Steaua Roşie, decembrie 1966 (Anul 18, nr. 283-309)
1966-12-01 / nr. 283
Vizita tovarăşului Josip Broz Tito în ţara noastră La invitaţia secretarului general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, preşedintele R.S.F. Iugoslavia şi preşedintele U.C.I., losip Broz Tito, va face între 1 şi 3 decembrie a. c. o vizită neoficială în Republica Socialistă România. Preşedintele I. B. Tito va fi însoţit de Mialko Todorovici, secretarul Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afaceri externe, membru al C.C. al U.C.I., şi Kiro Cligorov, secretar federal pentru finanţe, membru al C.C. al U.C.I. Proletari ,din toate ţările, uniţi-vă! A. V __ A. •**“***' -•’p»** Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiara și al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 283 (2.708) Joi, 1 decembrie 1966 4 pagini 25 bani Ştiinţa - forţă de producţie Realitatea demonstrează că în epoca modernă producţia şi ştiinţa se condiţionează şi se influenţează reciproc, contribuind una la accelerarea dezvoltării celeilalte. Problemele complexe ale dezvoltării ştiinţei şi tehnicii, ale aplicării celor mai recente cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane în diverse sectoare ale activităţii umane şi îndeosebi transformarea ştiinţei în forţă nemijlocită de producţie stîrnesc un viu interes. Congresul al IX-lea al P.C.R. a subliniat că în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice mondiale, înfăptuirea programului de propăşire economică a patriei este indisolubil legată de intensificarea cercetării ştiinţifice, de introducerea pe scară largă în producţie a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii contemporane în diverse sectoare ale activunilor de ştiinţă la întocmirea studiilor şi elaborarea soluţiilor cerute de mersul înainte al producţiei. „Influenţa pe care o exercită ştiinţa asupra dezvoltării sociale în epoca contemporană — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R. la prima plenară a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice — creşte nemăsurat. Aplicarea în practică a rezultatelor sale face ca ştiinţa să devină o însemnată forţă de producţie, un factor hotărîtor al mersului înainte al economiei şi culturii, al întregii societăţi socialiste". Consecinţa cea mai importantă a influenţei ştiinţei asupra producţiei este fără îndoială economisirea muncii umane. Maşinile şi utilajele perfecţionate, procedeele tehnologice înaintate, mai buna raţionalizare şi organizare a muncii, toate acestea duc la creşterea productivităţii ei. Problemele şi temele cuprinse îrn programul unitar al cercetării ştiinţifice, elaborat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice pe perioada 1966—1970 sînt o expresie elocventă a strînsei legături dintre ştiinţă şi producţie. In lumina obiectivelor care stau în centrul politicii partidului, programul cercetării ştiinţifice a fost orientat spre cuprinderea, în primul rînd, a problemelor şi temelor prin a căror rezolvare se va aduce o contribuţie majoră la dezvoltarea industriei republicane. Pentru dezvoltarea economică în perspectivă a regiunii noastre, de mare însemnătate sunt temele și problemele de cercetare din domeniul tehnologiei chimiei anorganice, probleme axate mai ales pe valorificarea superioară a resurselor naturale de materii prime din regiune. De asemenea ea priveşte îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea producţiei de îngrăşăminte chimice, în aşa fel încît să corespundă agriculturii noastre în continuă dezvoltare şi perfecţionare. De exemplu, la Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg- Mureş se află în studiu teme ca: îmbunătăţirea calităţii îngrăşămintelor de azotat de amoniu, îmbunătăţirea tehnologiilor actuale de producere a îngrăşămintelor cu azot, stabilirea unei metode operative de determinare a aglomerării azotatului de amoniu, experimentarea catalizatorului neplatinic la oxidarea amoniacului şi altele. Tot în domeniul tehnologiei chimiei anorganice, în cursul anului 1967, la Combinatul chimic din Tîrnăveni se vor experimenta în fază pilot probleme ca: conversia cromatului de sodiu cu ajutorul ioniţilor, concentrarea soluţiilor de cromat cu ajutorul arzătorului imersat, obţinerea polietilenei sulfo-clorurate, obţinerea sulfatului de aluminiu din argile, îmbunătăţirea indicilor tehnico-economici la fabricarea bicromatului de sodiu şi altele. Nu sunt lipsite de interes nici temele aplicative care preocupă colectivul catedrei de chimie a Institutului pedagogic de 3 ani din Tg.-Mureş. Teme ca: determinarea microcomponenţilor activi din gelatinelor fotografice, a microelementelor din apele minerale, a fosforului din sol şi altele, teme cerute de producţie, de viaţa practică a unor întreprinderi din regiunea noastră. în domeniul tehnologiei lemnului, temele cuprinse în program se referă la perfecţionarea produselor semifinite şi a produselor finite din lemn. în general, aceste teme se concretizează în studii privind valorificarea superioară a masei lemnoase, mecanizarea complexă a lucrărilor de exploatare, sortimente noi de produse finite, procedee noi de tratare a lemnului, ameliorarea însușirilor fizicomecanice ale lemnului etc. La IPROFIL „23 August" din Tg.-Mureș, se va extinde metoda finisării mobilei cu lacuri poliesterice, se vor face studii privind stabilirea metodelor de calcul cu privire la rezistenţă, folosite la piesele de mobilă tapisată. Agricultura are ca bază a programului de cercetare ştiinţifică sarcinile importante ce rezultă din Directivele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. pentru sporirea şi PEPELEA PETRU secretar ştiinţific al Comisiei de coordonare a activităţii de cercetare ştiinţifică (Continuare in pag. a 2-a) VEDERE DIN EXTERIOR A UNOR INSTALAȚII DE LA COMBINATUL CHIMIC TIRNAVENI ÎNSEMNĂRI dialog. ft. aceeaşi scena A intrat de mult în tradiţia mişcării cultural-artistice de amatori de la noi ca, periodic, cele mai bune formaţii să se confrunte pe scenele diferitelor lăcaşuri de cultură, să etaleze în faţa spectatorilor măiestria interpretării, talentul şi frumuseţea cîntecelor şi dansurilor noastre populare. Una dintre cele mai apreciate manifestări de acest fel, care cîştigă tot mai mult simpatia publicului, este „Dialogul pe aceeaşi scenă". Zilele trecute, pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş a avut loc, în cadrul acestui concurs, confruntarea dintre formaţiile artistice ale sindicatelor de la Fabrica de zahăr şi I.O.I.L. De o bună apreciere s-au bucurat echipele de dansuri ale celor două întreprinderi, care prin dinamismul mişcărilor, prin frumuseţea portului şi măiestria interpretativă au smuls la scenă deschisă, în mai multe rînduri, ropote de aplauze. Prezentînd cîte o suită de dansuri româneşti şi maghiare, cele două formaţii au arătat încă o dată bogatele resurse de care dispune patrimoniul nostru popular, înfrăţirea dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. Cu o formaţie mai omogenă, mai bine pregătită, membrii echipei sindicale I.O.I.L. au reuşit să cîştige acest concurs la capătul unei întreceri dinamice. In viitor, în Tg.-Mureş vor avea loc concursuri şi între alte formaţii artistice ale oraşului. In fotografii: Echipa de dansuri şi solistul vocal Ilie Graur de la I.O.I.L. ION CIURDARU ... Goluri la pregătirea peroielor pentru iarnă Sîntem în pragul iernii, anotimp în care animalele au nevoie de o îngrijire, furajare şi adăpostire deosebită. De felul cum s-au asigurat şi se asigură condiţiile pentru întreaga perioadă de stabulaţie, vor depinde producţiile ce se obţin în sezonul rece de la animale. Majoritatea cooperativelor agricole s-au preocupat din timp pentru buna îngrijire şi adăpostire a animalelor încă din prima zi de stabulaţie. La C.A.P. Petelea, de pildă, s-au asigurat spaţii corespunzătoare pentru adăpostirea animalelor, iar pentru o mai bună gospodărire a nutreţurilor s-a construit o bucătărie furajeră compusă din patru încăperi. O încăpere este destinată depozitării şi tocării furajelor grosiere, în alta, prevăzută cu bazine din beton, se face prepararea nutreţurilor, moara cu ciocane şi depozitul de furaje concentrate sunt instalate în alte două camere. Asemenea condiţii sunt create şi în alte unităţi din raioanele Reghin şi Tîrgu-Mureş. Un scurt popas prin cîteva C.A.P. din raioanele Tîrgu-Mureş, Reghin şi Topliţa ne-a dat posibilitatea să constatăm însă că mai sunt goluri în pregătirea fermelor pentru iernat. Nu se acordă peste tot atenţia cuvenită bunei gospodăriri a furajelor, se întîrzie cu terminarea adăposturilor etc. La cooperativa agricolă din Căluşeri, de pildă, începutul perioadei de stabulaţie s-a făcut defectuos. In lipsa raţiilor care trebuiau întocmite de către specialistul unităţii, îngrijitorii furajează animalele la voia întîmplării, unilateral, cu ce au la îndemînă. Aşa se face că zile întregi vacile de lapte au fost hrănite numai cu tulei netocaţi şi de calitate necorespunzătoare. Aici, cocenii au fost aruncaţi în noroi în curtea cooperativei, de unde sunt intoduşi în ieslele animalelor. Cu o asemenea furajare e şi normal ca producţia de lapte să scadă considerabil încă din primele zile ce vacile au fost aduse la grajd. Pentru aceasta, o mare răspundere poartă brigadierul Pavel Szakács, care în loc să îndrume şi să controleze activitatea îngrijitorilor, vine la fermă doar la orele 8—9, cînd programul de grajd trebuie să fie încheiat. Există toate condiţiile pentru a se îndrepta această stare de lucruri. Cooperativa dispune de furaje suficiente. Este de datoria consiliului de conducere şi în special a specialistului C.A.P. să întocmească raţii echilibrate, formate din fîn, grosiere tocate, suculente şi concentrate. Este necesar, la fel, ca la această unitate să se termine grabnic instalaţia de apă începută încă ■ în primăvară şi abandonată de către echipa de constructori de la C.A.P. Corunca. O grijă deosebită pentru buna gospodărire a furajelor trebuie să manifeste şi conducerea C.A.P. Batoş, şi aceasta, cu atît mai mult, cu cît unitatea are un deficit de circa 400 tone de fîn. Uniunea cooperativelor din Reghin este chemată să sprijine încă de pe acum conducerea acestei unități pentru procurarea furajelor necesare. La primăvară, cînd nu va avea ce pune în ieslele animalelor, va fi prea tîrziu, iar lipsa furajelor se va solda, desigur, cu pierderi mari la producţiile de lapte, lînă şi carne. La C.A.P. Monor, de asemenea, construcţia celor trei saivane planificate pentru acest an a început tîrziu, iar terminarea lor se pune încă sub semnul întrebării. Mai lipsesc circa 20 mc material lemnos. La C.A.P. Vătava am întîlnit o situaţie şi mai critică în ceea ce priveşte pregătirea animalelor pentru iernat. Aici încă nu se ştie cantitatea de furaje pe care o are cooperativa şi dacă ea va ajunge pe toată perioada de stabulaţie. Fînurile încă n-au fost culcate. Ca urmare, ing. L. Rokosi nu s-a îngrijit să întocmească raţiile corespunzătoare pentru fiecare categorie de animale. • Vacile sunt furajate aproape în exclusivitate cu tulei netocaţi, lucru ce a condus la scăderea producţiei zilnice de lapte cu 30 litri pe fermă. Şi aceasta este numai la început. Dacă nu se vor lua măsuri urgente scăderea se poate accentua. Or, se ştie că pentru a recupera producţia pierdută se cere timp şi cantităţi mari de furaje. Aici nu se stă bine nici cu asigurarea adăposturilor. Există un număr mare de animale la care se mai adaugă 80 de viţei ce se vor obţine, din prăsilă proprie, pînă în luna mai 1967, care practic nu au condiţii de cazare. Construcţia grajdului planificat s-a tărăgănat foarte mult, a întîrziat întocmirea documentaţiei şi asigurarea materialelor. Ca urmare, grajdul se află în prezent numai la zidărie. Circa 140 mc material lemnos necesar pentru şarpantă şi pardoseli se mai găseau nu de mult la Ocolul silvic din Răstoliţa. Cooperativa întâmpină greutăţi şi în privinţa transportului ţiglelor necesare. Autobaza D.R.T.A. Reghin a refuzat comanda C.A.P. nr. 36 din 10 noiembrie prin care solicita două autocamioane pentru transportul ţiglelor de la Tîrgu-Mureş, pe motiv că n-a prezentat şi o dovadă privind disponibilul de fonduri la bancă. Or, asemenea dovezi nu se mai eliberează de către Filiala Băncii Naţionale din Topliţa. Considerăm că în privinţa rămînerii în urmă a construcţiei grajdului de la Vătava sunt vinovate şi organele agricole de la Topliţa, care n-au sprijinit în suficientă măsură cooperativa agricolă. Din informaţiile primite din partea conducerii cooperativei, rezultă că documentaţia pentru această construcţie s-a făcut cu întîrziere si ca urmare a întîrziat acordarea de credite si procurarea materialelor. In ansamblul pregătirilor ce se fac pentru întîmpinarea iernii, este necesar a se pune peste tot un accent mai mare pe inventarierea, depozitarea si buna gospodărire a furajelor, pe urgentarea terminării grabnice a construcţiilor începute. Este de datoria conducerilor unităţilor, a consiliilor agricole şi uniunilor cooperatiste să analizeze cu multă atenţie stadiul pregătirilor pentru iernarea animalelor şi acolo unde se constată întîrzieri să ia măsuri pentru îndreptarea situaţiei. T. GABOR COMPLEXUL DE FAIANŢĂ ŞI STICLĂ DIN SIGHIŞOARA La Tg.-Mureș, în noul cartier din str. Tudor Vladimirescu se conturează primele blocuri. (Fotó: C. SZÁSZ) COMUNICAT La invitaţia Maiestăţii Sale Imperiale Haile Sellassie I, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, împreună cu soţia, va face o vizită oficială de prietenie în Etiopia, între 5 şi 9 decembrie 1966. Cînd se vor termina arăturile? Arăturile de toamnă continuă să se desfăşoare într-un ritm cu totul necorespunzător. Deşi timpul este favorabil, în raionul Tg.-Mureş, se ară zilnic doar circa 420 ha cu un număr de peste 500 tractoare. Pe bună dreptate se pune întrebarea cînd se vor termina arăturile de toamnă dacă un tractor realizează zilnic mai puţin de 1 ha. Cu numărul de tractoare existent în raion se poate ara zilnic cel puţin 800 de ha şi nu 420 cît s-a efectuat în zilele de 29 şi 30 noiembrie. Situaţia din teren dovedeşte acest lucru. Acolo unde se folosesc toate orele bune de lucru, un tractor poate realiza 2—3 ha pe zi. Brigada de tractoare, de la Emei (7 tractoare), a arat în ziua de 29 noiembrie 21 ha, revenind 3 ha pe un tractor. Brigada a ll-a de la Glodeni a realizat în schimb într-o singură decadă, abia 23 ha alături de toamnă. Primirea la Comitetul Central al Partidului Comunist Român a delegației de partid şi guvernamentale a Republicii Guineea Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat. Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, au primit miercuri dimineaţa delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Guineea, condusă de Noului Politic Naţional al Partidului Democratic, ministrul comerţului exterior şi al băncilor, care se află în vizită în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Petre Blajovici, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi Gheorghe Cioară, membru al CC. al P.C.R., ministrul comerţului exterior. Cu acest prilej a avut loc o discuţie care s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. Articole și relatări de: • Prof. univ. dr. ZENO BARBU • Conf. univ. dr. LIVIU POPOVICI • Conf. univ. dr. IVAN KREPSZ • dr. MIHAIIONESCU medic primar chirurg • dr. COMANKUND WILHELM, medic primar cardiolog Is , (în pag. a 3-a) MOMENT Cu scara la cumpărat legume şi fructe? — Aţi auzit de oameni care... sunt dar nu te văd? Da, da, vorbesc serios. Să nu credeţi că vă tatonez pentru a şti dacă s-a urmărit pe micul ecran filmul cu omul invizibil" ... — Cum de nu, mi-au răspuns mai multe gospodine de pe str. Secerei, str. Lungă şi altele. Cunoaştem un caz în cartierul nostru cu ajutorul tovarăşilor de la O.V.L.F. Tîrgu-Mureş, căci au dînşii (ca şi cei din alte sectoare comerciale) o metodă care pe Ungă alte urmări serveşte excelent şi la aşa ceva. „Cazul" se petrece la unitatea de legume şi fructe nr. 8 de pe strada Lungă. Aici are loc de circa 30 de zile o adevărată invazie de... lăzi. In depozitul unităţii lăzile goale şi-au stabilit dominaţia absolută, iar apoi, invazia continuind, a fost luată cu asalt şi camera unde se desfac mărfurile. ... Lăzi, lăzi şi iar lăzi! Şi culmea, tind să treacă chiar prin tavan şi mai-mai să ajungă în stradă încurajate de stăpînii lor. — Bine, dar există la O.V.L.F. un serviciu obligat să se îngrijească de ridicarea ambalajului vechi de la unităţi o dată cu fiecare tranşă de mărfuri aduse. — Hei, ce vreţi, să n-aibă şi cei de-acolo fantezie? Iar dacă n-o să se isprăvească în cîteva zile, va trebui să luăm cu noi alături de sacoşă şi o scară ca să ajungem la vînzătoarea devenită sub ochii noştri... invizibilă. Oare să ne pregătim scara, ce ziceţi? Aceeaşi întrebare o punem la rîndul nostru celor competenţi să dea răspunsul cuvenit. ȘTEFAN NEAGU