Steaua Roşie, ianuarie 1967 (Anul 19, nr. 1-25)

1967-01-03 / nr. 1

Con­f. univ. dr. OOTMilAM RUSO şeful clinicii de ginecologie obstetrică Tg.-Mureş — O bucurie deosebită în 1966, an cînd am văzut renovată şi modernizată Secţia de obstetrică din cadrul clinicii pe care o conduc. Prin aceasta s-au creat con­diţiile necesare asigurării unei asistenţe medicale la nivelul cerinţelor actuale. M-a bucurat, de asemenea, faptul că numărul copiilor născuţi la clinica noastră depă­şeşte cu peste 200 pe cel din anul 1985, familiile oamenilor muncii primind în rîndurile lor noi membri, sănătoşi şi vigu­­roşi. O mare importanţă în viaţa şi activitatea noastră reprezintă măsurile luate, în anul 1986, de partid şi guvern pentru reglementarea întreruperii cursu­lui sarcinii. Personal, văd în aceste mă­suri o contribuţie deosebit de importantă la care ne aducem aportul, pentru apăra­rea sănătăţii femeii, creşterea natalităţii şi întărirea familiei. Dorinţe pentru anul 1967? Cred că, pen­tru fiecare om, nu poate fi dorinţă mai mare decît aceea de a avea sănătate şi putere de muncă, pentru a-şi aduce con­tribuţia sa modestă la înflorirea şi propă­şirea patriei dragi, mereu mai întinerită. Doresc ca în acest an să lărgim secţia de ginecologie, a cărei capacitate nu mai poa­te face faţă cerinţelor actuale. Totodată, păşind în noul an, ne vom aduce o con­tribuţie mai mare la dezvoltarea cercetă­rii ştiinţifice, sarcină de mare importanţă pusă în faţa oamenilor de ştiinţă de către partidul nostru, în anul 1967, colectivul cu care lucrez va prezenta cel puţin 12 lu­crări ştiinţifice de mare importanţă. Per­sonal sunt hotărît să prezint 3—4 lucrări ştiinţifice. — Şi ce vei­­e cu mobila pe care o aveţi? — O, nu din mare vreau. Una mică, pentru fetiţe câine . .. IOSIf PUŞCAŞ uiţător, Deda-Bis, raionul Topliţa — Răspunzînt întrebărilor puse de dumneavoastră,­­ spune că cea mai ma­re satisfacţie a a din anul 1966 a fost luarea cu bine a camenelor din anul doi de facultate, la feta de 47 de ani. în 1967 îmi disc să iau cu bine şi e­­xamenele din al III, acest lucru aju­­tîndu-mi să contur în mai mare măsură la educarea şi truirea tinerelor vlăs­tare, fiii muncitori forestieri din Deda- Bistra, spre a filositori patriei noastre. — Altceva? — Cea mai ne­satisfacţie a familiei noastre ar fi dar anul 1967 ne-ar spori familia cu un monitor, şi dacă se poa­te, băiat. — Vă dorim stes în realizarea dorin­ţelor. — în 1968 nu s-a întîmplat aşa? — Nu prea. Unele produse, deşi au a­­părut în magazin, au dispărut în scurt timp, industria neasigurînd cantităţile ne­cesare, conform cerinţelor populaţiei. — Poate aveţi şi alte dorinţe? — Da. De altfel cu aceasta trebuia să încep. Doresc ca în anul 1967 fata mea să obţină rezultate bune la examenul de ba­calaureat şi apoi să reuşească la admitere. Vrea să intre la I.M.F. pentru a deveni farmacistă. — îi dorim succes. Porţile facultăţii îi stau larg deschise. MARIAN CRAHMANUC inginer al C.A.P. Rîciu, raionul Luduş La întrebările noastre, tînărul inginer nu a rămas de loc surprins. în viaţă — ne spune el — nu există zi în care omul să nu aibă satisfacţii. Pentru mine, în spe­cial, anul 1966 a adus bucurii deosebit de mari. A fost primul an de activitate în producţie, fiind proaspăt absolvent al fa­cultăţii. Şi, ce împlinire poate fi mai ma­re pentru un om decit aceea de a-şi vedea concretizate în producţie rezultatele mun­cii sale? La conferinţa organizaţiei de partid a oraşului Bucureşti tovarăşul Ni­colae Ceauşescu, secretarul general al C.C. al P.C.R. arăta că anul acesta în ţara noas­tră s-a obţinut cea mai mare producţie a­­gricolă din istoria României. La aceasta şi-a adus contribuţia şi cooperativa agri­colă din Rîciu, obţinînd în 1966 o produc­ţie medie la hectar de 2.140 kg la grîu, 27.585 kg sfeclă de zahăr la ha. Pentru anul în care am păşit doresc să obţinem rezultate şi mai bune, în care scop voi depune toate eforturile şi pute­rea mea de muncă. — Sînteţi căsătorit? — Nu. — Poate aveţi de gînd ca în anul 1967 să întemeiaţi o familie? — încă nu ştiu. Ing. NICOLAE HÂRÂCIU şeful Termocentralei electrice din Tîrnăveni­­ — Am obţinut trei succese cu care putem să ne­ mmdrim, dar am avut şi u­­nele greutăţi cu turbina nr. 3 care are consum specific ridicat. Aş vrea însă să vorbesc despre bucurii personale. Am şi o altă funcţie: sunt cap de familie — şi asta o spun fără ocol, în faţa soţiei. în 1966 am fost la Sălişte, locul meu natal, unde totul pare întinerit şi mai frumos. Am o fetiţă, Gabriela, care în toamna lui 1967 va merge la şcoală. Tot în 1967 îmi doresc un fecior, Nicolae. Vreau din toată inima ca în anul care vine Politeh­nica Timișoara să nu cadă din divizia A. Ce zici socrule? Sunt sincer sau nu?. .. — Și eu doresc ceva — intră în discuție Gabriela. Vreau cit mai repede o mobilă de bucătărie. Să fie frumoasă și modernă, cu vitrină. TEMA OLTI membră C.A.P. din Dăneştiaionul Ciuc — Anul acesta m-am mutat în casa nouă pe care nam construit-o, împli­­nîndu-se astfel o sehe dorinţă a familiei. Lucrez, împreunau soţul meu, în coope­rativa agricolă. An­ acesta am obţinut o recoltă bună — ui ales la grîu şi la car­tofi. Ce-mi dores pentru anul viitor? Ca munca noastră încoperativă să fie la fel de rodnică­­— cer mai rodnică decit a­­nul acesta, — bitul şi fetiţa să înveţe bine la şcoală, şi trăim în bunăstare, în bună înţelegere. ERNŐ BRAHAM şeful unităţii r. 25 autoservire Tg.M­ureş __ O dată cu împierea anului 1966 am împlinit 18 ani de activitate în comerţ. Ca şi în anii antepri, cele mai mari sa­tisfacţii le-am avi de pe urma muncii. — Concret. — Am primit vrvfuri mai multe şi mai bune, reuşind în iul acesta să deservim populaţia în mai bue condiţii. — Pentru viitori — Ca orişicare jm îmi doresc sănătate pentru a putea miţui cît mai bine. Aş dori ca în magazinul ji care-1 conduc consu­matorii să găseasc mărfuri şi mai multe, în acest sens, ar f bine ca toate produse­le care au fost pezentate la contractări, în cel mai scurt top să apară și în ma­gazine. Ipgicin­d resursele ei si contribui­­ei mai mult la creşterea venitului naţional Este în firea lucrurilor ca la sfîrşitul fiecărei etape şi cu atît mai mult al fiecărui an, să fie analizate deopotrivă rezultatele şi mai ales obiectivele şi căile de realizare a acestora pentru etapa următoare sau anul viitor, înfăptuind zi de zi, lună de lu­nă hotărîrile Congresului al IX-lea al partidului privind dez­voltarea intensivă şi multilaterală a producţiei agricole, au fost obţi­nute în 1966 realizări însemnate şi care permit concomitent o estimare elocventă, ştiinţifică a posibilităţilor existente cît şi a rezervelor mari de care dispune agricultura. După cum este cu­noscut, anul acesta s-a obţinut cea mai mare producţie de cereale din istoria României, depăşindu-se realizările anului trecut, în gene­ral cu 11,2 la sută. Scoţîndu-se în evidenţă carac­teristicile de seamă ale producţiei agricole, la Plenara C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966, se sub­linia faptul că din agricultură se pot obţine venituri mari datorită cheltuielilor materiale mai scă­zute decît în industrie. Recupera­rea în timp mai scurt a investi­ţiilor în agricultură cît şi asigu­rarea desfacerii produselor agro­­alimentare pe piaţa mondială sunt elemente care confirmă pe deplin justeţea afirmaţiei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al C.C. al P.C.R. că „agricul­tura este ramura care, dacă-i a­­cordăm atenţia necesară, ne poate răsplăti eforturile din plin“ , dr. EMIL SILVAŞ directorul Staţiunii experimentale Tg.-Mureş Condiţionîndu-se reciproc, baza tehnico-materială şi aplicarea ce­lor mai noi cuceriri ale ştiinţei pot şi trebuie să asigure agriculturii un loc mai de seamă în participa­rea sa la sporirea venitului naţio­nal. Cunoaşterea existenţei unor deficienţe în această direcţie şi mai ales identificarea în producţia agricolă a Consecinţelor pe care a­­cestea le generează, impune ur­gentarea unor măsuri eficiente şi care să vizeze în principal: îm­bunătăţirea fertilităţii solului prin lucrări antierozionale şi de îmbu­nătăţiri funciare, concomitent cu extinderea suprafeţelor irigate; înfăptuirea programului de meca­nizare şi chimizare a agriculturii. In sectorul zootehnic, mărirea producţiei animale pe seama creş­terii numărului şi productivităţii acestora, asigurarea unei baze fu­rajere echilibrate, o selecţie rigu­ros ştiinţifică, sunt condiţii fără de care nu poate fi vorba de o eficienţă economică sporită a acestui sector. Pentru fiecare din aceşti indicatori esenţiali ai dez­voltării agriculturii în ansamblul economiei naţionale, există cores­pondent precis conturat pentru nevoile agriculturii regiunii noas­tre cuprins în Hotărîrea Conferin­ţei organizaţiei regionale de par­tid. Astfel, pentru folosirea supe­rioară a fondului funciar se vor planta în următorii doi ani 1.100 ha cu viţă de vie şi peste 1.800 ha cu pomi fructiferi, în terenuri în pantă, improprii altor culturi. Aceasta, alături de sporirea cu 5.700 ha a suprafeţelor irigate şi cu 9.500 ha a celor desecate (in­­cluzînd în perspectiva anului 1970 irigarea altor 12.000 ha) încadrea­ză agricultura regiunii noastre în parametrii care atestă calea mo­dernă şi intensivă de producţie pe care mergem. La fel sunt prevă­zute obiective măreţe şi în direc­ţia sporirii producţiilor la hectar, a numărului de animale şi a pro­ducţiilor acestora. Realizîndu-se numai în C.A.P. (pînă la sfîrşitul anului 1968) a cel puţin 137.000 capete taurine din care 63.000 vaci şi juninci cu o producţie de peste 2.100 litri lapte de la fiecare animal, regiunea noastră îşi va ocupa locul cuvenit în ansamblul economiei naţionale prin ponde­rea ridicată a acestui sector. Uni­tăţilor agricole de stat le revin la fel importante sarcini de realiza­re a unor indici economici pro­ductivi superiori, concomitent cu rentabilizarea tuturor G.A.S. Ba­za tehnico-materială şi experien­ţa de producţie a cadrelor de con­ducere, ca şi aceea a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, nu lasă nici o îndoială asupra posibilită­ţilor de a realiza şi depăşi tot ceea ce ne-am propus. Aplicarea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei este şi pentru agricul­tură, ca de altfel pentru toate compartimentele vieţii economice şi sociale, un factor determinant al progresului ei sigur. Fiind sin­gura unitate de cercetare în agri­cultura regiunii noastre, Staţiunii experimentale Tg.-Mureş îi revin sarcini şi răspunderi de mare în­semnătate. Tematica actuală de cercetare a abordat cu curaj o serie de probleme importante ale creşterii animalelor ca şi ale pro­ducţiei vegetale din regiune. In sectorul zootehnic, cercetătorii din staţiune au abordat studiul posi­bilităţilor de ridicare a producţiei animale la două specii: taurine şi ovine. Pe lingă studiile de gene­tică cantitativă au fost efectuate experienţe de furajare a anima­lelor. Astfel, cultivarea rapiţei liho şi utilizarea ei în furajarea animalelor a fost efectuată pen­tru prima dată în ţară la staţiu­nea noastră, iar unităţile G.A.S. şi C.A.P. din regiune o cultivă pe suprafeţe tot mai întinse. In sectorul creşterii ovinelor, pionieratul extinderii ariei de răspîndire a ovinelor cu lînă semifină şi fină în zona pre­­montană şi montană aparţine de asemenea Staţiunii experimentale Tg.-Mureş, prin secţia sa de la Miercurea Ciuc. In punctele de sprijin de la C.A.P. Sîntimbru, Tuşnad şi altele, îndrumate de cercetători, se cresc cu bune re­zultate di merinos şi metişii aces­tora cu ţigăi, în generaţiile I şi II şi în continuare. Un interesant ciclu de experien­ţe s-a încheiat în acest an privind îngrăşarea comparativă a 3 rase de taurine: Bălţată românească, Brună (Sowitz) şi Hereford. Con­cluziile precise, riguros ştiinţifice ne permit să afirmăm că în con­diţiile noastre rasa Bălţată româ­nească este cea mai corespunză­toare. In sectorul vegetal au fost a­­bordate în principal problemele de cultivare a plantelor furajere valoroase cum sunt: trifoi, spar­cetă, gulii şi sfeclă furajeră, ra­­piţa liho etc., cît şi a plantelor tehnice, cu cea mai mare pon­dere în regiunea noastră: sfeclă, cartofi, in şi cînepă. Studiul utilizării ierbicidelor este în centrul preocupărilor cer­cetătorilor noştri. Lucrări experi­mentate riguros ştiinţific au de­monstrat eficienţa atrazinului pentru cultura porumbului, stabi­lind că 3 kg la ha aplicate pe rînd în faza actuală este cel mai co­respunzător. Slaba posibilitate de aprovizionare a făcut ca cercetă­rile să se orienteze spre ierbicidul 2,4 D (sare sodică) care se fabrică în ţară. In doze indicate variind între 0,5—1 kg/ha dă rezultate bune la combaterea buruienilor. Cercetări valoroase au fost e­­fectuate şi în direcţia îmbunătăţi­rii pajiştilor naturale. Rezultatele experienţelor cu cicluri încheiate vor fi puse la dispoziţia G.A.S. şi C.A.P. Toate acestea însă nu epuizează rezervele existente de ridicare a potenţialului productiv al pămîn­­tului cît şi al animalelor şi legat de aceasta nici complexitatea a noi şi noi aspecte care reclamă intensificarea cercetării ştiinţifice. Probleme noi, de aceeaşi actuali­tate pentru cercetarea ştiinţifică ca şi pentru marea producţie sunt cele legate de lucrările de irigaţie. In această direcţie, eforturile co­mune ale cercetătorilor de la Sta­ţiunea experimentală Tg.-Mureş şi a specialiştilor din unităţile de producţie, reprezintă o cale sigură pentru obţinerea de rezultate efi­ciente. Această trecere în revistă în mod succint a posibilităţilor exis­tente reprezintă pentru agricultu­ra regiunii noastre, îndrumată şi sprijinită de Comitetul regional de partid, o garanţie a dezvoltării ei impetuoase şi în viitor, mate­rializată prin realizarea integrală şi depăşirea sarcinilor importante trasate de cel de-al IX-lea Con­gres al partidului. CU ŞI FARA MASCA !-APOI, DANS! SEMNELE DE CIRCULAŢIE ROZALIA SALATH studentă în anul II la Institutul pedagogic din Tg.-MureŞ. — Tatăl meu a lucrat, timp de o viaţă, ca muncitor forestier, iar acum e pensio­nar. El n-a avut prilejul, pe vremuri, să înveţe, în schimb visul meu de a deveni profesoară, se apropie de împlinire. Orîn­­duirea noastră socialistă a deschis larg porţile şcolilor, facultăţilor, îndemnînd tînăra generaţie la învăţătură. Am răs­puns la acest apel şi aici, la institutul nostru, am toate condiţiile să mă pregă­tesc în profesia pe care mi-am ales-o. Sunt bursieră. La începutul anului trecut am petrecut zile de neuitat în tabăra stu­denţească de la Sinaia, iar vara mi-am petrecut o parte din vacanţă la mare, la Costineşti. Iată de ce am motive să fiu bucuroasă, optimistă, să trec pragul anu­lui nou cu încredere, fiind convinsă că voi termina anul II cu succes. Pentru ca aşa să fie, nu voi precupeți nici un efort. In acordurile tulbu­rătorului marş al sol­daţilor din opera „Faust“ de Gounod („Gloria străbunilor eroi / Fi-va un simbol pentru noi“), sala o­­glinzilor din Palatul culturii din Tg.-Mureş a fost cucerită de o lume de basm, creată de fantezia, imagina­ţia şi dorinţele cute­zătoare ale generaţiei celor ce poartă crava­ta roşie. ... Şi am sosit la carnaval — splendidă petrecere tradiţională a pionierilor şi şcolari­lor. Entuziaştii pionieri şi şcolari au venit aici să întîmpine, în at­mosferă sărbătorească, un nou an — 1967 — însemnată unitate de timp cu care măsurăm astăzi izbînzile şi cu­ceririle în toate dome­niile de activitate. Veselia e aici atot­­stăpînitoare. Mulţimea aceasta de copii e nu­mai fericire, graţie şi bucurie. De fapt aces­tea sînt atributele ge­neraţiei celei mai ti­nere de şcolari ai ţării noastre în care cîrmu­­ieşte înţeleptul Partid Comunist Român. Muzica şi întreaga atmosferă a creat fie­cărui participant o sta­re de emoţie şi plă­cere. ... începe parada cos­tumelor care este des­chisă de grupul „A­­mintiri din copilărie“ după Ion Creangă, Prîslea cel Voinic şi merele de aur, după Petre Ispirescu, Călin după Eminescu. Ur­mează apoi în minu­nata paradă a costu­melor Baba Cloanţa, Moş Gerilă, Păcală, broasca, ţiganca, ţiga­nul, egipteanca, Scufi­ţa roşie, indieni, bă-­ trîni, „La cireşe“ după Creangă, toreadori, spadasini­, roboţi, me­dici. Cei 7 magnifici, afişiere, miliţieni, sem­ne de circulaţie, flori, prinţi şi prinţese, curteni ai regilor Franţei medievale, ma­rinari, homari care se perindă într-o feerică trecere şi emoţionantă împletire de epoci is­torice şi fantezie. Grea sarcină să stabileşti cele mai reuşite măşti, dovadă că premiile nu au fost mai puţin de 11, dar laude merită toate şcolile care au participat la carnaval. ... Dansul măştilor. Conţi şi prinţese, mi­liţieni şi indieni, tru­baduri şi roboţi, ţă­rani şi oameni invizi­bili, sultani şi medici, traversînd epoci isto­rice s-au întîlni­t la carnaval în secolul XX şi dansează medison şi pinguin. ... Sosirea lui Moş Gerilă a adus o clipă de linişte, surpriză şi emoţie. Copiii promit moşului că vor fi mai cuminţi şi vor învăţa mai bine. Urîndu-le ani mulţi şi fericiţi co­piilor, Moş Gerilă s-a pornit la drum pentru că mai avea mulţi co­pii de vizitat. ... Tradiţionalul Plu­­guşor a fost spus după datină, cu buhai, clo­pot şi bice de un grup de elevi de la Liceul „Bolyai“ în frunte cu elevul Florea Ştefan din clasa a VI-a A: „Am ieşit cu pluguşo­­rul / Să-l primim pe crăişorul / An nou, ca­re răsare / Cu alaiul lui cel mare / De zile rupte din soare. / Şi veni şi asfinţitul / Anu­lui, încărunţitul. / Du­­te, anule, în tihnă / Că ai meritat odihnă. / Du-te-n ţara timpu­lui , că e vremea schimbului / Minaţi, măi! Hăi, Hăi! / Mîn­­dru-apare crăişorul / ce-l primim cu plugu­­şorul, / Anul nou care răsare / cu alaiul lui cel mare / de zile stră­lucitoare / Să-l primim cu o urare! / Minaţi, măi! Hăi, Hăi!“ Şi obiceiurile din străbuni au continuat cu „Sorcova vesela / Să trăiţi, să-mbătrî­­niţi / Ca merii, ca pe­rii / In mijlocul verii / La anu şi la mulţi ani!“ spusă de un grup de elevi de la Li­ceul „Unirea“. Printre surprizele carnavalului s-au nu­mărat premiile acorda­te celor mai reuşite costume, constînd în dulciuri şi cărţi (Doi ani de vacanţă de Ju­les Verne, Din marile legende ale lumii de Alexandru Mitru, Mo­mente şi schiţe de I. L. Caragiale, Poveşti de Petre Ispirescu, Le­genda Ciocîrliei de S. Florea Marian), un frumos dans modern executat de un grup de eleve de la Şcoala generală nr. 12 şi mu­zică vocală populară şi uşoară executată de elevii solişti Chirpac A. şi Rusu Dorina de la Şcoala generală nr. 13 şi Asztalos Enikő de la Şcoala generală nr. 2. OLGA APOSTOL AHO, AHO...! STEAUA ROȘIE PAGINA 3

Next