Steaua Roşie, ianuarie 1967 (Anul 19, nr. 1-25)
1967-01-03 / nr. 1
Conf. univ. dr. OOTMilAM RUSO şeful clinicii de ginecologie obstetrică Tg.-Mureş — O bucurie deosebită în 1966, an cînd am văzut renovată şi modernizată Secţia de obstetrică din cadrul clinicii pe care o conduc. Prin aceasta s-au creat condiţiile necesare asigurării unei asistenţe medicale la nivelul cerinţelor actuale. M-a bucurat, de asemenea, faptul că numărul copiilor născuţi la clinica noastră depăşeşte cu peste 200 pe cel din anul 1985, familiile oamenilor muncii primind în rîndurile lor noi membri, sănătoşi şi viguroşi. O mare importanţă în viaţa şi activitatea noastră reprezintă măsurile luate, în anul 1986, de partid şi guvern pentru reglementarea întreruperii cursului sarcinii. Personal, văd în aceste măsuri o contribuţie deosebit de importantă la care ne aducem aportul, pentru apărarea sănătăţii femeii, creşterea natalităţii şi întărirea familiei. Dorinţe pentru anul 1967? Cred că, pentru fiecare om, nu poate fi dorinţă mai mare decît aceea de a avea sănătate şi putere de muncă, pentru a-şi aduce contribuţia sa modestă la înflorirea şi propăşirea patriei dragi, mereu mai întinerită. Doresc ca în acest an să lărgim secţia de ginecologie, a cărei capacitate nu mai poate face faţă cerinţelor actuale. Totodată, păşind în noul an, ne vom aduce o contribuţie mai mare la dezvoltarea cercetării ştiinţifice, sarcină de mare importanţă pusă în faţa oamenilor de ştiinţă de către partidul nostru, în anul 1967, colectivul cu care lucrez va prezenta cel puţin 12 lucrări ştiinţifice de mare importanţă. Personal sunt hotărît să prezint 3—4 lucrări ştiinţifice. — Şi ce veie cu mobila pe care o aveţi? — O, nu din mare vreau. Una mică, pentru fetiţe câine . .. IOSIf PUŞCAŞ uiţător, Deda-Bis, raionul Topliţa — Răspunzînt întrebărilor puse de dumneavoastră, spune că cea mai mare satisfacţie a a din anul 1966 a fost luarea cu bine a camenelor din anul doi de facultate, la feta de 47 de ani. în 1967 îmi disc să iau cu bine şi examenele din al III, acest lucru ajutîndu-mi să contur în mai mare măsură la educarea şi truirea tinerelor vlăstare, fiii muncitori forestieri din Deda- Bistra, spre a filositori patriei noastre. — Altceva? — Cea mai nesatisfacţie a familiei noastre ar fi dar anul 1967 ne-ar spori familia cu un monitor, şi dacă se poate, băiat. — Vă dorim stes în realizarea dorinţelor. — în 1968 nu s-a întîmplat aşa? — Nu prea. Unele produse, deşi au apărut în magazin, au dispărut în scurt timp, industria neasigurînd cantităţile necesare, conform cerinţelor populaţiei. — Poate aveţi şi alte dorinţe? — Da. De altfel cu aceasta trebuia să încep. Doresc ca în anul 1967 fata mea să obţină rezultate bune la examenul de bacalaureat şi apoi să reuşească la admitere. Vrea să intre la I.M.F. pentru a deveni farmacistă. — îi dorim succes. Porţile facultăţii îi stau larg deschise. MARIAN CRAHMANUC inginer al C.A.P. Rîciu, raionul Luduş La întrebările noastre, tînărul inginer nu a rămas de loc surprins. în viaţă — ne spune el — nu există zi în care omul să nu aibă satisfacţii. Pentru mine, în special, anul 1966 a adus bucurii deosebit de mari. A fost primul an de activitate în producţie, fiind proaspăt absolvent al facultăţii. Şi, ce împlinire poate fi mai mare pentru un om decit aceea de a-şi vedea concretizate în producţie rezultatele muncii sale? La conferinţa organizaţiei de partid a oraşului Bucureşti tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al C.C. al P.C.R. arăta că anul acesta în ţara noastră s-a obţinut cea mai mare producţie agricolă din istoria României. La aceasta şi-a adus contribuţia şi cooperativa agricolă din Rîciu, obţinînd în 1966 o producţie medie la hectar de 2.140 kg la grîu, 27.585 kg sfeclă de zahăr la ha. Pentru anul în care am păşit doresc să obţinem rezultate şi mai bune, în care scop voi depune toate eforturile şi puterea mea de muncă. — Sînteţi căsătorit? — Nu. — Poate aveţi de gînd ca în anul 1967 să întemeiaţi o familie? — încă nu ştiu. Ing. NICOLAE HÂRÂCIU şeful Termocentralei electrice din Tîrnăveni — Am obţinut trei succese cu care putem să ne mmdrim, dar am avut şi unele greutăţi cu turbina nr. 3 care are consum specific ridicat. Aş vrea însă să vorbesc despre bucurii personale. Am şi o altă funcţie: sunt cap de familie — şi asta o spun fără ocol, în faţa soţiei. în 1966 am fost la Sălişte, locul meu natal, unde totul pare întinerit şi mai frumos. Am o fetiţă, Gabriela, care în toamna lui 1967 va merge la şcoală. Tot în 1967 îmi doresc un fecior, Nicolae. Vreau din toată inima ca în anul care vine Politehnica Timișoara să nu cadă din divizia A. Ce zici socrule? Sunt sincer sau nu?. .. — Și eu doresc ceva — intră în discuție Gabriela. Vreau cit mai repede o mobilă de bucătărie. Să fie frumoasă și modernă, cu vitrină. TEMA OLTI membră C.A.P. din Dăneştiaionul Ciuc — Anul acesta m-am mutat în casa nouă pe care nam construit-o, împlinîndu-se astfel o sehe dorinţă a familiei. Lucrez, împreunau soţul meu, în cooperativa agricolă. An acesta am obţinut o recoltă bună — ui ales la grîu şi la cartofi. Ce-mi dores pentru anul viitor? Ca munca noastră încoperativă să fie la fel de rodnică— cer mai rodnică decit anul acesta, — bitul şi fetiţa să înveţe bine la şcoală, şi trăim în bunăstare, în bună înţelegere. ERNŐ BRAHAM şeful unităţii r. 25 autoservire Tg.Mureş __ O dată cu împierea anului 1966 am împlinit 18 ani de activitate în comerţ. Ca şi în anii antepri, cele mai mari satisfacţii le-am avi de pe urma muncii. — Concret. — Am primit vrvfuri mai multe şi mai bune, reuşind în iul acesta să deservim populaţia în mai bue condiţii. — Pentru viitori — Ca orişicare jm îmi doresc sănătate pentru a putea miţui cît mai bine. Aş dori ca în magazinul ji care-1 conduc consumatorii să găseasc mărfuri şi mai multe, în acest sens, ar f bine ca toate produsele care au fost pezentate la contractări, în cel mai scurt top să apară și în magazine. Ipgicind resursele ei si contribuiei mai mult la creşterea venitului naţional Este în firea lucrurilor ca la sfîrşitul fiecărei etape şi cu atît mai mult al fiecărui an, să fie analizate deopotrivă rezultatele şi mai ales obiectivele şi căile de realizare a acestora pentru etapa următoare sau anul viitor, înfăptuind zi de zi, lună de lună hotărîrile Congresului al IX-lea al partidului privind dezvoltarea intensivă şi multilaterală a producţiei agricole, au fost obţinute în 1966 realizări însemnate şi care permit concomitent o estimare elocventă, ştiinţifică a posibilităţilor existente cît şi a rezervelor mari de care dispune agricultura. După cum este cunoscut, anul acesta s-a obţinut cea mai mare producţie de cereale din istoria României, depăşindu-se realizările anului trecut, în general cu 11,2 la sută. Scoţîndu-se în evidenţă caracteristicile de seamă ale producţiei agricole, la Plenara C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966, se sublinia faptul că din agricultură se pot obţine venituri mari datorită cheltuielilor materiale mai scăzute decît în industrie. Recuperarea în timp mai scurt a investiţiilor în agricultură cît şi asigurarea desfacerii produselor agroalimentare pe piaţa mondială sunt elemente care confirmă pe deplin justeţea afirmaţiei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R. că „agricultura este ramura care, dacă-i acordăm atenţia necesară, ne poate răsplăti eforturile din plin“ , dr. EMIL SILVAŞ directorul Staţiunii experimentale Tg.-Mureş Condiţionîndu-se reciproc, baza tehnico-materială şi aplicarea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei pot şi trebuie să asigure agriculturii un loc mai de seamă în participarea sa la sporirea venitului naţional. Cunoaşterea existenţei unor deficienţe în această direcţie şi mai ales identificarea în producţia agricolă a Consecinţelor pe care acestea le generează, impune urgentarea unor măsuri eficiente şi care să vizeze în principal: îmbunătăţirea fertilităţii solului prin lucrări antierozionale şi de îmbunătăţiri funciare, concomitent cu extinderea suprafeţelor irigate; înfăptuirea programului de mecanizare şi chimizare a agriculturii. In sectorul zootehnic, mărirea producţiei animale pe seama creşterii numărului şi productivităţii acestora, asigurarea unei baze furajere echilibrate, o selecţie riguros ştiinţifică, sunt condiţii fără de care nu poate fi vorba de o eficienţă economică sporită a acestui sector. Pentru fiecare din aceşti indicatori esenţiali ai dezvoltării agriculturii în ansamblul economiei naţionale, există corespondent precis conturat pentru nevoile agriculturii regiunii noastre cuprins în Hotărîrea Conferinţei organizaţiei regionale de partid. Astfel, pentru folosirea superioară a fondului funciar se vor planta în următorii doi ani 1.100 ha cu viţă de vie şi peste 1.800 ha cu pomi fructiferi, în terenuri în pantă, improprii altor culturi. Aceasta, alături de sporirea cu 5.700 ha a suprafeţelor irigate şi cu 9.500 ha a celor desecate (incluzînd în perspectiva anului 1970 irigarea altor 12.000 ha) încadrează agricultura regiunii noastre în parametrii care atestă calea modernă şi intensivă de producţie pe care mergem. La fel sunt prevăzute obiective măreţe şi în direcţia sporirii producţiilor la hectar, a numărului de animale şi a producţiilor acestora. Realizîndu-se numai în C.A.P. (pînă la sfîrşitul anului 1968) a cel puţin 137.000 capete taurine din care 63.000 vaci şi juninci cu o producţie de peste 2.100 litri lapte de la fiecare animal, regiunea noastră îşi va ocupa locul cuvenit în ansamblul economiei naţionale prin ponderea ridicată a acestui sector. Unităţilor agricole de stat le revin la fel importante sarcini de realizare a unor indici economici productivi superiori, concomitent cu rentabilizarea tuturor G.A.S. Baza tehnico-materială şi experienţa de producţie a cadrelor de conducere, ca şi aceea a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, nu lasă nici o îndoială asupra posibilităţilor de a realiza şi depăşi tot ceea ce ne-am propus. Aplicarea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei este şi pentru agricultură, ca de altfel pentru toate compartimentele vieţii economice şi sociale, un factor determinant al progresului ei sigur. Fiind singura unitate de cercetare în agricultura regiunii noastre, Staţiunii experimentale Tg.-Mureş îi revin sarcini şi răspunderi de mare însemnătate. Tematica actuală de cercetare a abordat cu curaj o serie de probleme importante ale creşterii animalelor ca şi ale producţiei vegetale din regiune. In sectorul zootehnic, cercetătorii din staţiune au abordat studiul posibilităţilor de ridicare a producţiei animale la două specii: taurine şi ovine. Pe lingă studiile de genetică cantitativă au fost efectuate experienţe de furajare a animalelor. Astfel, cultivarea rapiţei liho şi utilizarea ei în furajarea animalelor a fost efectuată pentru prima dată în ţară la staţiunea noastră, iar unităţile G.A.S. şi C.A.P. din regiune o cultivă pe suprafeţe tot mai întinse. In sectorul creşterii ovinelor, pionieratul extinderii ariei de răspîndire a ovinelor cu lînă semifină şi fină în zona premontană şi montană aparţine de asemenea Staţiunii experimentale Tg.-Mureş, prin secţia sa de la Miercurea Ciuc. In punctele de sprijin de la C.A.P. Sîntimbru, Tuşnad şi altele, îndrumate de cercetători, se cresc cu bune rezultate di merinos şi metişii acestora cu ţigăi, în generaţiile I şi II şi în continuare. Un interesant ciclu de experienţe s-a încheiat în acest an privind îngrăşarea comparativă a 3 rase de taurine: Bălţată românească, Brună (Sowitz) şi Hereford. Concluziile precise, riguros ştiinţifice ne permit să afirmăm că în condiţiile noastre rasa Bălţată românească este cea mai corespunzătoare. In sectorul vegetal au fost abordate în principal problemele de cultivare a plantelor furajere valoroase cum sunt: trifoi, sparcetă, gulii şi sfeclă furajeră, rapiţa liho etc., cît şi a plantelor tehnice, cu cea mai mare pondere în regiunea noastră: sfeclă, cartofi, in şi cînepă. Studiul utilizării ierbicidelor este în centrul preocupărilor cercetătorilor noştri. Lucrări experimentate riguros ştiinţific au demonstrat eficienţa atrazinului pentru cultura porumbului, stabilind că 3 kg la ha aplicate pe rînd în faza actuală este cel mai corespunzător. Slaba posibilitate de aprovizionare a făcut ca cercetările să se orienteze spre ierbicidul 2,4 D (sare sodică) care se fabrică în ţară. In doze indicate variind între 0,5—1 kg/ha dă rezultate bune la combaterea buruienilor. Cercetări valoroase au fost efectuate şi în direcţia îmbunătăţirii pajiştilor naturale. Rezultatele experienţelor cu cicluri încheiate vor fi puse la dispoziţia G.A.S. şi C.A.P. Toate acestea însă nu epuizează rezervele existente de ridicare a potenţialului productiv al pămîntului cît şi al animalelor şi legat de aceasta nici complexitatea a noi şi noi aspecte care reclamă intensificarea cercetării ştiinţifice. Probleme noi, de aceeaşi actualitate pentru cercetarea ştiinţifică ca şi pentru marea producţie sunt cele legate de lucrările de irigaţie. In această direcţie, eforturile comune ale cercetătorilor de la Staţiunea experimentală Tg.-Mureş şi a specialiştilor din unităţile de producţie, reprezintă o cale sigură pentru obţinerea de rezultate eficiente. Această trecere în revistă în mod succint a posibilităţilor existente reprezintă pentru agricultura regiunii noastre, îndrumată şi sprijinită de Comitetul regional de partid, o garanţie a dezvoltării ei impetuoase şi în viitor, materializată prin realizarea integrală şi depăşirea sarcinilor importante trasate de cel de-al IX-lea Congres al partidului. CU ŞI FARA MASCA !-APOI, DANS! SEMNELE DE CIRCULAŢIE ROZALIA SALATH studentă în anul II la Institutul pedagogic din Tg.-MureŞ. — Tatăl meu a lucrat, timp de o viaţă, ca muncitor forestier, iar acum e pensionar. El n-a avut prilejul, pe vremuri, să înveţe, în schimb visul meu de a deveni profesoară, se apropie de împlinire. Orînduirea noastră socialistă a deschis larg porţile şcolilor, facultăţilor, îndemnînd tînăra generaţie la învăţătură. Am răspuns la acest apel şi aici, la institutul nostru, am toate condiţiile să mă pregătesc în profesia pe care mi-am ales-o. Sunt bursieră. La începutul anului trecut am petrecut zile de neuitat în tabăra studenţească de la Sinaia, iar vara mi-am petrecut o parte din vacanţă la mare, la Costineşti. Iată de ce am motive să fiu bucuroasă, optimistă, să trec pragul anului nou cu încredere, fiind convinsă că voi termina anul II cu succes. Pentru ca aşa să fie, nu voi precupeți nici un efort. In acordurile tulburătorului marş al soldaţilor din opera „Faust“ de Gounod („Gloria străbunilor eroi / Fi-va un simbol pentru noi“), sala oglinzilor din Palatul culturii din Tg.-Mureş a fost cucerită de o lume de basm, creată de fantezia, imaginaţia şi dorinţele cutezătoare ale generaţiei celor ce poartă cravata roşie. ... Şi am sosit la carnaval — splendidă petrecere tradiţională a pionierilor şi şcolarilor. Entuziaştii pionieri şi şcolari au venit aici să întîmpine, în atmosferă sărbătorească, un nou an — 1967 — însemnată unitate de timp cu care măsurăm astăzi izbînzile şi cuceririle în toate domeniile de activitate. Veselia e aici atotstăpînitoare. Mulţimea aceasta de copii e numai fericire, graţie şi bucurie. De fapt acestea sînt atributele generaţiei celei mai tinere de şcolari ai ţării noastre în care cîrmuieşte înţeleptul Partid Comunist Român. Muzica şi întreaga atmosferă a creat fiecărui participant o stare de emoţie şi plăcere. ... începe parada costumelor care este deschisă de grupul „Amintiri din copilărie“ după Ion Creangă, Prîslea cel Voinic şi merele de aur, după Petre Ispirescu, Călin după Eminescu. Urmează apoi în minunata paradă a costumelor Baba Cloanţa, Moş Gerilă, Păcală, broasca, ţiganca, ţiganul, egipteanca, Scufiţa roşie, indieni, bă- trîni, „La cireşe“ după Creangă, toreadori, spadasini, roboţi, medici. Cei 7 magnifici, afişiere, miliţieni, semne de circulaţie, flori, prinţi şi prinţese, curteni ai regilor Franţei medievale, marinari, homari care se perindă într-o feerică trecere şi emoţionantă împletire de epoci istorice şi fantezie. Grea sarcină să stabileşti cele mai reuşite măşti, dovadă că premiile nu au fost mai puţin de 11, dar laude merită toate şcolile care au participat la carnaval. ... Dansul măştilor. Conţi şi prinţese, miliţieni şi indieni, trubaduri şi roboţi, ţărani şi oameni invizibili, sultani şi medici, traversînd epoci istorice s-au întîlnit la carnaval în secolul XX şi dansează medison şi pinguin. ... Sosirea lui Moş Gerilă a adus o clipă de linişte, surpriză şi emoţie. Copiii promit moşului că vor fi mai cuminţi şi vor învăţa mai bine. Urîndu-le ani mulţi şi fericiţi copiilor, Moş Gerilă s-a pornit la drum pentru că mai avea mulţi copii de vizitat. ... Tradiţionalul Pluguşor a fost spus după datină, cu buhai, clopot şi bice de un grup de elevi de la Liceul „Bolyai“ în frunte cu elevul Florea Ştefan din clasa a VI-a A: „Am ieşit cu pluguşorul / Să-l primim pe crăişorul / An nou, care răsare / Cu alaiul lui cel mare / De zile rupte din soare. / Şi veni şi asfinţitul / Anului, încărunţitul. / Dute, anule, în tihnă / Că ai meritat odihnă. / Du-te-n ţara timpului , că e vremea schimbului / Minaţi, măi! Hăi, Hăi! / Mîndru-apare crăişorul / ce-l primim cu pluguşorul, / Anul nou care răsare / cu alaiul lui cel mare / de zile strălucitoare / Să-l primim cu o urare! / Minaţi, măi! Hăi, Hăi!“ Şi obiceiurile din străbuni au continuat cu „Sorcova vesela / Să trăiţi, să-mbătrîniţi / Ca merii, ca perii / In mijlocul verii / La anu şi la mulţi ani!“ spusă de un grup de elevi de la Liceul „Unirea“. Printre surprizele carnavalului s-au numărat premiile acordate celor mai reuşite costume, constînd în dulciuri şi cărţi (Doi ani de vacanţă de Jules Verne, Din marile legende ale lumii de Alexandru Mitru, Momente şi schiţe de I. L. Caragiale, Poveşti de Petre Ispirescu, Legenda Ciocîrliei de S. Florea Marian), un frumos dans modern executat de un grup de eleve de la Şcoala generală nr. 12 şi muzică vocală populară şi uşoară executată de elevii solişti Chirpac A. şi Rusu Dorina de la Şcoala generală nr. 13 şi Asztalos Enikő de la Şcoala generală nr. 2. OLGA APOSTOL AHO, AHO...! STEAUA ROȘIE PAGINA 3