Steaua Roşie, martie 1967 (Anul 19, nr. 50-76)

1967-03-01 / nr. 50

Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 50 (2.784) Miercuri, 1 martie 1967 4 pagini 25 bani La Fabrica de geamuri din Tîrnăveni Produse care aşteaptă omologarea Acum doi ani, Mi­nisterul Industriei Construcţiilor a pro­pus colectivului de specialişti de la Fa­brica de geamuri din Tîrnăveni să întreprindă studii, să întocmească pro­iecte în vederea reali­zării unei linii tehno­logice de fabricaţie a placajelor din sticlă colorată necesare în construcţii. Propunerea forului tutelar a fost primită cu satisfacţie de către specialiştii din fabri­că. In anul 1965 s-a trecut la fapte. S-au întocmit proiectele. Pe baza acestora, în anul trecut, din fon­duri de tehnică nouă (peste un milion de lei) s-a construit linia de fabricaţie. S-au făcut diverse experi­mentări. Rezultatele: pe noua linie s-au produs (şi se produc) placaje pentru faţade în diverse culori şi nuanţe. Capacitatea anuală a noii linii este de peste 150.000 m­p placaje. In decembrie anul trecut — ne rela­tează inginera Eva Schömbey, şefa ser­viciului tehnic — fo­rul nostru tutelar a­­vea obligaţia să con­firme omologarea noii linii de fabrica­ţie, precum şi produ­sele — placaje pen­tru faţade. Dacă se făcea atunci omolo­garea, probabil că e­­rau necesare unele îmbunătăţiri tehnice care să condiţioneze realizarea calitativă­­ şi cantitativă a pla-­­ nului de plăci stabilit­­ pentru anul curent. Lucrurile însă nu s-au petrecut astfel, ci, aş putea spune, tocmai invers. Forul nostru tutelar a sta-­­ bilit pentru anull 1967 o producţie de 130.000 m­p placaje care deja au început să se realizeze pe noua linie de fabrica­ţie. Pînă la jumăta­tea lunii februarie au fost laminate 13.000 m­p placaje. Din a-­­­ceasta cantitate, pes- t te 5.000 m­p s-au­­ ambalat­ lipit (pe hîr­­tie melaminată). A­­ceşti m­p de placaje pot fi livraţi în orice moment. Dar cui? Forul nostru tutelar ne-a stabilit plan (pe care fabrica l-a de­falcat pe luni şi pe trimestre), însă nu ne-a asigurat x pîna acum cu nici o co­mandă de desfacere. Cu fiecare zi, sto­cul de placaje din sticlă pentru faţade creşte continuu. Se produc în culori şi nuanţe diferite cu toate că nu sunt omo­logate, cu toate că nu există comenzi de livrare. Conducerea fabri­cii din Tîrnăveni, a solicitat de mai mul­te ori forul tutelar să omologheze linia de fabricaţie precum şi produsul amintit. Pî­nă acum a primit doar „promisiuni“ în scris. Pe baza acesto­ra se desfăşoară şi producţia de placaje pentru faţade. Pînă cînd, nu se ştie. C. CROITORU Transport bine organizat Mecanicul de loco­motivă Ştefan Szász, Mihai Movilă, şef de tren şi Grigore Movi­lă, fochist sunt doar cîţiva dintre lucrăto­rii de la sectorul C.F.F. Lunca Bradu­lui care au contribuit într-o măsură sporită ca planul de trans­port pe sortimente în luna ianuarie să fie depășit cu 17.832­­ km. Productivitate mărită Folosirea raţională a timpului de lucru a condus în cadrul Complexului de in­dustrializare a lem­nului din Reghin la creşterea productivi­tăţii muncii cu 1 la sută pe prima lună a acestui an. Realizări­le sunt semnificative şi în ce priveşte de­păşirea indicatorilor producţiei globale şi marfă. Pînă la finele lunii s-au obţinut peste sarcinile de plan 143.000 de lei la producţia globală şi respectiv 403.000 de lei la producţia mar- ■ fă. Rezultatele scot I în evidenţă resursele I pe care le are com­- * plexul pentru creşte- R rea productivităţii­­ muncii. a AUREL CÂMPEAN­U coresp. voluntar | 9.000 mc material lemnos transportaţi cu un singur funicular La parchetul Pă­şunea Deleni din ca­drul sectorului de exploatare Lunca Bradului, s-au ter­minat lucrările de montare şi instalare a unui nou funicular de tip „Mîneciu". Cu ajutorul aces­tui funicular se vor transporta lunar, pe o distanţă de 2,2 km, aproximativ 1.000 mc de mate­rial lemnos din par­chet, pînă la rampa pentru încărcarea lui în autoremorci de unde va lua dru­mul fabricilor de prelucrare. Pentru toată pe­rioada de funcţiona­re, noul funicular va transporta o can­titate de 9.000 mc material lemnos din care aproximativ 7.000 mc lemn ro­tund de fag. C. SASARMAN coresp. voluntar Din sumarul pagi­nii externe: LUCRĂRILE COMITETULUI CELOR 18 STATE PENTRU DEZARMARE In cadrul convorbirilor anglo-americano-vest-germane DIVERGENŢELE SE ACCENTUEAZĂ WILSON ŞI-A ÎNCHEIAT MI­SIUNEA LA HAGA Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Concursul al VII-lea al artiştilor amatori In urma acţiu­nilor de popu­larizare şi de organizare a ce­lui de al VlII-lea concurs al artiş­­tilor amatori, desfăşurate de că­tre comisia regională şi comisii­le raionale, s-au înscris şi au in­trat în concurs peste 1.300 de formaţii artistice ale aşezăminte­lor culturale, sindicale şi ale coo­peraţiei meşteşugăreşti, cuprin­­zînd aproape 25.500 de artişti a­­matori. Pentru susţinerea şi buna popularizare a concursului s-au difuzat în regiune: regulamen­tul de concurs, 1.250 de afişe, primite de la Casa Centrală a Creaţiei Populare, 3.000 de afişe pentru popularizarea spectacole­lor fazei intercomunale, tipărite de Casa regională a creaţiei populare, culegeri de coruri, ma­teriale pentru fanfară, culegere de cîntece pentru solişti vocali, culegere de texte pentru brigă­zile artistice de agitaţie, pre­cum şi o serie de materiale de repertoriu primite de la Casa Centrală a Creaţiei Populare şi de la alte case de creaţie din ţa­ră. Pentru sprijinirea pregătirii formaţiilor din regiune, Comisia regională de organizare a con­cursului a format pentru fiecare raion cite un colectiv de 400 specialişti în toate genurile de artă care sunt incluse în concurs. Din aceste colective fac parte compozitorii Zoltán Aladár şi Szabó Csaba, Sütő András, Gál- Kalin Zsolt şi alţi scriitori şi cri­tici literari, Măiereanu Iacob, Drăgan Maxim, Kicsi Antal, Koz­na Matei din corpul didactic al Institutului pedagogic, coregrafi­­i instructori ai celor mai bune brigăzi artistice de agitaţie. A­­ceste colective îşi duc în prezent munca prin deplasări la forma­­ţile din întreaga regiune. In a­­ceastă privinţă este demnă de remarcat activitatea tovarăşilor Birtalan Iosif, Szalmán Loránd, Ament Ioan, Sándor Ladislau şi Domokos Ştefan, precum şi a al­tor specialişti şi activişti cultu­rali. La 22 februarie a început în regiune faza intercomunală, inter­­intreprinderi şi intercooperative, planificată în 283 de centre tur şi retur. Pînă acum concursul s-a desfăşurat în 125 de centre intercomunale, 7 centre interîn­­treprinderi şi 2 centre intercoo­­perative, urmînd ca această fază să se încheie la 26 martie 1967. Nivelul calitativ al formaţil­or şi soliştilor participanţi la a­­cest concurs — în majoritatea cazurilor — a crescut mult faţă de nivelul celui de-al Vll-lea concurs. Au apărut noi formaţii nexistente în perioada concur­sului anterior, cum sunt ansam­blul folcloric din Mugeni (Odor­hei), Deda (Topliţa), corul fe­meiesc din Ditrău (Gheorghieni), formaţiile de muzică uşoară de la Mugeni (Odorhei) şi Ciceu Ciuc) şi alte formaţii ce încă nu a intrat pe scenele concursuri­­or. Trebuie să semnalăm de ase­­nenea că interesul publicului fa­­ă de aceste spectacole a crescut farte mult. Toate spectacolele de pînă acum s-au bucurat de săli arhipline. Acest interes se datoreşte în ma­re parte entuzias­mului şi efortu­lui depus de că­tre toate orga­nele interesate în buna desfăşurare a concursu­lui. Concursul artiştilor amatori se bucură de un interes general, ca­re constituie garanţia obţinerii unor performanţe artistice îm­bucurătoare. Cu atît mai eviden­te sunt însă unele deficienţe care se mai manifestă în unele locuri. Asupra acestora ne propunem să insistăm cu scopul adoptării u­­nor măsuri pentru lichidarea lor. Unele raioane, cum sînt Odor­hei, Tg.-Mureş, Topliţa, Ciuc şi Reghin, nu respectă întocmai planificarea făcută iniţial, amî­­nînd unele centre de la o săptă­­mînă la alta. Această constatare este valabilă şi pentru formaţii­le sindicale din raioanele Odor­hei şi Topliţa precum şi pentru cele ale cooperaţiei meşteşugă­reşti din oraşul Tg.-Mureş. Deficienţele în organizare nu au numai un aspect formal, să-i zicem de disciplină artistică; ele au repercusiuni asupra unor as­pecte de conţinut, cum ar fi in­teresul artiştilor amatori faţă de întrecere, calitatea artistică a spectacolelor sau participarea u­­nui număr mare de spectatori. De aceea, se impune respectarea datelor fixate iniţial, prezentarea juriilor şi a delegaţiilor raionale (Continuare în pag. a 2-a) SZABÓ LAJOS preşedintele Comitetului regional pentru cultură şi artă In laboratorul de mecanică al Școlii agricole din Tg.-Mureș. In cadrul orei de mecanizare, elevii anului III agricol studiază motorul unui tractor. 1907- Se împlinesc 60 de ani de la izbucnirea marii răscoale a ţă­ranilor din 1907, îndreptată împotriva claselor exploata­toare, una din paginile glo­rioase ale luptei poporului ro­mân. Nerezolvarea problemei ţă­răneşti, exploatarea crîncenă la care erau supuşi milioane de ţărani prin înrobitoarele „tocmeli agricole", umilinţa şi mizeria în care se zbăteau, numeroasele plocoane şi ruş­­feturi obligatorii, taxele arbi­trare, înşelarea la măsurătoa­rea pămîntului şi luarea dij­mei — au fost principalele cauze pentru care masele populare au pornit să-şi facă singure dreptate. Arătînd stă­rile de lucruri din România anului 1907, ţăranul Nicolae Zălan spunea: „ ... erau prea străjuiţi oamenii, prea chi­nuiţi de proprietari, de boieri, care erau şi proprietari. Ei e­­rau şi la Cameră, erau şi la bancă, erau şi la putere. Pes­te tot ei erau, iar ai noştri nu mai aveau în nici o parte un­de să meargă". Lipsa de pă­mînt a silit pe țărani să ia lo­turi în arendă de la marii pro­prietari, care le-a impus siste­mul învoielilor agricole, deve­nit în primii ani ai veacului nostru, cel mai sălbatic sis­tem de exploatare. In Moldo­va, arenda unui hectar de pă­mînt se ridicase la suma de 80—100 lei şi era convertită în zile de muncă pe moşiile pro­prietarului în schimbul unor preţuri derizorii. In Muntenia se practica sistemul dijmei ca­re ajunsese în preajma răs­coalei la jumătate din recoltă. Abuzul proprietarilor şi aren­daşilor de a impune în primă­vara anului 1907 noile învo­ieli agricole, în condiţii şi mai neomenoase, a constituit cau­za imediată a izbucnirii marii răscoale care s-a extins ca un incendiu pe întreg cuprinsul ţării. Răscoala a izbucnit la înce­put în nordul Moldovei, în sa­tul Flămînzi, apoi în Storeşti, Aldeni, Deleni (unde printre bordeiele sărăcăcioase ale ţă­ranilor se ridica sfidător pe o coamă de deal castelul boieru­lui D. A. Sturdza). Ţăranii, care s-au adresat — pentru întocmirea unor învoieli agri­cole — administratorului Con­­stantinescu, omul arendaşului Fischer de pe moşia Sturdza voiau ca acestea să fie mai pur­­ grele decît în trecut. Dar administratorul, dimpo­trivă, le-a făcut cunoscut noi­le învoieli — care erau şi mai împovărătoare. Ţăranii n-au primit aceste noi şi înrobitoare învoieli agri­cole. Au început să se frămîn­­te. In curînd, frămîntările lor se transformă în revoltă care se extinde în judeţele din nor­dul Moldovei: Botoşani, Do­­rohoi, Iaşi. La începutul lunii martie, flăcările marii răscoa­le se extind cu repeziciune în judeţele Tutova, Fălciu, Ba­cău, Neamţ. Intre 6—9 martie, viitoarea ţărănească atinge punctul maxim în Moldova. Clasele stăpînitoare încep să se alarmeze. Răscoalele ţără­neşti au izbucnit cu o sponta­neitate şi o violenţă atît de mare, încît mulţi reprezen­tanţi ai cercurilor guver­nante considerau că Româ­nia se află pe drumul pierza­niei. In zilele următoare, răs­coala cuprinde Galaţii şi, tre­­cînd Milcovul pe la Focşani, pătrunde atît de vijelios în Muntenia, încît între 10—20 martie întreaga Muntenie şi Oltenie sînt cuprinse la rîndul lor de flăcările răscoalei. Bo­ierii şi arendaşii fug de pe moşii. Căci ura ţăranilor îm­potriva împilatorilor de vea­curi răbufnea din ce în ce mai puternic. Pe măsură ce răscoala se extindea şi se maturizau for­mele de luptă ale ţărănimii, creşteau şi cererile ţăranilor, pentru ca în scurt timp, pe întreg cuprinsul ţării să răsu­ne o înflăcărată lozincă de luptă: Vrem pămînt! Erau a­­tacate conacele boiereşti. Erau distruse condicile de învoieli agricole. Erau deschise ham­barele şi împărţite bunurile şi grînele. In unele locuri, ţăra­nii au început să împartă pă­­mînturile. In acelaşi timp, mase mari de oameni au pă­truns în oraşele Botoşani şi Vaslui, sau au încercat să o­­cupe Iaşul, Galaţiul, Buzăul, Bucureştiul, Craiova etc., pen­tru a se răfui cu boierii şi a­­rendaşii fugiţi de pe moşiile lor. In aceste încercări, ţăra­nii sunt primiţi cu gloanţe. La 12 martie, cînd răscoa­lele ţărăneşti atinseseră apo­geul, guvernul conservator, în­­spăimîntat şi neputincios, ce­dează puterea guvernului libe­­ral D. A. Sturdza-Brătianu, ca­re a organizat reprimarea sîn­­geroasă a răscoalei pe întreg cuprinsul ţării. In acelaşi timp, într-o atmosferă de „concordie naţională“, parla­mentul conservator se angaja să sprijine represiunea, dar nu şi reformele cerute de în­săşi situaţia economică a ţării care înrăutăţise la maximum soarta ţărănimii, după cum se putea desprinde, de altfel, din binecunoscuta lozincă a lui P. P. Carp: „întîi represiune apoi vom aviza". Represiunea împotriva ţăra­nilor răsculaţi a fost organi­zată cu o vastă operaţiune mi­litară. Cit de sîngeroasă a fost, reiese şi din ordinul generalu­lui Gigurtu: „Vă ordon să re­primaţi în mod exemplar, dis­­trugînd totul şi împuşcînd pe capii răzvrătiţilor, fără a vă mulţumi făcînd numai prizo­nieri". Detaşamente de jan­darmi şi unităţi ale armatei sînt trimise împotriva acelora care îşi cereau dreptul la o viaţă mai bună. Au loc nume­roase execuţii şi schingiuiri barbare. Nenumărate sate sunt prefăcute în scrum şi cenuşa. De teama extinderii răscoa­lei şi de cealaltă parte a Car­­paţilor — unde sute de mii de ţărani români transilvăneni suportau pe lîngă jugul social al moşierilor şi pe cel naţio­nal — cît şi pentru faptul că Austro-Ungaria avea poziţii predominante în România, ca să nu le piardă, pregătea tere­nul pentru o intervenţie mili­tară, în vederea înăbuşirii răs­coalei ţărănimii române. A­­ceasta o doreau chiar şi unii reprezentanţi ai cercurilor re­acţionare din România, prin­tre care şi P. P. Carp, care îşi pierdură speranţa în capacita­­tea proprie de reprimare a răscoalei. De altfel, la 17 mar­tie 1907, guvernul liberal D. A. Sturdza-Brătianu a făcut apel la guvernul austro-ungar de a dubla paza întinsei fron-IOAN CHIOREAN cercetător ştiinţific Baza de cercetări ştiinţifice Tg.-Mureş a Academiei Republicii Socialiste România (Continuare în pag. a 2-a) PAGINA GLORIOASĂ din lupta poporului român CRAIOVA. — MONUMENT ÎNCHINAT RĂSCOALEI DE LA 1907. Pagina a 3-a Raionul Toplița pe treptele progresului Se dezvoltă staţiunea Sovata In următorii ani, aşa cum a­­rată schiţa de sistematizare a staţiunii balneoclimaterice So­vata, numărul celor ce vor veni aici la odihnă şi tratament se va dubla. In vederea asigurării celor mai bune condiţii de tra­tament, specialiştii cercetează varianta cea mai avantajoasă pentru a se putea folosi izvorul de ape sărate mezotermale, de mare debit, descoperit în apro­pierea Praidului. Noua sursă de apă sărată conţine, după păre­rea specialiştilor, însemnate can­tităţi de substanţe cu calităţi hormonale. Debitul acestei sonde este de 700 mc pe zi şi are o concentraţie de circa 20 la sută sare. La ieşirea din sol, tempe­ratura apei este de circa 41 de grade Celsius. Vedere parţială din hala de vopsitorie de la Uzina de strunguri Arad (Foto Agerpres: O. MOCANU) Convorbiri între delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Grecia Marţi dimineaţa, la sediul Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român au început convorbirile între delegaţia Par­tidului Comunist Român şi dele­gaţia Partidului Comunist din Grecia, care face o vizită în Re­publica Socialistă România. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român au participat tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Din partea Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Grecia au luat parte tovarășii Kostas Koliannis, prim-secretar al C.C. al P.C. din Grecia, Leoni­das Stringos și Panos Dimitriu, membri ai Biroului Politic al C.C. al P C. din Grecia. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. îmbunătăţirea asistenţei medicale a tineretului studios Pentru continua îmbunătăţire a asistenţei medicale a tineretu­lui studios, în unităţile medicale studenţeşti din Bucureşti, Bra­şov, Craiova, Cluj, Galaţi, Iaşi şi Timişoara vor fi înfiinţate în a­­cest an noi cabinete de stoma­tologie, iar actualele labora­toare de tehnică dentară vor fi extinse. In unele cămine studen­ţeşti vor fi create, de asemenea, puncte sanitare încadrate cu per­sonal mediu. O atenţie deosebită va fi a­­cordată îmbunătăţirii condiţiilor igienico-sanitare din cămine şi cantine, precum şi antrenării tu­turor studenţilor la controalele medicale periodice, controlul mi­­croradiofotografic şi altele. (Agerpres)

Next