Steaua Roşie, februarie 1967 (Anul 19, nr. 26-49)
1967-02-01 / nr. 26
România în oglinda lui ’66 Suntem obişnuiţi ca în fiecare dimineaţă să găsim în paginile ziarului din care n-a dispărut încă mirosul de cerneală, numeroase fapte care ne emoţionează, care ne înfăţişează pulsul echilibrat, mereu ascendent al vieţii noastre economice, sociale, ştiinţifice şi culturale. Ne am obişnuit ca dimineaţa înainte de toate să deschidem ziarele, să vedem ce-i nou în ţară şi în lume. Şi ziarele ne poartă pe toate meleagurile patriei, în cetăţile industriale, unde metalul se supune siderurgistului, pe şantierele cincinalului, în laboratoare, în sate şi şcoli, pretutindeni acolo unde se desfăşoară o activitate umană. Ziarele de ieri dimineaţa însă ne-au înfăţişat în CIFRE ŞI LIMBAJ SOBRU STATISTIC Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a ţării pe anul 1966. Comunicatul este o oglindă edificatoare a efortului depus de Întregul nostru popor, a realizărilor obţinute in primul an al cincinalului, este un poem scris cu braţul şi mintea de harnicul nostru popor. Reţin atenţia datele asupra industriei unde SPORUL PRODUCŢIEI REALIZAT IN 1966 FAŢA DE 1965 DEPĂŞEŞTE ÎNTREAGA PRODUCŢIE INDUSTRIALA A ANULUI 1938. In anul 1966 îşi au semnat actul de naştere peste 300 capacităţi şi obiective industriale noi. Printre acestea se înscriu şi COMBINATUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE AZOTOASE DIN TG.-MUREŞ PRECUM ŞI NOI TURBOGENERATOARE DE 100 ȘI 200 MW DE LA TERMOCENTRALELE LUDUŞIERNUT ȘI FÎNTÎNELE. PUTEREA INSTALATA PUSA ÎN FUNCŢIUNE ÎN CURSUL ANULUI 1966 ÎN TARA TOTALIZEAZĂ 1.200 MW, CU 400 MW PESTE MEDIA ANUALA PREVĂZUTA PENTRU ACTUALUL CINCINAL. Anul trecut a constituit şi pentru lucrătorii ogoarelor un nou pas pe calea bunăstării. PRODUCŢIA DE CEREALE A DEPĂŞIT CEA MAI MARE PRODUCŢIE OBŢINUTĂ PINA ÎN PREZENT ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEI. Baza tehnico-materială a acestei ramuri economice a sporit mult. La sate au fost construite numeroase complexe agricole şi zootehnice, construcţii socialculturale care ridică satul românesc pe treptele tot mai înalte ale belşugului şi bunăstării. Comunicatul se ocupă apoi de un capitol despre investiţii şi construcţii. In acest capitol sunt topite la un loc ca într-un AUREL URZICA (Continuare în pag. a 3-a) în anul 1966 au intrat în funcţiune un număr de peste 300 capacităţi şi obiective industriale. Printre obiectivele noi intrate în producţie sunt: Centrala hidroelectrică „Gheorghe Gheorghiu-Dej" de pe Argeş, Centrala cu turbine de gaze Bucureşti-Sud, ultimele 3 hidrocentrale în aval de Bicaz, grupuri de 100-200 MW la termocentralele Luduş şi Fîntînele. (Din Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a Republicii Socialiste România pe anul 1966). I M£oiamuaLă I PREWmUTÂ I ÎNAVMLUL EE C/âSK'AL Adunări generale în cooperativele agricole I La Chendu se pot obţine rezultate mai bune De curînd ţăranii cooperatori din comuna Chendu, raionul Tg.Mureş au analizat cu multă competenţă şi spirit de răspundere, activitatea de un an a cooperativei agricole şi au aprobat planul de producţie şi financiar pe anul în curs. Din darea de seamă prezentată de Ludovic Lukács, preşedintele cooperativei agricole, au reieşit realizările dobîndite în cursul anului 1966, dar şi numeroase minusuri. Mai întîi cîteva din realizările la care s-a referit darea de seamă. Anul trecut, ca urmare a respectării regulilor agrotehnice, la cultura griului, producţia planificată la ha a fost depăşită cu 240 kg, cea de porumb cu 150 kg. Bine s-a lucrat şi în zootehnie. Dar ceea ce a nemulţumit, şi pe bună dreptate, sutele de ţărani cooperatori prezenţi la adunare a fost nerealizarea planului de venituri. La acest capitol s-a înregistrat un minus în valoare de 790.000 lei, ceea ce a influenţat şi valoarea zilei-muncă, reducînd-o de la 23 lei cit a fost planificat la 17 lei. De unde au provenit pierderile? 400.000 lei din nerealizarea pe 138 ha a producţiei de sfeclă de zahăr planificate, 266.000 lei prin compromiterea totală a culturii din şcoala de viţă de vie şi 124.000 lei din cultura legumelor, îndeosebi la castraveţi. Darea de seamă a încercat să justifice aceste pierderi, susţinind că ele se datoresc îndeosebi vremii nefavorabile culturilor agricole, din anul trecut. Mulţi dintre vorbitorii care au luat cuvîntul au avut însă o altă părere. Tovarăşul GHEORGHE KULCSÁR, prim-secretar al comitetului raional de partid, a arătat că „în aceleaşi condiţii de climă, în raionul vecin Luduş au fost destule cooperative agricole care au realizat 25—30.000 kg de sfeclă de zahăr la ha. Pierderile la sfecla de zahăr au fost determinate nu atît de vreme, cit mai degrabă de nerespectarea epocii optime deînsămînţare“. Mi se pare că la noi, a arătat Sütő Mihai, cooperativa agricolă deşi are peste 16 ani vechime, oameni pricepuţi şi harnici, se promovează cît destulă timiditate noul. Iată de exemplu, la grîu, brigada a IV-a care a semănat grîu din soiul Bezostaia a obţinut pe 21 ha 4.400 kg la ha. Oare nu era bine ca acest soi să fi fost extins încă din 1965 pe suprafeţe mult mai mari? De asemenea, nouă ne place să ne lăudăm cu via, cu vinul de Chendu, dar nu ne place să arătăm că producţia de struguri obţinută anul trecut a fost mică tocmai datorită faptului că suprafeţe însemnate de vie au fost repartizate pentru a fi lucrate de către ţărani care nu au mai lucrat niciodată la vie. Spuneam că la noi se promovează cu timiditate noul. Să vă dau un exemplu. In planul de producţie pe anul acesta s-a propus valorificarea a 150 de porci la o greutate de 110 kg fiecare. De ce să nu-i valorificăm la o greutate de 130 kg? Dacă am face aşa am cîştiga mai mult, valoarea zilei-muncă ar creşte, s-ar dezvolta şi avutul obştesc. „Avutul obştesc nu trebuie numai dezvoltat ci şi apărat — spunea în cuvîntul său MEINHARD ZSUZSA. Anul trecut de exemplu, pe la culesul porumbului, unii cooperatori cînd plecau acasă luau şi cîţiva ştiuleţi în coş. Desigur, ca şefă de echipă am luat atitudine, explicîndu-le cooperatorilor că facînd acest lucru numai la o echipă se înregistrea REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) Pomadă împotriva substanţelor iritante CLUJ. La Institutul de medicină şi farmacie din Cluj, colective conduse de prof. dr. docent Petre Ţîrlea şi prof. dr. docent Victor Ciocănelea au realizat reţeta unei pomezi care protejează pielea împotriva unor substanţe iritante folosite în diverse ramuri industriale. Aplicată pe mîini, ea constituie o mănușă biologică ce împiedică apariția unor boli de piele. Instalaţie de frînare cu aer comprimat Un grup de specialişti de la uzina „Tractorul" din Braşov a realizat o instalaţie de frînare acţionată pe bază de aer comprimat care dă posibilitate unui tractor să cupleze, în deplină siguranţă pe drumurile publice două remorci de cîte patru tone. Incepînd cu acest an, tractoarele fabricate la uzina braşoveană vor fi echipate cu instalaţii de acest fel. Remorci-camping TIMIŞOARA. — Cooperativa „Precizia" din Arad a început construcţia unor remorci-camping, ataşabile la autoturismele de tipurile şi mărimile existente în ţara noastră. Caroseria este din tablă, placată în interior cu material plastic, avînd în total o greutate de numai 170 de kg. Remorca dispune de patru paturi, masă și scaune pliante, ladă de lenjerie, reşou și loc pentru bagaje. Proletari din toate ţările, uniţî-văl Organ a! Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Succesele siderurgiştilor DEVA. Siderurgiştii de la Hunedoara şi Călan au produs anul trecut peste prevederile de plan mai mult de 55.000 tone fontă şi oţel şi au realizat peste 50.000.000 lei beneficii suplimentare. Munca entuziastă desfăşurată de jurnalişti, oţelari şi laminatori pentru sporirea continuă a producţiei de metal şi reducerea cheltuielilor de producţie ce este răsplătită. In aceste zile li se atribuie primele anuale de vechime pentru activitatea ireproşabilă. (Agerpres) Solemnitatea inia unor ordine ale Republicii Socialiste România La Consiliul de Stat a avut loc, marţi la amiază, solemnitatea înmînării unor ordine ale Republicii Socialiste România. La solemnitate au participat tovarăşii Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Mihai Gere, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R., Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vechi activişti în mişcarea muncitorească. Distincţiile au fost înmînate de tovarăşul Chivu Stoica. Pentru activitate îndelungată în mişcarea muncitorească şi merite deosebite în construirea socialismului, cu prilejul împlinirii vîrstei de 80 de ani, a fost conferit ordinul „23 August" clasa I" tovarășului Ion Niculi. Tovarășului Petre Drăgoescu i-a fost acordat ordinul ,,Meritul Cultural" clasa I, pentru merite deosebite în activitatea culturaldidactică și în opera de construire a socialismului, cu prilejul împlinirii vîrstei de 80 de ani. Pentru activitate îndelungată în mişcarea muncitorească şi merite deosebite în construirea socialismului au fost conferite ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa a II-a a tovarăşului Virgiliu Ionescu — cu prilejul împlinirii vîrstei de 75 de ani, şi „Ordinul Muncii" clasa I tovarăşului Emilian Anton , cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani. Prof. dr. Ana Aslan a fost decorată cu ordinul „Meritul Ştiinţific" clasa I, pentru rezultate deosebite în activitatea medicosanitară şi de cercetare ştiinţifică. Prin decret al Consiliului de Stat a fost acordat ordinul „Meritul Cultural" clasa a IlI-a, pentru activitate îndelungată şi merite deosebite în organizarea şi conducerea muzeului din Piatra Neamţ şi pentru contribuţia adusă la cercetarea geologică tovarăşului Constantin Mătase. Cu prilejul aniversării a 15 ani de la înfiinţarea Institutului de cercetări miniere, pentru realizări deosebite în domeniul cercetării ştiinţifice şi pentru merite deosebite în muncă au fost distinşi cu ordinul „Meritul Ştiinţific" clasele a II-a şi a IlI-a şi cu medalia „Meritul Ştiinţific" 25 de tovarăși. De asemenea, cu prilejul împlinirii a 10 ani de activitate în domeniul televiziunii, pentru merite deosebite în muncă au fost conferite ordinul „Meritul Cultural" clasa a II-a, „Ordinul Muncii" clasa a IlI-a, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa a V-a unui număr de 29 de tovarăşi de la Comitetul de radiodifuziune şi televiziune şi Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor. Alţi 65 de tovarăşi au fost distinşi cu „Medalia Muncii". După înmînarea ordinelor, tovarăşul Chivu Stoica a felicitat călduros pe cei decoraţi, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului, le-a urat sănătate, fericire şi noi succese în activitatea lor viitoare. Din partea celor distinşi au luat cuvîntul tovarăşii Ion Niculi, Petru Vlad şi Nicolae Popescu, care, mulţumind pentru cinstirea acordată, au încredinţat conducerea partidului şi statului că îşi vor consacra şi în viitor toată puterea de muncă construirii socialismului în patria noastră. După solemnitate, preşedintele Consiliului de Stat s-a întreţinut călduros cu cei decoraţi. (Agerpres) Halate imaculate - halate pătate La Tg.-Mureş, la Tîrnăveni, Reghin, Gheorghieni şi în zeci şi sute de alte localităţi din regiunea noastră, în spitale, dispensare, maternităţi sau case de naştere întîlnim, atît ziua cît şi noaptea, o lume albă aflată în continuă luptă împotriva morţii, împotriva suferinţelor şi maladiilor, lumea celor gata în orice moment de a tămădui, de a alina durerile semenilor. Sînt medici, asistente, surori. Poate în nici o altă profesie zonele eticului nu se înrudesc atît de mult cu cele ale obiectului muncii, ca în medicină. Un diagnostic pus la timp, o intervenţie chirurgicală promptă, un tratament competent, o vorbă bună, pot salva viaţa unui om, pot alina durerile. Este deci firesc ca aceşti oameni, care şi-au ales profesia de medic, exercitînd o cu pasiune, ca medici şi nu ca simpli salariaţi ai medicinei, să fie stimaţi, priviţi cu respect de pacienţii lor. In numeroase scrisori trimise redacţiei noastre, oamenii muncii din regiune şi din alte regiuni ale ţării vorbesc cu mult respect despre lucrătorii din domeniul sănătăţii. Iată ce ne scrie, de pildă, PETRE ONEA, profesor din Medgidia, regiunea Dobrogea: „în vara anului 1966 am fost cu soţia, pe nume Stanca Onea, în staţiunea Sovata. Soţia este învăţătoare. A venit la Sovata pentru tratament. Insă, la numai o zi după sosirea în staţiune, ea s-a îmbolnăvit, avînd crize dureroase. Medicul Simon Ladislau a stabilit cu o precizie matematică diagnosticul şi vechimea bolii. Se cerea o intervenţie urgentă. Astfel a fost internată în clinica de ginecologieobstetrică din Tg.-Mureş, unde, după un tratament adecvat, a fost supusă operaţiei. Colectivul inimos de medici de acolo, în frunte cu conf. dr. Octavian Rusu, dînd dovadă de multă străduinţă şi singe rece, luptînd cu moartea, mi-au salvat soţia. Astăzi ea este în sinul familiei, sănătoasă. De aceea, în numele familiei mele, vă rog a găsi un spaţiu în coloanele ziarului dv. pentru a aduce mulţumirile şi recunoştinţa noastră medicului Simon Ladislau de la Sovata şi colectivului de medici de la clinica de ginecologieobstetrică din Tg.-Mureş, pentru priceperea, curajul şi devotamentul de care au dat dovadă salvînd viaţa unui om." — Pentru om — ne scrie IOAN CRISTEA din Borsec — nimic nu e mai scump decit vederea. De aceea, fiind internat la secţia de oftalmologie din Gheorghieni, trimit aceste rînduri cu speranţa de a vedea lumina tiparului. Scriu despre nişte oameni în halate albe care, neprecupeţind nimic, redau semenilor lor ceea ce Ie este mai scump: vederea, fericirea de a trăi. Prin munca lor plină de răspundere, medicii Lenke Hatházi, László Gemard, surorile Iuliana Ferenczi şi Maria Comşa, infirmiera Agneta Györgyezi şi-au cîştigat stima şi încrederea din partea celor peste 209 de pacienţi trataţi în anul 1966. Şi GAVRIL TINCA din Voşlobeni, prin scrisoarea trimisă redacţiei, aduce cuvinte de laudă oamenilor în halate albe. — Personalul medico-sanitar de la circumscripţia Voşlobeni — scrie el — este conştient de nobila misiune ce o are, de a apăra viaţa P. POPŞOR (Continuare în pag. a 3-a) ZILELE TRECUTE, NOII LOCATARI ȘI AU LUAT ÎN PRIMIRE GARSONIERELE DIN BLOCUL CU 340 DE APARTAMENTE DE PE ALEEA CARPAȚI DIN TG.MUREȘ. FOTOGRAFIA REPREZINTĂ NOUL BLOC, ÎN MOMENTUL MUTĂRII LOCATARILOR I numărul de azi: * Activităţi îndrăgite de pionieri (PAG. A 2 A) + FATA DE PARTID Organizaţie de bază puternică la fiecare loc de muncă (PAG. A 3 A) + Vizita ministrului Afacerilor Externe al României în R.F. a Germaniei (PAG. A 4 A) ...Crosul cîştigătorilor In Piaţa Trandafirilor din Tg.-Mureş există o agenţie C.E.C., care pînă nu de mult achita cîştigurile la Loto, Pronosport şi Pronoexpres. Cetăţeanul norocos aştepta cîteva zile după tragere şi se prezenta la ghişeu, încasîndu-şi suma. E drept că această agenţie nr. 1 este neîncăpătoare, din care cauză oamenii aşteaptă uneori ore întregi pînă să le vină rindul, unii dintre ei mai nerăbdători pleacă şi revin a doua zi. Spre a veni în sprijinul agenţiei şi mai ales al beneficiarilor, iată că s-au găsit oameni grijulii care să intervină cu tragere de inimă in soluţionarea problemei. Şi au găsit soluţia. Au descongestionat agenţia, au lăsat aici numai operaţiuni C.E.C. şi au mutat partea privitoare la achitarea cîştigurilor Loto-Pronosport tocmai. . . pe Aleea Carpaţi. Astfel că acum, cîştigătorii de la Mureşeni de exemplu, de pe la clinici, sau de la Corunca, trebuie să se antreneze serios pentru a face acest „maraton“, străbătînd oraşul de la un capăt la altul. La unii dintre ciştigători pierderea de timp este mai mare decit „darul“ pe care au pornit să-l ridice de la Loto-Pronosport. Se vede treaba că organizatorii acestei ingenioase măsuri sunt în contratimp cu toate indicaţiile prezente, că au înţeles şi aplicat invers îndrumările privind buna deservire a populaţiei. ION SIMA