Steaua Roşie, februarie 1967 (Anul 19, nr. 26-49)

1967-02-01 / nr. 26

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Expoziţii de­­artă La o recentă plenară a Comi­siei muzeelor de artă, din cadrul Consiliului artelor plastice, a fost stabilit itinerariul expoziţii­lor de artă româneşti şi străine, care urmează să fie deschise la muzee regionale şi raionale. A­­cest itinerar cuprinde atît prin­­­cipalele centre culturale din ţară, cit şi oraşe ca Piatra Neamţ, Brăila, Rîmnicu Sărat, Tulcea, Călăraşi şi altele. Printre expoziţiile de artă ro­mânească ce vor fi deschise în acest an în Capitală şi în locali­tăţile din provincie se află cea intitulată „Pictori români între cele două războaie mondiale“, „Pictori români din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea" şi „Flori şi naturi moarte în pictura românească", organizate de Muzeul de artă al Republicii Socialiste România. De asemenea, vor fi trimise în ţară expoziţia de desene şi acua­rele semnate de J. Al. Steriadi, Th. Pallady şi Lucian Grigorescu, expoziţii retrospective sau perso­nale ale pictorilor Al. Phoebus, O. Smigelschi, Nicolae Popa, R. Schweitzer Cumpăna, Dumi­tru Ghiaţă, Ligia Macovei, Mihae­­la Eleutheriade şi altele. Şi unele expoziţii de peste ho­tare prevăzute să sosească anul acesta în România, sau care se află de pe acum în ţară, ca: Ex­poziţia de artă plastică din U.R.S.S., Expoziţia de unelte ma­nuale din S.U.A., Expoziţia de re­produceri după pictura franceză contemporană, Expoziţia de pic­tură din R.S.F. Iugoslavia, Expo­ziţia de fotografii artistice din R.D. Germană etc. vor fi progra­mate, în afară de Bucureşti, şi în alte oraşe din ţară. (Agerpres) Materiale de construcţie care absorb razele gamma Este ştiut că în încăperile unde se lucrează cu aparate de raze x sau cu substanţe radioactive, a­­cestea emit radiaţii gamma, vă­tămătoare sănătăţii. Pentru re­ducerea efectului lor se folosesc ecrane de protecţie, confecţiona­te din diferite materiale: sticlă, plumb, fier, beton etc. In prezent se fac cercetări pen­tru realizarea unor noi materiale de construcţii care să aibă pro­prietatea de absorbţie a razelor gamma. Pe această linie se în­scriu rezultatele obţinute de un colectiv de specialişti de la Fa­cultatea de construcţii din Iaşi. Ei au introdus în compoziţia u­­nor mortare adaosuri de baritină şi litargă, materiale care s-au do­vedit a avea proprietatea de a absorbi radiaţiile gamma date de cobaltul 60. Important este şi faptul că în cazul folosirii com­poziţiei amintite, grosimea stra­tului de absorbţie este redusă fa­ţă de aceea a mortarelor clasice întrebuinţate pînă acum. Noua realizare a colectivului de specialişti ieșeni contribuie la reducerea consumului de plumb, material scump şi creează totoda­tă posibilitatea valorificării in­dustriale a unei materii prime indigene — baritina — care este mult mai ieftină. (Agerpres) Curiozităţi tîrgumureşene • La complexul comercial de pe Ale­ea Carpaţi din Tg.­­Mureş, magazinele a­­limentare şi cu auto­servire nu respectă orarul afişat. In cursul anului trecut acest lucru s-a întîm­­plat de mai multe ori. Intre timp, au fost schimbaţi vînză­­torii şi responsabilii acestor magazine, dar „năravul“ a rămas acelaşi. Aşa, de pildă, în ziua de 23 ianua­rie a. c., în loc de ora 6,30, magazinele amintite n-au fost deschise nici la ora 6,45. Cumpărătorii — care ar dori să se a­­provizioneze înainte de a pleca la serviciu — stau şi aşteaptă nerăbdători deschide­rea magazinelor, ci­tind şi răscitind ora­rul afişat: ora des­chiderii — 6,30. # Nici la oficiul I.R.V.A. din acest cartier situaţia nu e mai avantajoasă, a­­cesta nefiind deschis nici la ora 7,20. A­­tunci cînd lucrătorii de aici nu respectă ora deschiderii uni­tăţii, sîntem trataţi cu următoarele scu­ze: „Nu a venit auto­buzul !“, sau „Cel care are cheia a avut o aniversare în fami­lie!“ ş. a. Ne între­băm, pe bună drep­tate, oare noi am pu­tea invoca asemenea scuze la locurile noastre de muncă? # In ce priveşte problema transportu­lui în comun ar mai fi de asemenea multe de spus. Să amintim de astă dată doar un singur aspect al a­­cestei probleme. Ce­tăţenii care ies la ora 23 de la spectacolele cinematografice sau teatrale, stau îngră­mădiţi la staţiile de autobuze din centru. Fiecare caută să meargă cît mai de­grabă acasă, pentru a avea timp suficient pentru odihnă, a doua zi trebuind să fie prezent la servi­ciu. Dar... autobuze­le se „retrag“ şi trec în viteză, fără să o­­prească, deşi au călă­tori în maşină. Poate că unii dintre noi am merge în aceeaşi di­recţie în care se re­trage autobuzul, dar nu stă nimeni de vorbă cu noi şi por­nim pe jos cîte 30 de minute pînă acasă, blestemîndu-ne ideea care ne-a venit de a merge la spec­tacol. # Nu ştim prin ce metode s-ar putea reglementa o dată şi pentru totdeauna di­fuzarea presei în o­­raşul nostru. V-aş putea povesti un ro­man întreg despre cele ce am păţit de aproape doi ani de zile de cînd locuiesc în acest oraș. De zeci de ori am fost perso­nal ca să mă plîng la diriginta Oficiului P.T.T.R. nr. 1 din lo­calitate, plecînd de fiecare dată cu asigu­rări că de acum în­colo voi fi servit mulțumitor cu presa la care m-am abonat. Dar, după maximum 1—2 săptămîni, a trebuit s-o iau de la capăt. De multe ori am dus personal îna­poi la poştă, ziarul „Vörös Zászló“ pe care l-am primit cu regularitate, deşi nu eram abonat, dar n-am primit „Scîn­­teia“, „Magazinul“, „Urzica“, „Muncito­rul sanitar“, iar a­­cum nu primesc „Lu­miniţa“ şi „Arici Po­­gonici“. Sînt cazuri cînd nu primesc zia­rele deloc, sau le primesc cu o întîr­­ziere de 2—3—4 şi chiar 6 zile, bineînţe­les după ce reclam lipsa lor. Ajutaţi-mă să pot urmări cu re­gularitate presa, ca unul care mi-am fă­cut la timp abona­mentele pe un an în­treg. dr. MIHAI IONESCU şef de lucrări la I.M.F., domiciliat în Tg.­­Mureş, Aleea Carpaţi nr. 39, et. I ap. 7 In timp ce muzicieni străini apar pe podiumurile sălilor de concert sau de operă din ţara noastră, artişti români de frunte sunt aplaudaţi în diferite oraşe de peste hotare. Baritonul Nico­lae Herlea obţine în Grecia aprecieri entuziaste cu prilejul apa­riţiei sale în „Bărbierul din Sevilla“ la Opera din Atena, alături de artişti italieni şi greci. In acelaşi timp, Ion Voicu se află în­­tr-un turneu în Izrael, unde susţine o serie de concerte şi reci­taluri. După ce, împreună cu alţi solişti români de operă, a înre­gistrat succese la Dublin şi Cairo, Zenaida Pally va apare în „Norma“, în două spectacole la Teatrul de Operă din Bari, urmînd ca la începutul lunii viitoare să întreprindă un turneu în Cehoslovacia. Opera din Toulouse îl va avea ca oaspete în mai multe spectacole cu „Othello“ pe tenorul Ludovic Spiess, care a obţinut marele premiu la ediţia din 1964 a tradiţionalului concurs internaţional din acest oraş. In Olanda, la Opera din Amsterdam, vor cînta în ,,Rigoletto“ tenorul Ion Piso şi soprana Ileana Cotrubaş. Cîţiva dirijori români întreprind în această lună o serie de turnee peste hotare: Iosif Conta va dirija un concert al Orches­trei simfonice Lamoureux din Paris, Mircea Basarab, la pupi­trul Orchestrei simfonice din Haga, va face un turneu de con­certe în cîteva oraşe importante ale Olandei, Mihai Brediceanu şi Henry Selbing vor dirija, primul, „Nunta lui Figaro“ şi „Tosca“ la Opera din Praga, iar cel de-al doilea, un concert al Orchestrei simfonice din Gottwaldow. Muzica românească a fost reprezentată in această lună peste hotare şi de alţi interpreţi români: soprana Zoe Dragotescu şi basul Nicolae Florei în R.D. Germană, baritonii Dan Iordă­­chescu în R.F. a Germaniei şi Octav Enigărescu în Belgia, teno­rul Cornel Fînăţeanu şi dirijorul George Vintilă în Polonia, so­prana lila Cazacu şi dirijorul Ion Recenovici în Ungaria, un grup de cîntăreţi de muzică uşoară şi balerini în Iugoslavia. In fotografie: Nicolae Herlea şi Maria-Luisa Cioni într-o scenă din „Bărbierul din Sevilla“, în seara premierei de la Atena. Biciul... electronic BRAŞOV. — Biciul, arhaica u­­nealtă rămasă pînă azi pe aceeaşi treaptă de evoluţie a tehnicii pri­mitive, a devenit... electronic. Nu-i vorba de ficţiune. Ideea a fost materializată de către un co­lectiv de specialişti de la Uzina de reparaţii din Braşov. Biciul elec­tronic are o concepţie simplă. El este alcătuit din două baterii elec­trice, tranzistori, rezistenţe şi un transformator, toate montate în­tr-un baston. O simplă apăsare pe un buton declanşează scurte im­pulsuri de curent electric. Atinse cu acest baston „electrocutant“, animalele se supun voinţei omu­lui, fără a fi lovite. IN EDITURA TEHNICA a apărut: I. ROTH Telecomunicaţii prin sateliţi artificiali ai Pămîntului (168 pag. — 69 fig. — 6 tabele — 5,25 lei) Lucrarea cuprinde principalele probleme referitoare la telecomu­nicaţiile prin sateliţi artificiali ai Pămîntului. In prima parte se explică: orbi­tele sateliţilor, tipurile de sisteme de telecomunicaţii prin sateliţi, frecvenţele folosite, metodele de modulaţie, caracteristicile electrice ale echipamentelor staţiilor teres­tre, alimentarea cu energie elec­trică a sateliţilor. In partea a doua a lucrării se descriu principalele realizări con­crete (tipuri de sateliţi şi echipa­mente terestre): cu sateliţi pasivi, cu sateliţi activi subsincroni, cu sateliţi activi sincroni. De asemenea sunt prezentate sisteme de telecomunicaţii prin sateliţi în reţeaua internaţională de telecomunicaţii pentru trans­miterea programelor de televiziu­ne şi asigurarea legăturilor tele­fonice. In partea finală s-au expus po­sibilităţile care se întrezăresc pen­tru viitor, cînd sateliţii de teleco­municaţii vor avea un rol princi­pal în realizarea sistemului mon­dial de telecomunicaţii. Lucrarea se adresează tehnicie­nilor şi inginerilor electronişti, precum şi tuturor celor care vor să se informeze asupra noutăţilor din acest domeniu. REPETIŢII LA SECŢIA DE BALET A ŞCOLII POPULARE DE ARTA DIN TG.-MUREŞ Activităţi îndrăgite de pionieri Pornind, de la considerentul că detaşamentul de pionieri este nu­cleul de bază al activităţii pionie­reşti, iar comandantul său poartă răspunderea organizării timpului petrecut de către copii in detaşa­ment într-un mod variat, intere­sant şi atractiv, în centrul atenţiei mele, în calitate de comandant de unitate, stă munca de îndrumare şi control a comandanţilor de de­taşament. Datorită faptului că 7 din cei 10 comandanţi ai detaşamentelor din unitatea noastră sunt noi în a­­ceastă muncă, am pus un deosebit accent pe studierea documentelor cu privire la organizarea şi desfă­şurarea muncii pioniereşti urmată de discuţii în colectiv. Astfel, în­tocmirea programelor de activita­te a fost precedată de o dezbatere pe tema ,,Ce cuprinde un pro­gram de activitate al detaşamen­tului?“, menită să iniţieze coman­danţii în elaborarea programelor; s-a subliniat cu acest prilej ne­cesitatea consultării în prealabil a pionierilor pentru a vedea pre­ferinţele şi în acelaşi timp posi­bilităţile lor. Activităţile practice model or­ganizate de un comandant cu experienţă la care a participat întregul colectiv de comandanţi au constituit un alt mijloc de îm­bogăţire a experienţei lor în mun­ca de organizare şi conducere. Tovarăşa Maria Onişor, coman­dant cu bogată experienţă, a de­monstrat practic cum trebuie să se desfăşoare o adunare de ale­geri la nivelul detaşamentului. Discuţiile purtate cu fiecare comandant despre felul cum şi-a conceput desfăşurarea unei acti­vităţi au contribuit la preocupa­rea acestora pentru a găsi cele mai adecvate forme şi metode. Planificînd munca la începutul fiecărei săptămîni, am reuşit să asist la majoritatea activităţilor organizate în acest trimestru, a­­cordînd în felul acesta un ajutor concret comandanţilor de detaşa­mente. In şedinţa consiliului organiza­ţiei pionierilor din şcoală, de la sfîrşitul anului trecut, am prezen­tat un raport cu privire la acti­vitatea desfăşurată pînă la data respectivă. Cu acest prilej am popularizat cele mai bune proce­dee folosite de comandanţii de detaşamente. Un punct al ordinei de zi a acestei şedinţe a fost „Propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii pioniereşti din şcoala noastră“, dînd astfel posibilitate comandanţilor de a veni cu pro­puneri valoroase pentru a tradu­ce în fapte sarcinile cuprinse in programele de activitate. Indrumînd şi controlînd în per­manenţă activitatea comandanţi­lor de detaşamente în mod con­cret, în şedinţa organizaţiei de partid din şcoală în cadrul căreia s-a analizat munca pionierească am putut raporta îndeplinirea o­­biectivelor prevăzute în acest tri­mestru. Şezătorile literare, vizionările de filme, competiţiile sportive, în­văţarea cîntecelor, concursurile „Cel mai bun recitator“, „Cel mai bun interpret de muzică populară“, drumeţiile, activitatea în cele 8 cercuri tehnice şi pe o­­biecte, întîlniri cu activişti de partid şi inginerul zootehnist, vi­zite la sectorul zootehnic al C.A.P. sînt cîteva din numeroa­sele activităţi îndrăgite de pionie­rii din unitatea noastră datorită simţului de răspundere cu care au fost organizate de comandanţi de detaşamente ca Onişor Maria, Nagy György, Florea Leontina, Turdean Maria, Man Lucia şi alţii. .CORNELIA PIPER comandant de unitate Şcoala generală Valea Largă, raionul Luduş Trei tinere pianiste talentate Concertul de duminică dimi­neaţa al Filarmonicii din Tg.­­Mureş a adus o notă de pros­peţime tinerească în actuala stagiune muzicală. Trei tinere pianiste, promiţătoare talente ale artei interpretative, au tăl­măcit în faţa publicului din o­­raşul nostru trei dintre cele mai frumoase pagini din lite­ratura pianistică mozartiană. Prima interpretă, Florella Geantă din Bucureşti, a pre­zentat Concertul în re minor, lucrare în care Mozart renunţă cu totul la latura de divertis­ment a creaţiilor sale anterioa­re şi adînceşte analiza unui conţinut bogat în idei. Pianista îşi axează interpretarea tocmai pe acest conţinut şi prin nota sa personală de o aliură ro­mantică ne oferă o muzică nos­talgică, visătoare, plină de evo­care lirică. Jănkci Ilona, pianistă clujea­nă, a executat Concertul în Do minor, în care geniul mozar­tian creează accente dramatice de o mai amplă intensitate. In interpretarea sa a accentuat tensiunea creînd o atmosferă de nelinişte, în care totuşi, cu discreţie, se întrevede speranţa. Krimhilda Cristescu, pianistă care se bucură de reputaţie deosebită, fiind laureată a Con­cursurilor internaţionale de la Varşovia şi Geneva, a interpre­tat Concertul în la major de o inspiraţie poetică şi muzicală plină de prospeţime şi imagini luminoase. Tălmăcirea sa a fost plină de vervă ritmică, graţie şi muzicalitate. Tehnica sa bine construită ne-a oferit dese pasagii de virtuozitate strălucitoare. O remarcă deosebită pentru dirijorul Mircea Lucescu, care a deschis programul cu Passa­caglia de Odăgescu, asigurînd o desfășurare optimă întregului concert. C. BARCEANU MIERCURI, 1 FEBRUARIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Neveste periculoase. Progre­sul: filmul Cleopatra, seriile I—II (la orele 9,30, 13, 16,30 şi 20). Steagul roşu: filmul Fantomas se dezlănţuie. Tineretului: filmul Calea Victoriei (la orele 16,30, 18,30 şi 20,30 programul Cinematecii). Muncitoresc: filmul Gustul mierii. Flacăra: fil­mul Coplan îşi asumă riscul. Unirea: filmul Triumful lui Ro­bin Hood. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Repulsie. Luduş —­­Flacăra: filmul Porumbelul de argilă. Miercurea Ciuc — Har­ghita: filmul Cenuşa. Odorhei — Muncitoresc: filmul Cele 4 zile ale oraşului Neapole. Reghin _ Patria: filmul Casa din Montevideo. Victoria: filmul Boccaccio '70. Tîrnăveni __ Me­lodia: filmul Dragostea învinge. Topliţa — Muncitoresc: filmul Credeţi-mă, oameni! La Casa de educaţie sanitară (str. Bartók Béla nr. 1), azi, la ora 18, în cadrul cursului „Cunoştinţe medicale", va fi ţi­nută expunerea „Antibioticele". Conferenţiar: Adám Lajos, doctor în ştiinţe farmaceutice. MIERCURI, 1 FEBRUARIE 18,00 — Pentru cei mici; 18,20 — Pentru tineretul şcolar; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,23 — Cronica discului; 19,55 — Artă plastică: Bienala de pictură și sculptură (II); 20,15 _ Campionatul european de patinaj artistic; 23,30 _ Telejurna­lul de noapte. JOI, 2 FEBRUARIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 6,15 — Actualitatea agrară; 8,30 — La microfon melodia preferată; 9,30 — Radio­­magazinul ascultătoarelor; 10,15 şi 11,45 — Muzică populară; 13,30 — Melodii populare; 14,08 — Muzică de estradă; 16,15 — Muzică uşoară de Richard Bartzer şi Gelu Solomonescu; 18,15 — Varietăţi muzicale; 19,00 — Seară pentru tineret; 20,00 — Radiogazeta de seară. In continuare „Seara pentru tineret"; 22,20 — Muzică uşoară. Programul II: 8,30 — Muzică populară din Banat; 9,33 şi 11,07 — Muzică uşoară; 12,25 — Pagini din opereta „Ana Lu­­gojana" de Filaret Barbu; 12,45 și 13,15 — Melodii populare; 14,00 — Concert de prînz; 15,30 — Roza vînturilor; 16,00 — Recital Zenaida Pally; 16,30 — Muzică ușoară; 18,35 — Folclor muzical; 19,50 — Concertul orchestrei simfonice a Radiotele­­viziunii; 22,35 — Muzică ușoară. Oterati­vă cd4*UMe£e CU PROOUS£L£ C£#A­M/C£ AL£ IWI/7777777T; Sortiment bogat în maga­zinere de specialitate. Direcția regională transporturi­ auto Mureș-Autonomă Maghiară a­n­u­n­ţ­ă ținerea examenului de promo­vare la șoferi în clasă superioară Tabelele cu propunerile pentru promovare vor fi înain­tate la D.R.T.A. pînă la 10 februarie 1967. Nu se vor lua în considerare tabelele primite ulterior. Examenele vor avea loc la sediul D.R.T.A. Mureş-A. M. Tg.-Mureş, str. Poştei nr. 1, în cursul lunii martie 1967, con­form eşalonărilor pe raioane, care vor fi afişate pînă la data de 1 martie 1967 la sediul D.R.T.A. și la autobuzele de la raioane. Informații suplimentare la telefon 29 07 și 56-68. IM „mii“ Regin­i Str. Gării 25, tel.: 170 angajează imediat: — Un inginer cu specialitatea T.C.M., cu 6 ani vechime. — Opt muncitori sculeri S.D.V. de categoriile 7—8. De asemenea, se angajează prin concurs: — Un maistru mecanic — Doi maiștri turnători fontă. Concursul va avea loc la data de 15 martie a. c. la sediul între­prinderii.

Next