Steaua Roşie, ianuarie 1967 (Anul 19, nr. 1-25)

1967-01-03 / nr. 1

Proletari­­din toate ţările, uniţi-văl Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. I. (2.735) Marţi, 3 ianuarie 1967 4 pagini 25 bani Cuvintarea tovarăşului HUE CEMICU Secretar tat­al al P.C.R., rosti la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Aiului lei Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţene şi cetăţeni, Peste cîteva minute, anul 1966 — an încunu­nat de mari realizări ale poporului român în întreaga viaţă socială, de afirmare activă a ţării noastre pe arena internaţională — se va adăuga la cronica glorioasă a Republicii Socialiste Ro­mânia, îmbogăţind cu o nouă pagină istoria mile­nară a patriei. Cea mai de seamă realizare obţinută de po­porul nostru în 1966 este încheierea cu succes a primului an al planului cincinal. Forţele de producţie ale ţării au continuat să se dezvolte, avuţia naţională a sporit, s-a ridicat nivelul de trai al maselor, s-au petrecut noi schimbări cali­tative în direcţia dezvoltării democraţiei, înflori­rii naţiunii noastre socialiste. Rezultatele de seamă dobîndite în toate do­meniile de activitate reprezintă un izvor de îndreptăţită mîndrie patriotică pentru întregul popor. Doresc să evidenţiez cu deosebire hărni­cia, talentul şi capacitatea muncitorilor, ţărani­lor şi intelectualilor, entuziasmul şi abnegaţia dovedită de toţi cei ce muncesc, fără deosebire de naţionalitate în înfăptuirea politicii marxist­­leniniste a partidului nostru, în vasta activitate închinată propăşirii patriei. In acest prag de an nou, conducerea parti­dului şi statului adresează tuturor locuitorilor ţării cele mai calde felicitări pentru succesele obţinute în măreaţa operă de construcţie a Ro­mâniei socialiste. Dragi tovarăşi, Intîmpinăm anul 1967 cu încredere şi opti­mism, CU hotărtrea noutr&inu­tat& de c­adrujr noi înfăptuiri edificiului înălţat de poporul ro­mân în anii socialismului, de a face noi paşi inainte spre măreţele ţeluri stabilite de Congre­sul al IX-lea al partidului. Analizînd sarcinile anului viitor, recenta plenară a Comitetului Central al partidului a subliniat, într-un spirit de înaltă exigenţă co­munistă, necesitatea ridicării pe un plan supe­rior a întregii activităţi economice, marile înda­toriri ce revin în acest sens organelor de partid şi de stat, tuturor oamenilor muncii. Plenara a relevat importanţa deosebită a perfecţionării muncii în toate direcţiile, în toate sectoarele vieţii sociale, aceasta fiind o cerinţă imperioasă pe care ne-o impune legea dialectică a dezvoltării societăţii, pe care ne-o dictează răspunderea faţă de viitorul ţării. Dezbaterile Marii Adunări Naţionale — înal­tul sfat al ţării — au evidenţiat adeziunea de­plină a tuturor categoriilor sociale ale ţării faţă de măsurile elaborate de conducerea partidului şi statului, hotărîrea fermă a celor ce muncesc de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a Partidului Comunist Român — expresie fidelă a intereselor vitale ale întregului popor. Ne exprimăm încrederea că anul care vine va aduce succese tot mai mari în construcţia socialismului, în viaţa minunatului nostru popor, în făurirea viitorului strălucit al scumpei noas­tre patrii. Anul care a trecut a fost un an de activitate intensă a partidului şi guvernului ţării pe planul politicii internaţionale, pentru dezvoltarea şi în­tărirea relaţiilor de prietenie şi colaborare multi­laterală cu toate ţările socialiste, pentru lărgirea cooperării cu toate statele, indiferent de orîn­­duirea lor socială, pentru securitate internaţio­nală şi pace între popoare. Opinia publică din ţara noastră, ca şi din întreaga lume, a condam­nat ferm continuarea şi intensificarea războiului agresiv al Statelor Unite împotriva Vietnamului. Partidul şi statul nostru, întregul popor cer cu hotărâre să se pună capăt acestei agresiuni, își manifestă activ solidaritatea cu lupta eroică a poporului vietnamez, cu lupta popoarelor îm­potriva colonialismului, a imperialismului, pen­tru dreptul lor sacru de a-și hotărî singure des­tinul. Fie ca anul ce vine să înregistreze noi pro­grese pe calea afirmării principiilor independen­ţei şi suveranităţii naţionale în relaţiile dintre state, pe calea luptei pentru democraţie şi so­cialism, să aducă noi împliniri aspiraţiilor po­porului român, ca şi ale tuturor popoarelor, spre pace şi colaborare internaţională, înainte de a suna prima bătaie de ceas a noului an, să ridicăm paharul pentru toţi acei care prin munca lor eroică şi entuziastă dau viaţă politicii partidului: clasa muncitoare, ţă­rănimea, intelectualitatea, întregul nostru po­por; pentru Partidul Comunist Român — con­ducătorul încercat al celor ce muncesc; pentru prosperitatea patriei noastre, Repu­blica Socialistă România; pentru pace şi colaborare între popoare. Vă urez, dragi tovarăşi, succese şi mai mari în muncă, sănătate, fericire în viaţa personală, împlinirea tuturor dorinţelor dumneavoastră de mai bine. LA MULȚI ANI! Interviul acordat de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, redacţiei ziarului bulgar „Otecestven Front“ întrebare: Care este aprecierea dv. cu privire la dezvoltarea relaţiilor dintre ţările balcanice în cursul anului 1966? Răspuns: Anul 1966 a marcat o evoluţie pozi­tivă a relaţiilor dintre ţările din Bal­cani, o întărire a spiritului de înţele­gere şi respect între statele şi popoa­rele din această parte a lumii, ceea ce corespunde intereselor lor funda­mentale, cauzei păcii şi securităţii în Europa şi în întreaga lume. Rezultatele obţinute pînă în prezent arată cît de utile şi de întemeiate sînt eforturile în vederea transformării a­­cestei regiuni a continentului nostru într-o zonă a păcii şi colaborării rod­nice. In cursul anului care a trecut, Re­publica Socialistă România a conti­nuat să militeze cu consecvenţă pen­tru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare cu fiecare ţară din Bal­cani, pe baza respectării principiilor suveranităţii, neamestecului în trebu­rile interne, şi avantajului reciproc. Aceste principii, care îşi găsesc o tot mai largă aplicare în relaţiile inter­­balcanice, constituie, după părerea noastră, singura bază raţională şi ac­ceptabilă pe care se pot clădi în lumea contemporană relaţii trainice între ţări şi popoare. Întrebare: Care sunt, după părerea dv. perspec­tivele colaborării dintre ţările noastre ce se deschid în noul an 1967? Răspuns: Constatăm cu satisfacţie că în anul 1966 s-au intensificat şi lărgit în con­tinuare relaţiile de strînsă prietenie între Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. Intîlnirile şi convorbirile între con­ducătorii de partid şi de stat ai Re­publicii Socialiste România şi Repu­blicii Populare Bulgaria au avut o mare însemnătate pentru întărirea prie­teniei şi colaborării multilaterale din­tre partidele, ţările şi popoarele noas­tre. Succesele obţinute de România şi Bulgaria în construcţia socialistă ofe­ră noi posibilităţi de lărgire şi diver­sificare a colaborării frăţeşti între cele două ţări. Prevederile pentru anul 1967 ale acordurilor de colaborare eco­nomică, tehnico-ştiinţifică şi culturală ilustrează preocuparea conducerilor de partid şi de stat din cele două ţări pentru dezvoltarea în continuare a acestor relaţii, în interesul popoarelor român şi bulgar, al întăririi sistemu­lui socialist mondial, al consolidării forţelor progresului şi păcii. Folosesc posibilitatea oferită de zia­rul „Otecestven Front“ pentru a trans­mite, cu prilejul Noului An, poporu­lui frate bulgar cele mai sincere urări de noi succese în muncă, pentru în­florirea patriei sale socialiste, pentru pace în lume. Primirea la Palatul Consiliului de Stat a şefilor misiunilor diplomatice Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer, preşe­dintele Marii Adunări Naţionale, Şte­fan Voitec, secretarul Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au primit în ziua de 31 decembrie, la Palatul Consiliului de Stat, pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în Republica Socialistă România, care au prezentat felicitări cu prilejul Anului Nou. Mulţumind şefilor misiunilor diplo­matice pentru felicitările şi urările ex­primate, preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, în numele Consi­liului de Stat, al Consiliului de Miniş­tri şi al Marii Adunări Naţionale a transmis diplomaţilor acreditaţi în ţara noastră cele mai bune urări de să­nătate, de prosperitate popoarelor din ţările pe care le reprezintă, toastînd pentru pace, prietenie şi colaborare internaţională. Decanul corpului diplomatic, Manuel Yepe Menendez, ambasadorul Republi­cii Cuba, a toastat în sănătatea con­ducătorilor de stat români, pentru prosperitatea poporului român, pentru pace şi prietenie între popoare. (Agerpres) CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET pentru numirea tovarăşului Ilie Verdeţ în funcţia de prim-vice­­preşedinte al Consiliului de Miniştri. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decre­tează: Art. unic. — Tovarăşul Ilie Verdeţ se eliberează din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi se numeşte în func­ţia de prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Preşedintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA Consiliul de Stat a! Republicii Socialiste România D­ECRET pentru stabilirea datei alegerilor de deputaţi în sfaturile populare comunale Consiliul de Sfat al Republicii Socialiste România DEC­RETEAZĂ: Art. unic. — Alegerile de deputați pentru sfaturile populare comunale vor avea loc la data de 5 martie 1967. Constituirea sfaturilor populare comunale noi alese se va face după data de 7 martie 1967. Președintele Consiliului de Stat CHIVU STOICA Revărsare de tinereţe şi veselie Palatul culturii din Tg.-Mu­reş, împodobit feeric, a găz­duit­­— ca de atîtea ori în cursul ultimilor ani — tradi­ţionalul Revelion al tineretu­lui. Aici şi-au dat întîlnire, în ultimele ore ale anului trecut, sute de tineri din întreprinde­rile şi instituţiile oraşului, ca să petreacă împreună această noapte a veseliei şi să ureze ,,Bun venit“ Anului nou 1967. In sala de spectacole „petre­cerea“ a început cu ... şampa­nie. Nu, n-aţi ghicit, nu ospă­tarii s-au ţinut de farse, ci au­torii spectacolului de varietăţi, oferind publicului (mai precis cîtorva spectatori) cite o cupă de şampanie. Dar cu sau fără şampanie, spectacolul la care am asis­tat a reuşit să captiveze sala prin reuşitele sale numere de muzică uşoară şi de balet, prin cîntecele, cupletele, momentele şi scenetele vesele interpreta­te de cunoscuţi actori ai Tea­trului de stat şi de artişti ama­tori din întreprinderi şi insti­tuţii. Oaspeţii s-au aşezat apoi în jurul meselor, populînd sălile, coridoarele, transformînd în­tregul palat într-un locaş al tinereţii şi al veseliei. In sala de oglinzi a început dansul. Perechi-perechi de tineri, băieţi şi fete, soţi şi soţii, s-au avîn­­tat în iureşul jocului cu gra­ţia, vigoarea şi optimismul spe­cifice vîrstei lor. Apoi, cînd s-a apropiat miezul nopţii, în săli, pe coridoare s-a aşternut liniştea. Anul nou, 1967, a fost primit cu sute de pahare pli­ne, cu sărutări şi cu calde strîngeri de mină, cu tradiţio­nala urare. ,,La mulţi ani!“ Optimismul, bucuria, exu­beranţa sunt fireşti în aseme­ ŞT. NECANIŢCHI (Continuare în pag. a 2-a) Intr-una din came­rele imobilului situat în strada Gabor A­­ron nr. 41 din Tg.­­Mureş s-au golit multe pahare de vin şi de. .. vişinată. Ştefan Benedek, gaz­da casei, este specia­list în prepararea vi­­şinatei. Confirmăm acest lucru deoarece am avut prilejul s o gustăm ciocnind în sănătatea acestei fa­milii numeroase. Ştefan Benedek a­­re 88 de ani, iar so­ţia lui, Ana, 82 de ani. Acum cînd la „bugetul" vieţii lor se mai adăugă cite un an, au venit co­piii, nepoţii şi stră­nepoţii să ureze pă­rinţilor, bunicilor şi străbunicilor încă mulţi ani de viaţă, sănătate şi fericire. — Ce v-a adus a­­nul 1966? am între­bat pe gazda casei. — Am avut ferici­rea de a sărbători împlinirea a 61 de ani de la căsă­torie. M-a bucurat, de asemenea, hotărî­rea partidului şi a guvernului cu privi­re la majorarea pen­siilor, precum şi fap­tul că copiii sînt să­nătoşi. — Cîţi copii aveţi. — Numai 11 — ne răspunde Ana, soţia lui Ştefan Benedek în viaţă sînt 8, toţi la Tg-Mureş. Simţiri în permanenţă spri­jinul lor. — După cum se vede, v-aţi pregătit aşa cum scrie la car­te pentru a­cest reve­lion. — Aşa facem în fiecare an. Pe tim­puri nu era aşa. De multe ori am întîm­­pinat noul an plîn­­gînd. îmi amintesc şi acum cînd, prin 1915—1918, soţul fiind plecat în răz­boi, rămasă cu 4 co­pii, nu am avut nici ce pune pe masă. Dar am avut sănăta­te şi copii. Văzînd copiii am uitat tot­deauna de necazuri. Şi, desigur, copii nu au uitat, şi ar fi păcat să uite, de e­­forturile depuse de părinţi pentru creş­terea lor. Cei 8 co­pii a lui Ştefan şi A­­na Benedek, precum şi copiii şi nepoţii lor, îşi înconjoară cu căldură părinţii, bu­nicii şi străbunicii. Ana, fiind cea mai mare, în vîrstă şi 61 de ani, are şi ea co­pii, precum şi nepoţi. Cu alţii au venit să petreacă revelionul împreună, să ureze bătrînilor încă mulţi­­ani­ de viaţă. — Ce dorinţe aveţi pentru anul in care păşim? —Pace şi sănătate — spune scurt Şte­fan Benedek. Cind sunt acestea, există de toate. Doresc ca atît noi, cît şi copiii, nepoţii şi strănepoţii să fim sănătoşi, să ne putem bucura din plin de binefacerile socialismului. Anul acesta, în februarie vom sărbători a 62-a aniversare de la căsă­torie. Va fi ca o nun­tă mare, la care vă invităm să partici­paţi. La Carnavalul tineretului din Tg.-Mureş Familia Benedek Hăsculi la 1 ianuarie 17 Ca în fiecare noapte din an, în cea de revelion, la materni­tatea din Tg.-Mureş becurile au luminat continuu. Medicii Victor Izsák, Horea Salcă şi Magdalena Róna, asistenta E­­va Némath, moaşa Rozalia Farkas, îngrijitoarea Iulia Be­­reczki, aflaţi la datorie, au pe­trecut revelionul împreună. Nu lingă masa încărcată cu tot fe­lul de bucate şi băuturi ale­se, ci veghind la sănătatea mamelor care aveau să aducă pe lume cei mai tineri cetă­ţeni ai ţării. Miezul nopţii i-a găsit în sala de naşteri, lingă Irina Rosonczi, în vîrstă de 23 de ani, infirmieră la Casa co­pilului. — Ce vă doriţi pentru anul 1967? — Sănătate şi cu­ mai multe naşteri — ne declară dr. Vic­tor Izsák. Dorim să avem pu­tere de muncă pentru a con­tribui în măsură cît mai mare la realizarea sarcinilor trasate de partidul şi guvernul nostru pentru creşterea natalităţii populaţiei, îmbunătăţirea ocro­tirii sănătăţii mamei şi copi­lului. Iată şi primul cetăţean năs­cut în 1967. Irina Rosonczi a dat viaţă primului copil în familie. E ora 0,10. Cel mai tînăr cetăţean din Tg.-Mureş îşi anunţă prezenţa. Se numeş­te Arcadie, în greutate de 3.500 kg. — Ce vă doriţi în viaţă?­­ ? ... Micul cetăţean, primul năs­cut în 1967 la maternitatea din Tg.-Mureş, a „refuzat" să dea interviu. Pentru aceasta nu ne-am supărat, urîndu-i „La mulţi ani!“, sănătate şi ferici­re, atît lui cît şi părinţilor, pro­­miţîndu-i totodată că la 1 ia­nuarie 1985, cînd va împlini 18 ani, devenind cetăţean cu drepturi depline, vom reveni cu întrebarea despre dorinţele pe care le are în viaţă. In prima zi a anului 1967 a adus pe lume un băiat şi Că­tălina Helyes şi Elena Gheren­­di, şi Ierna Szikszai şi Elisabe­­ta Farkas. Erna Agyagos a năs­cut o fată. Iat-o și pe Maria Borz din Grebenis. Ea a născut al pa­trulea copil, un băiat. — Numele? — Porfiriu — ca pe tatăl său — răspunde mama. — Să vă trăiască. Vă dorim și dv. multă sănătate pentru a putea crește copiii, bucu­­rîndu-vă de multă fericire de pe urma lor. Nuntă în noaptea de Revelion „La mulţi ani“ mire şi mireasă! In sala clubului O.C.L. „Ali­mentara“ din Tîrgu-Mureş, fru­mos împodobită cu ghirlande şi flori s-au adunat mulţi oameni. Sunt rudele, prietenii şi vecinii profesorului Vladimir Lăcustă din Tîrgu-Mureş şi ai familiei Vaida care au venit să sărbă­torească împreună nu numai Revelionul ci şi căsătoria tine­rilor Brînduşa şi Ioan Vaida. Ora 22. Nunta se desfăşoa­ră din plin. Nuntaşii cinstesc în sănătatea mirelui şi mire­sei, a socrului mic şi mare, a naşilor, pentru viitorul fericit al tinerilor. Orchestra cîntă, iar zeci de perechi se avîntă în iu­reşul dansului. Se vesteşte miezul nopţii. Acele ceasornicului se supra­pun. Noul an a început. „La mulţi ani mire şi mireasă“, „La mulţi ani prieteni“, „La mulţi ani colegi şi vecini“ sînt uralele care se desprind de pe buzele tuturor. — Ce-şi doreşte mirele şi mireasa? Am devenit soţie chiar în preajma anului nou. îmi doresc ca în familie să domnească nu­mai armonia şi fericirea. Sînt sigură de acest lucru deoarece m-am căsătorit cu omul drag. Fiind studentă în anul III la drept îmi doresc să obţin rezul­tate cît mai bune la toate exa­menele. — 1967 este primul an de căsătorie — ne spune mirele loan Vaida. îmi doresc înţele­gere deplină în familie. Intru­­cît soţia, Brînduşa, este stu­dentă, o voi ajuta să termine cu bine facultatea. Minutele trec una cite una. Trec şi orele. Petrecerea şi dan­sul au durat pînă în zorii zilei, în atmosfera de veselie gene­rală în care tinerii Brînduşa şi Ioan Vaida au păşit plini de optimism în închegarea cămi­nului lor. SIMION POPA

Next