Steaua Roşie, decembrie 1966 (Anul 18, nr. 283-309)

1966-12-01 / nr. 283

Vizita tovarăşului Josip Broz Tito în ţara noastră La invitaţia secretarului general al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, preşedintele R.S.F. Iu­goslavia şi preşedintele U.C.I., losip Broz Tito, va face între 1 şi 3 decembrie a. c. o vizită neofi­cială în Republica Socialistă Ro­mânia. Preşedintele I. B. Tito va fi înso­ţit de Mialko Todorovici, se­cretarul Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, se­cretar de stat pentru afaceri exter­ne, membru al C.C. al U.C.I., şi Kiro Cligorov, secretar federal pen­tru finanţe, membru al C.C. al U.C.I. Proletari ,din toate ţările, uniţi-vă! A. V __ A. •**“***' -•’p»** Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiara și al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 283 (2.708) Joi, 1 decembrie 1966 4 pagini 25 bani Ştiinţa - forţă de producţie Realitatea demonstrează că în epoca modernă producţia şi ştiinţa se condiţionează şi se influenţează reciproc, contribuind una la acce­lerarea dezvoltării celeilalte. Pro­blemele complexe ale dezvoltării ştiinţei şi tehnicii, ale aplicării ce­lor mai recente cuceriri ale revo­luţiei tehnico-ştiinţifice contempo­rane în diverse sectoare ale activi­tăţii umane şi îndeosebi transfor­marea ştiinţei în forţă nemijlocită de producţie stîrnesc un viu inte­res. Congresul al IX-lea al P.C.R. a subliniat că în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice mon­diale, înfăp­tuirea programului de propăşire economică a patriei este indisolu­bil legată de intensificarea cerce­tării ştiinţifice, de introducerea pe scară largă în producţie a cuceri­rilor ştiinţei şi tehnicii contempo­rane în diverse sectoare ale activu­­nilor de ştiinţă la întocmirea stu­diilor şi elaborarea soluţiilor cerute de mersul înainte al producţiei. „Influenţa pe care o exercită ştiinţa asupra dezvoltării sociale în epoca contemporană — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al C.C. al P.C.R. la prima plenară a Consiliului Naţio­nal al Cercetării Ştiinţifice — creş­te nemăsurat. Aplicarea în practică a rezultatelor sale face ca ştiinţa să devină o însemnată forţă de producţie, un factor hotărîtor al mersului înainte al economiei şi culturii, al întregii societăţi socia­liste". Consecinţa cea mai importantă a influenţei ştiinţei asupra produc­ţiei este fără îndoială economisirea muncii umane. Maşinile şi utilaje­le perfecţionate, procedeele tehno­logice înaintate, mai buna raţiona­lizare şi organizare a muncii, toate acestea duc la creşterea producti­vităţii ei. Problemele şi temele cuprinse îrn programul unitar al cercetării ştiinţifice, elaborat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice pe perioada 1966—1970 sînt o expre­sie elocventă a strînsei legături din­tre ştiinţă şi producţie. In lumina obiectivelor care stau în centrul politicii partidului, programul cer­cetării ştiinţifice a fost orientat spre cuprinderea, în primul rînd, a problemelor şi temelor prin a că­ror rezolvare se va aduce o con­tribuţie majoră la dezvoltarea in­dustriei republicane. Pentru dezvoltarea economică în perspectivă a regiunii noastre, de mare însemnătate sunt temele și problemele de cercetare din do­meniul tehnologiei chimiei anor­ganice, probleme axate mai ales pe valorificarea superioară a re­surselor naturale de materii prime din regiune. De asemenea ea pri­veşte îmbunătăţirea calităţii şi di­versificarea producţiei de îngrăşă­minte chimice, în aşa fel încît să corespundă agriculturii noastre în continuă dezvoltare şi perfecţio­nare. De exemplu, la Combinatul de­ îngrăşăminte azotoase din Tg- Mureş se află în studiu teme ca: îmbunătăţirea calităţii îngrăşămin­telor de azotat de amoniu, îmbu­nătăţirea tehnologiilor actuale de producere a îngrăşămintelor cu azot, stabilirea unei metode opera­tive de determinare a aglomerării azotatului de amoniu, experimen­tarea catalizatorului neplatinic la oxidarea amoniacului şi altele. Tot în domeniul tehnologiei chimiei anorganice, în cursul anului 1967, la Combinatul chimic din Tîrnă­­veni se vor experimenta în fază pilot probleme ca: conversia cro­­matului de sodiu cu ajutorul ioni­­ţilor, concentrarea soluţiilor de cro­­mat cu ajutorul arzătorului imersat, obţinerea polietilenei sulfo-cloru­­rate, obţinerea sulfatului de alu­miniu din argile, îmbunătăţirea in­dicilor tehnico-economici la fabri­carea bicromatului de sodiu şi altele. Nu sunt lipsite de interes nici te­mele aplicative care preocupă co­lectivul catedrei de chimie a In­stitutului pedagogic de 3 ani din Tg.-Mureş. Teme ca: determinarea microcomponenţilor activi din ge­latinelor fotografice, a microele­­mentelor din apele minerale, a fos­forului din sol şi altele, teme ceru­te de producţie, de viaţa practică a unor întreprinderi din regiunea noastră. în­ domeniul tehnologiei lemnu­lui, temele cuprinse în program se referă la perfecţionarea produse­lor semifinite şi a produselor fini­te din lemn. în general, aceste te­me se concretizează în studii pri­vind valorificarea superioară a ma­sei lemnoase, mecanizarea com­plexă a lucrărilor de exploatare, sortimente noi de produse finite, procedee noi de tratare a lemnu­lui, ameliorarea însușirilor fizico­­mecanice ale lemnului etc. La IPROFIL „23 August" din Tg.-Mu­reș, se va extinde metoda finisării mobilei cu lacuri poliesterice, se vor face studii privind stabilirea metodelor de calcul cu privire la rezistenţă, folosite la piesele de mobilă tapisată. Agricultura are ca bază a pro­gramului de cercetare ştiinţifică sarcinile importante ce rezultă din Directivele celui de-al IX-lea Con­gres al P.C.R. pentru sporirea şi PEPELEA PETRU secretar ştiinţific al Comisiei de coordonare a activităţii de cercetare ştiinţifică (Continuare in pag. a 2-a) VEDERE DIN EXTERIOR A UNOR INSTALAȚII DE LA COMBINATUL CHIMIC TIR­NAVENI ÎNSEMNĂRI dialog. ft. aceeaşi scena A intrat de mult în tradiţia mişcării cultural-artistice de a­­matori de la noi ca, periodic, cele mai bune formaţii să se confrunte pe scenele diferitelor lăcaşuri de cultură, să etaleze în faţa spectatorilor măiestria interpretării, talentul şi frumu­seţea cîntecelor­­ şi dansurilor noastre populare. Una dintre ce­le mai apreciate manifestări de acest fel, care cîştigă tot mai mult simpatia publicului, este „Dialogul pe aceeaşi scenă". Zilele trecute, pe scena Ca­sei de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş a avut loc, în cadrul acestui concurs, confruntarea dintre formaţiile artistice ale sindicatelor de la Fabrica de zahăr şi I.O.I.L. De o bună apreciere s-au bucurat echipele de dansuri ale celor două întreprinderi, care prin dinamismul mişcărilor, prin frumuseţea portului şi măiestria interpretativă au smuls la scenă deschisă, în mai multe rînduri, ropote de aplauze. Prezentînd cîte o suită de dansuri româ­neşti şi maghiare, cele două formaţii au arătat încă o dată bogatele resurse de care dis­pune patrimoniul nostru popu­lar, înfrăţirea dintre poporul ro­mân şi naţionalităţile conlocui­toare. Cu o formaţie mai omo­genă, mai bine pregătită, mem­brii echipei sindicale I.O.I.L. au reuşit să cîştige acest concurs la capătul unei întreceri dina­mice. In viitor, în Tg.-Mureş vor avea loc concursuri şi între alte formaţii artistice ale ora­şului. In fotografii: Echipa de dan­suri şi solistul vocal Ilie Graur de la I.O.I.L. ION CIURDARU ... Goluri la pregătirea peroielor pentru iarnă Sîntem în pragul iernii, anotimp în care animalele au nevoie de o îngrijire, furajare şi adăpostire deo­sebită. De felul cum s-au asigurat şi se asigură condiţiile pentru în­treaga perioadă de stabulaţie, vor depinde producţiile ce se obţin în sezonul rece de la animale. Majo­ritatea cooperativelor agricole s-au preocupat din timp pentru buna îngrijire şi adăpostire a animalelor încă din prima zi de stabulaţie. La C.A.P. Petelea, de pildă, s-au asigurat spaţii corespunzătoare pen­tru adăpostirea animalelor, iar pen­tru o mai bună gospodărire a nu­treţurilor s-a construit o bucătărie furajeră compusă din patru încă­peri. O încăpere este destinată de­pozitării şi tocării furajelor grosie­re, în alta, prevăzută cu bazine din beton, se face prepararea nu­treţurilor, moara cu ciocane­ şi de­pozitul de furaje concentrate sunt instalate în alte două camere. Ase­menea condiţii sunt create şi în alte unităţi din raioanele Reghin şi Tîrgu-Mureş. Un scurt popas prin cîteva C.A.P. din raioanele Tîrgu-Mureş, Reghin şi Topliţa ne-a dat posibilitatea să constatăm însă că mai sunt goluri în pregătirea fermelor pentru ier­nat. Nu se acordă peste tot atenţia cuvenită bunei gospodăriri a furaje­lor, se întîrzie cu terminarea adă­posturilor etc. La cooperativa agricolă din Că­­luşeri, de pildă, începutul perioa­dei de stabulaţie s-a făcut defec­tuos. In lipsa raţiilor care trebuiau întocmite de către specialistul uni­tăţii, îngrijitorii furajează anima­lele la voia întîmplării, unilateral, cu ce au la îndemînă. Aşa se face că zile întregi vacile de lapte au fost hrănite numai cu tulei neto­­caţi şi de calitate necorespunză­toare. Aici, cocenii au fost aruncaţi în noroi în curtea cooperativei, de unde sunt in­toduşi în ieslele ani­malelor. Cu o asemenea furajare e şi normal ca producţia de lapte să scadă considerabil încă din pri­mele zile ce vacile au fost aduse la grajd. Pentru aceasta, o mare răspundere poartă brigadierul Pa­vel Szakács, care în loc să îndrume şi să controleze activitatea îngriji­torilor, vine la fermă doar la orele 8—9, cînd programul de grajd tre­buie să fie încheiat. Există toate condiţiile pentru a se îndrepta a­­ceastă stare de lucruri. Cooperativa dispune de furaje suficiente. Este de datoria consiliului de conducere şi în special a specialistului C.A.P. să întocmească raţii echilibrate, for­mate din fîn, grosiere tocate, sucu­lente şi concentrate. Este necesar, la fel, ca la această unitate să se termine grabnic instalaţia de apă începută încă ■ în primăvară şi a­­bandonată de către echipa de con­structori de la C.A.P. Corunca. O grijă deosebită pentru buna gospodărire a furajelor trebuie să manifeste şi conducerea C.A.P. Ba­toş, şi aceasta, cu atît mai mult, cu cît unitatea are un deficit de circa 400 tone de fîn. Uniunea cooperativelor din Reghin este chemată să sprijine încă de pe a­­cum conducerea acestei unități pentru procurarea furajelor necesa­re. La primăvară, cînd nu va avea ce pune în ieslele animalelor, va fi prea tîrziu, iar lipsa furajelor se va solda, desigur, cu pierderi mari la producţiile de lapte, lînă şi carne. La C.A.P. Monor, de asemenea, construcţia celor trei saivane plani­ficate pentru acest an a început tîrziu, iar terminarea lor se pune încă sub semnul întrebării. Mai lip­sesc circa 20 m­c material lemnos. La C.A.P. Vătava am întîlnit o situaţie şi mai critică în ceea ce priveşte pregătirea animalelor pen­tru iernat. Aici încă nu se ştie can­titatea de furaje pe care o are coo­perativa şi dacă ea va ajunge pe toată perioada de stabulaţie. Fînu­­rile încă n-au fost culcate. Ca ur­mare, ing. L. Rokosi nu s-a îngri­jit să întocmească raţiile corespun­­zătoare pentru fiecare categorie de animale. • Vacile sunt furajate a­­proape în exclusivitate cu tulei ne­tocaţi, lucru ce a condus la scă­derea producţiei zilnice de lapte cu 30 litri pe fermă. Şi aceasta este numai la început. Dacă nu se vor lua măsuri urgente scăderea se poate accentua. Or, se ştie că pen­tru a recupera producţia pierdută se cere timp şi cantităţi mari de furaje. Aici nu se stă bine nici cu asigurarea adăposturilor. Există un număr mare de animale la care se mai adaugă 80 de viţei ce se vor obţine, din prăsilă proprie, pînă în luna mai 1967, care practic nu au condiţii de cazare. Construcţia grajdului planificat s-a tărăgănat foarte mult, a întîrziat întocmirea documentaţiei şi asigurarea mate­rialelor. Ca urmare, grajdul se află în prezent numai la zidărie. Circa 140 m­c material lemnos necesar pentru şarpantă şi pardoseli se mai găseau nu de mult la Ocolul silvic din Răstoliţa. Cooperativa întâmpină greutăţi şi în privinţa transportului ţiglelor necesare. Autobaza D.R.T.A. Reghin a refuzat comanda C.A.P. nr. 36 din 10 noiembrie prin care solicita două autocamioane pentru transportul ţiglelor de la Tîrgu-Mu­­reş, pe motiv că n-a prezentat şi o dovadă privind disponibilul de fonduri la bancă. Or, aseme­nea dovezi nu se mai eliberează de către Filiala Băncii Naţionale din Topliţa. Considerăm că în pri­vinţa rămînerii în urmă a construc­ţiei grajdului de la Vătava sunt vi­novate şi organele agricole de la Topliţa, care n-au sprijinit în sufi­cientă măsură cooperativa agricolă. Din informaţiile primite din partea conducerii cooperativei, rezultă că documentaţia pentru această con­strucţie s-a făcut cu întîrziere si ca urmare a întîrziat acordarea de credite si procurarea materialelor. In ansamblul pregătirilor ce se fac pentru întîmpinarea iernii, este necesar a se pune peste tot un accent mai mare pe inventarierea, depozitarea si buna gospodărire a furajelor, pe urgentarea terminării grabnice a construcţiilor începute. Este de datoria conducerilor unită­ţilor, a consiliilor agricole şi uniu­nilor cooperatiste să analizeze cu multă atenţie stadiul pregătirilor pentru iernarea animalelor şi acolo unde se constată întîrzieri să ia măsuri pentru îndreptarea situaţiei. T. GABOR COMPLEXUL DE FAIANŢĂ ŞI STICLĂ DIN SIGHIŞOARA La Tg.-Mureș, în noul cartier din str. Tudor Vladi­­mirescu se con­turează primele blocuri. (Fotó: C. SZÁSZ) COMUNICAT La invitaţia Maiestăţii Sale Imperiale Haile Sellassie I, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, împreună cu so­ţia, va face o vizită oficială de prietenie în Etiopia, între 5 şi 9 decembrie 1966. Cînd se vor termina arăturile? Arăturile de toamnă continuă să se desfăşoare într-un ritm cu totul necorespunzător. Deşi timpul este favorabil, în raionul Tg.-Mureş, se ară zilnic doar circa 420 ha cu un număr de peste 500 tractoare. Pe bună dreptate se pune întrebarea cînd­ se vor termina arăturile de toamnă dacă un tractor realizează zilnic mai puţin de 1 ha. Cu numă­rul de tractoare existent în raion se poate ara zilnic cel puţin 800 de ha şi nu 420 cît s-a efectuat în zilele de 29 şi 30 noiembrie. Situaţia din teren dovedeşte acest lucru. Acolo unde se folosesc toate orele bune de lucru, un tractor poate realiza 2—3 ha pe zi. Brigada de tractoare, de la Emei (7 tractoare), a arat în ziua de 29 noiembrie 21 ha, re­venind 3 ha pe un tractor. Bri­gada a ll-a de la Glodeni a rea­lizat în schimb într-o singură deca­dă, abia 23 ha alături de toamnă. Primirea la Comitetul Central al Partidului Comunist Român a delegației de partid şi guvernamentale a Republicii Guineea Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al C.C. al P.C.R., Chivu Stoica, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., preşedin­tele Consiliului­ de Stat. Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de­­ Miniştri, au primit miercuri dimineaţa dele­gaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Guineea, condusă de Noului Politic Naţional al Partidu­lui Democratic, ministrul comerţu­lui exterior şi al băncilor, care se află în vizită în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Petre Blajovici, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri şi Gheorghe Cioară, membru al CC. al P.C.R., minis­trul comerţului exterior. Cu acest prilej a avut loc o dis­cuţie care s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. Articole și relatări de: • Prof. univ. dr. ZENO BARBU • Conf. univ. dr. LIVIU POPOVICI • Conf. univ. dr. IVAN KREPSZ • dr. MIHAIIONESCU medic primar chirurg • dr. COMANKUND WILHELM, medic primar cardiolog I­s , (în pag. a 3-a) MOMENT Cu scara la cumpărat legume şi fructe? — Aţi auzit de oameni care... sunt dar nu te văd? Da, da, vor­besc serios. Să nu credeţi că vă tatonez pentru a şti dacă s-a urmărit pe micul ecran filmul cu omul invizibil" ... — Cum de nu, mi-au răspuns mai multe gospodine de pe str. Secerei, str. Lungă şi altele. Cu­noaştem un caz în cartierul nostru cu ajutorul tovarăşilor de la O.V.L.F. Tîrgu-Mureş, căci au dînşii (ca şi cei din alte sec­toare comerciale) o metodă care pe Ungă alte urmări ser­veşte excelent şi la aşa ceva. „Cazul" se petrece la unitatea de legume şi fructe nr. 8 de pe strada Lungă. Aici are loc de circa 30 de zile o adevărată invazie de... lăzi. In depozitul unităţii lăzile goale şi-au stabi­lit dominaţia absolută, iar apoi, invazia continuind, a fost luată cu asalt şi camera unde se desfac mărfurile. ... Lăzi, lăzi şi iar lăzi! Şi culmea, tind să treacă chiar prin tavan şi mai-mai să ajungă în stradă încurajate de stăpînii lor. — Bine, dar există la O.V.L.F. un serviciu obligat să se îngri­jească de ridicarea ambalajului vechi de la unităţi o dată cu fiecare tranşă de mărfuri aduse. — Hei, ce vreţi, să n-aibă şi cei de-acolo fantezie? Iar dacă n-o să se isprăvească în cîteva zile, va trebui să luăm cu noi ală­turi de sacoşă şi o scară ca să ajungem la vînzătoarea devenită sub ochii noştri... invizibilă. Oare să ne pregătim scara, ce ziceţi? Aceeaşi întrebare o punem la rîndul nostru celor competenţi să dea răspunsul cuvenit. ȘTEFAN NEAGU

Next