Steaua Roşie, februarie 1967 (Anul 19, nr. 26-49)

1967-02-01 / nr. 26

România în oglinda lui ’66 Suntem obişnuiţi ca în fie­care dimineaţă să găsim în paginile ziarului din care n-a dispărut încă mirosul de cer­neală, numeroase fapte care ne emoţionează, care ne înfăţi­şează pulsul echilibrat, mereu ascendent al vieţii noastre e­­conomice, sociale, ştiinţifice şi culturale. Ne am obişnuit ca dimineaţa înainte de toate să deschidem ziarele, să vedem ce-i nou în ţară şi în lume. Şi ziarele ne poartă pe toate me­leagurile patriei, în cetăţile in­dustriale, unde metalul se su­pune siderurgistului, pe şan­tierele cincinalului, în labora­toare, în sate şi şcoli, pretu­tindeni acolo unde se desfă­şoară o activitate umană. Zia­rele de ieri dimineaţa însă ne-au înfăţişat în CIFRE ŞI LIMBAJ SOBRU STATISTIC Comunicatul cu privire la în­deplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naţio­nale a ţării pe anul 1966. Co­municatul este o oglindă edi­ficatoare a efortului depus de Întregul nostru popor, a reali­zărilor obţinute in primul an al cincinalului, este un poem scris cu braţul şi mintea de harnicul nostru popor. Reţin atenţia datele asupra indus­triei unde SPORUL PRODUC­ŢIEI REALIZAT IN 1966 FA­ŢA DE 1965 DEPĂŞEŞTE ÎN­TREAGA PRODUCŢIE IN­DUSTRIALA A ANULUI 1938. In anul 1966 îşi au semnat ac­tul de naştere peste 300 capa­cităţi şi obiective industriale noi. Printre acestea se înscriu şi COMBINATUL DE ÎNGRĂ­ŞĂMINTE AZOTOASE DIN TG.-MUREŞ PRECUM ŞI NOI TURBOGENERATOARE DE 100 ȘI 200 MW DE LA TER­MOCENTRALELE LUDUŞ­­IERNUT ȘI FÎNTÎNELE. PU­TEREA INSTALATA PUSA ÎN FUNCŢIUNE ÎN CURSUL A­­NULUI 1966 ÎN TARA TOTA­LIZEAZĂ 1.200 MW, CU 400 MW PESTE MEDIA ANUALA PREVĂZUTA PENTRU AC­TUALUL CINCINAL. Anul trecut a constituit şi pentru lucrătorii ogoarelor un nou pas pe calea bunăstării. PRODUCŢIA DE CEREALE A DEPĂŞIT CEA MAI MARE PRODUCŢIE OBŢINUTĂ PI­NA ÎN PREZENT ÎN AGRI­CULTURA ROMÂNIEI. Baza tehnico-materială a acestei ra­muri economice a sporit mult. La sate au fost construite nu­meroase complexe agricole şi zootehnice, construcţii social­­culturale care ridică satul ro­mânesc pe treptele tot mai înalte ale belşugului şi bună­stării. Comunicatul se ocupă apoi de un capitol despre investiţii şi construcţii. In acest capitol sunt topite la un loc ca într-un AUREL URZICA (Continuare în pag. a 3-a) în anul 1966 au intrat în funcţiune un număr de peste 300 capacităţi şi obiective industriale. Printre obiec­tivele noi intrate în producţie sunt: Centrala hidroelectrică „Gheorghe Gheorghiu-Dej" de pe Argeş, Centrala cu turbine de gaze Bucureşti-Sud, ultimele 3 hidrocentrale în aval de Bicaz, gru­puri de 100-200 MW la termocentralele Luduş şi Fîntînele. (Din Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a eco­nomiei naţionale a Republicii Socialiste România pe anul 1966). I M£oiamuaLă I PREWmUTÂ I ÎNAVMLUL EE C/âSK'AL Adunări generale în cooperativele agricole I La Chendu se pot obţine rezultate mai bune De curînd ţăranii cooperatori din comuna Chendu, raionul Tg.­­Mureş au analizat cu multă com­petenţă şi spirit de răspundere, activitatea de un an a coopera­tivei agricole şi au aprobat pla­nul de producţie şi financiar pe anul în curs. Din darea de seamă prezenta­tă de Ludovic Lukács, preşedin­tele cooperativei agricole, au re­ieşit realizările dobîndite în cursul anului 1966, dar şi numeroase mi­nusuri. Mai întîi cîteva din realizările la care s-a referit darea de sea­mă. Anul trecut, ca urmare a respectării regulilor agrotehnice, la cultura griului, producţia pla­nificată la ha a fost depăşită cu 240 kg, cea de porumb cu 150 kg. Bine s-a lucrat şi în zootehnie. Dar ceea ce a nemulţumit, şi pe bună dreptate, sutele de ţă­rani cooperatori­­ prezenţi la a­­dunare a fost nerealizarea pla­nului de venituri. La acest ca­pitol s-a înregistrat un minus în valoare de 790.000 lei, ceea ce a influenţat şi valoarea zi­­lei-muncă, reducînd-o de la 23 lei cit a fost planificat la 17 lei. De unde au provenit pierderi­le? 400.000 lei din nerealizarea pe 138 ha a producţiei de sfe­clă de zahăr planificate, 266.000 lei prin compromiterea totală a culturii din şcoala de viţă de vie şi 124.000 lei din cultura legu­melor, îndeosebi la castraveţi. Darea de seamă a încercat să justifice aceste pierderi, susţinind că ele se datoresc îndeosebi vre­mii nefavorabile culturilor agri­cole, din anul trecut. Mulţi dintre vorbitorii care au luat cuvîntul au avut însă o altă părere. To­varăşul GHEORGHE KULCSÁR, prim-secretar al comitetului ra­ional de partid, a arătat că „în aceleaşi condiţii de climă, în raio­nul vecin Luduş au fost destule cooperative agricole care au rea­lizat 25—30.000 kg de sfeclă de zahăr la ha. Pierderile la sfecla de zahăr au fost determinate nu atît de vreme, cit mai degrabă de nerespectarea epocii optime de­­însămînţare“. Mi se pare că la noi, a arătat Sütő Mihai,­ cooperativa agricolă deşi are peste 16 ani vechime, oameni pricepuţi şi harnici, se promovează cît destulă timidita­te noul. Iată de exemplu, la grîu, brigada a IV-a care a semănat grîu din soiul Bezostaia a obţi­nut pe 21 ha 4.400 kg la ha. Oa­re nu era bine ca acest soi să fi fost extins încă din 1965 pe suprafeţe mult mai mari? De asemenea, nouă ne place să ne lăudăm cu via, cu vinul de Chendu, dar nu ne place să arătăm că producţia de struguri obţinută anul trecut a fost mică tocmai datorită faptu­lui că suprafeţe însemnate de vie au fost repartizate pentru a fi lucrate de către ţărani care nu au mai lucrat niciodată la vie. Spuneam că la noi se promovea­ză cu timiditate noul. Să vă dau un exemplu. In planul de pro­ducţie pe anul acesta s-a propus valorificarea a 150 de porci la o greutate de 110 kg fiecare. De ce să nu-i valorificăm la o greu­tate de 130 kg? Dacă am face aşa am cîştiga mai mult, valoarea zi­­lei-muncă ar creşte, s-ar dezvol­ta şi avutul obştesc. „Avutul obştesc nu trebuie nu­mai dezvoltat ci şi apărat — spu­nea în cuvîntul său MEINHARD ZSUZSA. Anul trecut de exem­plu, pe la culesul porumbului, unii cooperatori cînd plecau aca­să luau şi cîţiva ştiuleţi în coş. Desigur, ca şefă de echipă am luat atitudine, explicîndu-le coo­peratorilor că facînd acest lucru numai la o echipă se înregistrea­ REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) Pomadă împotriva substanţelor iritante CLUJ.­­ La Insti­tutul de medicină şi farmacie din Cluj, co­lective conduse de prof. dr. docent Petre Ţîrlea şi prof. dr. do­cent Victor Ciocăne­­lea au realizat reţeta unei pomezi care pro­tejează pielea împotri­va unor substanţe iri­tante folosite în di­verse ramuri indus­triale. Aplicată pe mîini, ea constituie o mănușă biologică ce împiedică apariția u­­nor boli de piele. Instalaţie de frînare cu aer comprimat Un grup de specia­lişti de la uzina „Trac­torul" din Br­aşov a realizat o instalaţie de fr­înare acţionată pe bază de aer compri­mat care dă posibili­tate unui tractor să cupleze, în deplină si­guranţă pe drumurile publice două remorci de cîte patru tone. Incepînd cu acest an, tractoarele fabri­cate la uzina braşo­­veană vor fi echipate cu instalaţii de acest fel. Remorci-camping TIMIŞOARA. — Cooperativa „Preci­zia" din Arad a înce­put construcţia unor remorci-camping, ata­­şabile la autoturisme­le de tipurile şi mări­mile existente în ţara noastră. Caroseria es­te din tablă, placată în interior cu mate­rial plastic, avînd în total o greutate de numai 170 de kg. Re­morca dispune de pa­tru paturi, masă și scaune pliante, ladă de lenjerie, reşou și loc pentru bagaje. Proletari din toate ţările, uniţî-văl Organ a! Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Succesele siderurgiştilor DEVA.­­­ Siderur­­giştii de la Hunedoara şi Călan au produs a­­nul trecut peste pre­vederile de plan mai mult de 55.000 tone fontă şi oţel şi au rea­lizat peste 50.000.000 lei beneficii supli­mentare. Munca entu­ziastă desfăşurată de jurnalişti, oţelari şi laminatori pentru spo­rirea continuă a pro­ducţiei de metal şi re­ducerea cheltuielilor de producţie ce este răsplătită. In aceste zile li se atribuie pri­mele anuale de vechi­me pentru activitatea ireproşabilă. (Agerpres) Solemnitatea ini­a unor ordine ale Republicii Socialiste România La Consiliul de Stat a avut loc, marţi la amiază, solemnitatea în­­mînării unor ordine ale Republi­cii Socialiste România. La solemnitate au participat tovarăşii Chivu Stoica, preşedin­tele Consiliului de Stat, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adu­nări Naţionale, Mihai Gere, vice­preşedinte al Consiliului de Stat, Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R., Grigore Geamănu, secre­tarul Consiliului de Stat, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vechi activişti în mişcarea muncito­rească. Distincţiile au fost înmînate de tovarăşul Chivu Stoica. Pentru activitate îndelungată în mişcarea muncitorească şi me­rite deosebite în construirea so­cialismului, cu prilejul împlinirii­ vîrstei de 80 de ani, a fost con­ferit ordinul „23 August" clasa I" tovarășului Ion Niculi. Tovarășului Petre Drăgoescu i-a fost acordat ordinul ,,Meritul Cultural" clasa I, pentru merite deosebite în activitatea cultural­­didactică și în opera de construi­re a socialismului, cu prilejul îm­plinirii vîrstei de 80 de ani. Pentru activitate îndelungată în mişcarea muncitorească şi me­rite deosebite în construirea so­cialismului au fost conferite or­dinul „Steaua Republicii Socialis­te România" clasa a II-a a tovară­şului Virgiliu Ionescu — cu pri­lejul împlinirii vîrstei de 75 de ani, şi „Ordinul Muncii" clasa I tovarăşului Emilian Anton , cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani. Prof. dr. Ana Aslan a fost de­corată cu ordinul „Meritul Ştiin­ţific" clasa I, pentru rezultate deosebite în activitatea medico­­sanitară şi de cercetare ştiinţi­fică. Prin decret al Consiliului de Stat a fost acordat ordinul „Me­ritul Cultural" clasa a IlI-a, pen­tru activitate îndelungată şi me­rite deosebite în organizarea şi conducerea muzeului din Piatra Neamţ şi pentru contribuţia adu­să la cercetarea geologică tovară­şului Constantin Mătase. Cu prilejul aniversării a 15 ani de la înfiinţarea Institutului de cercetări miniere, pentru realizări deosebite în domeniul cercetării ştiinţifice şi pentru merite deo­sebite în muncă au fost distinşi cu ordinul „Meritul Ştiinţific" clasele a II-a şi a IlI-a şi cu me­dalia „Meritul Ştiinţific" 25 de tovarăși. De asemenea, cu prilejul îm­plinirii a 10 ani de activitate în domeniul televiziunii, pentru me­rite deosebite în muncă au fost conferite ordinul „Meritul Cultu­ral" clasa a II-a, „Ordinul Mun­cii" clasa a IlI-a, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa a V-a unui număr de 29 de tovarăşi de la Comitetul de ra­diodifuziune şi televiziune şi Mi­nisterul Poştelor şi Telecomuni­caţiilor. Alţi 65 de tovarăşi au fost distinşi cu „Medalia Mun­cii". După înmînarea ordinelor, to­varăşul Chivu Stoica a felicitat călduros pe cei decoraţi, în nu­mele Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, al Con­siliului de Stat şi al guvernului, le-a urat sănătate, fericire şi noi succese în activitatea lor viitoare. Din partea celor distinşi au luat cuvîntul tovarăşii Ion Ni­culi, Petru Vlad şi Nicolae Po­­pescu, care, mulţumind pentru cinstirea acordată, au încredinţat conducerea partidului şi statului că îşi vor consacra şi în viitor toată puterea de muncă construi­rii socialismului în patria noastră. După solemnitate, preşedintele Consiliului de Stat s-a întreţinut călduros cu cei decoraţi. (Agerpres) Halate imaculate - halate pătate La Tg.-Mureş, la Tîr­­năveni, Reghin, Gheor­­ghieni şi în zeci şi sute de alte localităţi din regiunea noastră, în spitale, dispensa­re, maternităţi sau ca­se de naştere întîl­­nim, atît ziua cît şi noaptea, o lume albă aflată în continuă lup­tă împotriva morţii, împotriva suferinţelor şi maladiilor, lumea celor gata în orice mo­ment de a tămădui, de a alina durerile semenilor. Sînt me­dici, asistente, surori. Poate în nici o altă profesie zonele eticu­lui nu se înrudesc a­­tît de mult cu cele ale obiectului muncii, ca în medicină. Un diag­nostic pus la timp, o intervenţie chirurgica­lă promptă, un trata­ment competent, o vorbă bună, pot salva viaţa unui om, pot a­­lina durerile. Este deci firesc ca aceşti oameni, care şi-au a­­les profesia de me­dic, exercitînd o cu pasiune, ca medici şi nu ca simpli salariaţi ai medicinei, să fie stimaţi, priviţi cu res­pect de pacienţii lor. In numeroase scri­sori trimise redacţiei noastre, oamenii mun­cii din regiune şi din alte regiuni ale ţării vorbesc cu mult res­pect despre lucrătorii din domeniul sănătă­ţii. Iată ce ne scrie, de pildă, PETRE O­­NEA, profesor din Medgidia, regiunea Dobrogea: „în vara a­­nului 1966 am fost cu soţia, pe nume Stanca Onea, în sta­ţiunea Sovata. Soţia este învăţătoare. A venit la Sovata pen­tru tratament. Insă, la numai o zi după sosirea în staţiune, ea s-a îmbolnăvit, avînd crize dureroase. Me­dicul Simon Ladislau­­ a stabilit cu o pre­cizie matematică diag­nosticul şi vechimea bolii. Se cerea o in­tervenţie urgentă. Ast­fel a fost internată în clinica de ginecologie­­obstetrică din Tg.-Mu­reş, unde, după un tratament adecvat, a fost supusă operaţiei. Colectivul inimos de medici de acolo, în frunte cu conf. dr. Octavian Rusu, dînd dovadă de multă stră­duinţă şi singe rece, luptînd cu moartea, mi-au salvat soţia. As­tăzi ea este în sinul familiei, sănătoasă. De aceea, în numele fa­miliei mele, vă rog a găsi un spaţiu în co­loanele ziarului dv. pentru a aduce mul­ţumirile şi recunoş­tinţa noastră medicu­lui Simon Ladislau de la Sovata şi colectivu­lui de medici de la clinica de ginecologie­­obstetrică din Tg.-Mu­reş, pentru priceperea, curajul şi devotamen­tul de care au dat do­vadă salvînd viaţa u­­nui om." — Pentru om — ne scrie IOAN CRISTEA din Borsec — nimic nu e mai scump de­cit vederea. De aceea, fiind internat la sec­ţia de oftalmologie din Gheorghieni, tri­mit aceste rînduri cu speranţa de a ve­dea lumina tiparului. Scriu despre nişte oa­meni în halate albe care, neprecupeţind nimic, redau semeni­lor lor ceea ce Ie este mai scump: vederea, fericirea de a trăi. Prin munca lor plină de răspundere, medicii Lenke Hatházi, Lász­ló Gemard, surorile Iuliana Ferenczi şi Maria Comşa, infir­miera Agneta György­­ezi şi-au cîştigat sti­ma şi încrederea din partea celor peste 209 de pacienţi trataţi în anul 1966. Şi GAVRIL TINCA din Voşlobeni, prin scrisoarea trimisă re­dacţiei, aduce cuvinte de laudă oamenilor în halate albe. — Perso­nalul medico-sanitar de la circumscripţia Voşlobeni — scrie el — este conştient de nobila misiune ce o are, de a apăra viaţa P. POPŞOR (Continuare în pag. a 3-a) ZILELE TRECUTE, NOII LOCATARI ȘI AU LUAT ÎN PRIMIRE GARSONIERELE DIN BLOCUL CU 340 DE APARTAMENTE DE PE ALEEA CARPAȚI DIN TG.­­MUREȘ. FOTOGRAFIA REPREZINTĂ NOUL BLOC, ÎN MOMENTUL MUTĂRII LOCATARILOR I numărul de azi: * Activităţi îndrăgite de pionieri (PAG. A 2 A) + F­ATA DE PARTID Organizaţie de bază pu­ternică la fiecare loc de muncă (PAG. A 3­ A) + Vizita ministrului Afacerilor Externe al Ro­mâniei în R.F. a Germaniei (PAG. A 4 A) ...Crosul cîştigătorilor In Piaţa Trandafirilor din Tg.-Mureş există o agenţie C.E.C., care pînă nu de mult achita cîş­­tigurile la Loto, Pronosport şi Pronoexpres. Cetă­ţeanul norocos aştepta cîteva zile după tragere şi se prezenta la ghişeu, încasîndu-şi suma. E drept că această agenţie nr. 1 este neîncă­pătoare, din care cauză oamenii aşteaptă uneori ore întregi pînă să le vină rindul, unii dintre ei mai nerăbdători pleacă şi revin a doua zi. Spre a veni în sprijinul agenţiei şi mai ales al beneficiarilor, iată că s-au găsit oameni grijulii care să intervină cu tragere de inimă in soluţio­narea problemei. Şi au găsit soluţia. Au descon­gestionat agenţia, au lăsat aici numai operaţiuni C.E.C. şi au mutat partea privitoare la achitarea cîştigurilor Loto-Pronosport tocmai. . . pe Aleea Carpaţi. Astfel că acum, cîştigătorii de la Mure­şeni de exemplu, de pe la clinici, sau de la Co­­runca, trebuie să se antreneze serios pentru a face acest „maraton“, străbătînd oraşul de la un capăt la altul. La unii dintre ciştigători pierderea de timp este mai mare decit „darul“ pe care au por­nit să-l ridice de la Loto-Pronosport. Se vede treaba că organizatorii acestei inge­nioase măsuri sunt în contratimp cu toate indica­ţiile prezente, că au înţeles şi aplicat invers îndru­mările privind buna deservire a populaţiei. ION SIMA

Next