica hormonală, a fost predată fabricii de medica­mente „Terapia" din Cluj. (Agerpres) TELEGRAMA Excelenţei Sale Arhiepiscopului MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru NICOSIA In numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, vă rog să primiţi, Excelenţă, cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Cipru, cele mai cordiale feli­citări şi urări pentru sănătatea şi fericirea dv. personală, pentru pros­peritatea poporului cipriot. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România COMPLICAŢII de care femeia poate fi scutită O problemă esenţială, care are un ecou puternic în rîndul maselor, este aceea a reglemen­tării întreruperilor de sarcină. Ea are o semnificaţie deosebită în primul rînd pentru viitorul poporului nostru sub raport demografic şi al sănătăţii sale, este o cale firească pentru apă­rarea sănătăţii mamelor, pentru creşterea unor noi generaţii vi­guroase. In ultimii ani medicina a cîştigat o mare experienţă şi a putut trage concluzii ştiinţifice de o excepţională însemnătate asupra influenţei pe care avor­tul repetat, fie el efectuat în cele mai bune condiţii, îl are asupra femeilor. Toate aceste observaţii arată că, în felul în care­ s-au practicat chiuretajele pînă acum, avortul la cerere este dăunător atît pentru vii­toarea mamă cît şi pentru fe­meia care a născut cîţiva copii. Din statisticile noastre reiese clar că cea mai mare parte din­tre bolnavele care se internează în secţiile de ginecologie ale clinicii, sînt victime ale avortu­lui efectuat chiar de cei mai buni specialişti în condiţii me­­dico-chirurgicale perfecte. Tine­rele femei, în special cele fără nici o naştere, sînt obişnuitele „pensionare" ale spitalului. Se cheltuiesc fonduri mari pentru vindecarea acestor bolnave care „s-au îmbolnăvit la cerere" şi nu de puţine ori rezultatele tratamentelor noastre sînt sub aşteptări. Trebuie să ţinem cont că un chiuretaj uterin este singura si­tuaţie în care se produce de către medic o rană sîngerîndă destul de întinsă unei femei perfect sănătoase. Niciodată în medicină nu ni se oferă ocazia să producem asemenea rărfiri unui om integru. Apare deci în­trebarea firească: sîntem noi justificaţi să ştirbim sănătatea unei femei numai pentru sim­plul motiv de a o scăpa, chi­purile, ate o pretinsă compli­caţie fam­­ială? Dacă am f­rmări în drumurile ei disperate­­dintre spital şi poli­clinică o tînară femeie care a avut un avort pe mo­tivul nevoii de un „concediu­ liniştit", sau o pereche de fieri căsătoriţi care au renunţat la primul co­pil pe motiv că „încă nu sînt aranjaţi" şi le vom gusta din amarul vieţii lor conjugale atunci cînd nu mai pot avea urmaşi, sentimentul de teamă ne-ar cu­prinde pe fiecare. Un alt fapt îngrijorător, pe care l-am constatat urmărind naşterile femeilor cu avorturi provocate şi care au reuşit to­tuşi să nască, este hemoragia produsă de dezlipirea incom­pletă a placentei de uter, ime­diat după naşterea copilului. Se observă că femeile care au avut două avorturi la cerere, fac de trei ori mai multe complicaţii de acest fel, decît cele care au avut numai unul singur. Cele care au avut trei sau mai multe avorturi, fac de cinci ori mai multe complicaţii. Dar nu nu­mai naşterea ci însăşi decursul sarcinii se modifică în rău la a­ceste paciente. Uterul lor, care trebuie să permită dezvoltarea în bune condiţii a fătului, o dată maltratat prin chiuretaj, nu mai poate face faţă marilor eforturi la care este solicitat. De aceea, pe drept cuvînt, femeia care a vrut la început să piardă o sarcină, pierde mai tîrziu şi pe cea care doreşte să o men­ţină. Intenţionat am lăsat la urmă una dintre complicaţiile cele mai frecvente semnalate după avortul la cerere: infecţia. Mulţi medici constată că, după o in­tervenţie făcută în condiţii per­fecte, inflamarea ovarelor, ute­rului sau a trompelor apare cu o vehemenţă de multe ori în­grijorătoare. Aceasta înseamnă că nu numai pericolul pătrun­derii unor microbi din afară este de temut în timpul chiuretajului ci şi acela al redeşteptării ori­cărui alt focar infecţios intern, incomplet vindecat sau pe cale de vindecare. Căutînd un exem­plu, e de ajuns să amintim că o femeie cu o inflamaţie geni­tală oarecare, pe care şi-o tra­tează de un an, îşi anulează posibilităţile de vindecare prin­­tr-un singur chiuretaj. Iată cum, o femeie care ar putea avea un loc important în familie sau în producţie, pierde un an din circuitul social. Şi apoi, celălalt aspect edu­ca­­tiv al problemei. Mă î­ntreb dacă mama care adese­­i îşi în­soţeşte fiica proaspăt măritată dr. SILVIU PETRU O­LARIU doctorand în ştiinţe medicale (Continuare în pag. 11­2-a) Pregătiri pentru „Ziua recoltei“ Oamenii muncii din raionul Luduş se pregătesc intens pen­tru sărbătorirea „Zilei recoltei" care va avea loc la 2 octombrie. Sub îndrumarea Comitetului ra­ional de partid, a fost constituit colectivul de coordonare şi or­ganizare a acestei sărbători. Din acest colectiv fac parte : re­prezentanţi ai U.R.C.A.P., consi­liului agricol, Comitetului de cultură şi artă, Consiliului raio­nal al sindicatelor, U.T.C., comi­tetului de femei, U.C.F.S., U.R.C.C., ai cooperativelor agri­cole de producţie şi ai G.A.S. Pe baza planului de muncă, peste tot au fost luate măsuri concrete de organizare a „Zilei recoltei", în 36 de localităţi din raza raionului trecîndu-se la pregătirea formaţiilor artistice, echipelor sportive, expoziţiilor şi serbărilor cîmpeneşti care vo­r avea loc.­­ Cu prilejul sărbătoririi­­Zilei recoltei", în fiecare comună vor fi prezentate­­ expuneri despre istoricul dezvoltării cooperativei agricole de producţie, scoţîndu­­se în evidenţă prspectivele de dezvoltare ale acesteia, în lumi­na Directivelor Congresului al IX-lea al P.C.R., după care vor urma întreceri sportive, progra­me artistice, jocuri distractive şi serbări cîmpeneşti. IOAN HASASIU corespondent voluntar TELEGRAMĂ Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze , . .t PS V V *•! In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Con­siliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste Ro­mânia, vă adresăm dumneavoastră și prin dumneavoastră Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez, Comitetului Permanent al Af­lării reprezentanţilor populari din întreaga Chină, Consiliului de Sta Republicii Populare Chineze şi poporului chinez prieten un salut f­lese şi calde felicitări cu prilejul celei de-a XVI­­-a aniversări a Reput­cii Populare Chineze. Victoria revoluţiei şi proclamarea Republicii Populare Chineze ai constituit un moment de cotitură în viaţa poporului chinez, un eveni­ment de mare însemnătate al epocii noastre. Devenit stăpîn pe propriul său destin — sub conducerea parti­dului său comunist, poporul chinez înfăptuieşte cu succes opera de construcţie a socialismului, a dobîndit realizări însemnate în dezvolta­rea industriei, agriculturii, a forţelor de producţie ale ţării, în ridicarea nivelului său de trai şi îşi aduce o contribuţie de seamă la lupta pentru zădărnicirea acţiunilor agresive ale imperialismului, pentru cauza elibe­rării popoarelor, a progresului şi păcii în lume. Poporul român se bucură din inimă de aceste succese şi îi urează poporului chinez cu prilejul sărbătorii sale naţionale noi victorii în opera de construire a socialismului în patria sa. Dînd o înaltă preţuire relaţiilor de prietenie şi colaborare între ţă­rile şi partidele noastre, ne exprimăm convingerea că acestea se vor dezvolta continuu pe baza principiilor marxism-leninismului şi interna­ţionalismului proletar, corespunzător intereselor celor două popoare, cauzei socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar General al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Filatura de in din Gheorghieni

Next