Steaua Roşie, martie 1967 (Anul 19, nr. 50-76)

1967-03-01 / nr. 50

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE B 5 bovine la o găină B O iniţia­tivă bună care n-a ieşit din faşă B .,Fabrică11 de pui abandonată Creşterea păsărilor este o îndeletnicire cu vechi tra­diţii. Ţinmdu-se seama de nevoile de aprovizionare a ora­şelor şi centrelor muncitoreşti, de veniturile importante ce le pot obţine cooperativele agricole prin valorificarea unor cantităţi sporite de ouă şi care de pasăre, cu 3—4 ani în urmă s-au luat măsuri pentru dezvoltarea secto­rului avicol. In anul 1964 cooperativele agricole din re­giune deţineau aproape 130 mii păsări matcă. Tot în acel an, C.A.P. au livrat cîteva sute de mii de pui pentru car­ne. Din anul 1965 însă, a început regresul aviculturii în structura producţiei. Vitregindu-se nejustificat acest sec­tor numărul păsărilor a scăzut considerabil. La sfîrşitul anului trecut C.A.P. deţineau în total 40.000 de păsări. Nu­mărul găinilor ouătoare este mult mai mic, revenind doar o găină la 5 bovine. Orientarea regiunii noastre spre creș­terea taurinelor nu poate justifica cu nimic scăderea ac­centuată a numărului de păsări deoarece nevoile consu­mului de ouă şi carne de pasăre sunt tot mai mari. Multe consilii de conducere din C.A.P. şi chiar şi unii specialişti din consiliile agricole şi uniunile cooperatiste motivează scăderea numărului de păsări pe seama nerentabilităţii a­­cestora. Desigur, sectorul avicol nu poate fi rentabil prin metoda de a creşte 200—300 de găini în fiecare C.A.P. Practica a demonstrat că acest sector are o eficienţă eco­nomică ridicată numai în cazul cînd se cresc într-o fermă specializată cel puţin 3.000 de găini. In direcţia creşterii păsărilor în ferme mari a existat, în 1964, o iniţiativă bună. In toamna anului 1963 s-au stabilit la nivel regio­nal 32 cooperative agricole care au condiţii să crească pă­sări în ferme mari. Printre acestea se numără C.A.P. Sîn­paul, Grebeniş, Şăulia, Şona şi altele din jurul oraşului Tg.-Mureş. Cu aceste unităţi a fost organizat un schimb de experienţă la C.A.P. Sărăţeni unde s-au dat indicaţii, s-au luat angajamente pentru creşterea păsărilor în fer­me mari de 3.000—5.000 găini matcă. Din păcate această iniţiativă bună n-a ieşit din faşă. In anii care au urmat organele agricole regionale şi raionale nu s-au mai ocu­pat de această problemă, iar conducerile unităţilor cu ex­cepţia C.A.P. Sînpaul, nu şi-au respectat angajamentele luate cu ocazia schimbului de experienţă. Multe din coo­perativele agricole în loc să-şi consolideze s­ectorul avicol au transformat puterniţele şi coteţele de păsări în graj­duri pentru tineretul bovin şi alte obiective gospodăreşti. Rentabilitatea creşterii păsărilor în ferme mari ne-o dovedeşte C.A.P. Sînpaul. Pe lîngă păsările matcă, această unitate a valorificat anul trecut 5.000 pui pentru care realizînd un venit de 145.000 lei. Pentru acest an coope­rativa şi-a propus să valorifice 10.000 de pui pentru carne. Deci nerentabilitatea sectorului avicol nu poate fi pu­să la îndoială. Atunci de ce există atîta reţinere din par­tea unităţilor faţă de această problemă? In 1964 de pildă C.A.P.-urilor li s-au repartizat peste 700 mii pui de o zi. Pentru acest an a fost stabilit de la bun început un plan mult mai mic, de numai 275 mii. Deşi mic (cu mult sub necesităţile de consum locale), realizarea planului se pune la îndoială. Un număr de 26 C.A.P. au refuzat să crească pui, incubatoarele nu funcţionează la întreaga lor capaci­tate. Ba mai mult incubatoarele fostului centru avicol (ce aparţine în prezent de Staţiunea experimentală Tg.-Mu­reş), nu funcţionează de loc! Construit la periferia oraşu­lui Tg.-Mureş, centrul avicol a avut un scop bine definit: de a contribui la dezvoltarea sectorului avicol în regiune, de a livra pui din rase superioare. In primii ani de la înfiin­ţare centrul avicol, care a costat cîteva milioane de lei, a avut o activitate bună, livrînd unităţilor agricole şi gos­podăriilor individuale ţărăneşti sute de mii de pui anual. In ultimii doi ani însă, activitatea lui s-a restrîns, iar în acest an a fost abandonat complet. Există aici incubatoare noi, care nici n-au fost puse în funcţie, în schimb Staţiu­nea experimentală Tg.-Mureş plăteşte un amortisment a­­nual de peste 45.000 lei. Iată deci capacităţi de producţie nefolosite pentru care s-au cheltuit milioane de lei, se plă­teşte amortisment, tocmai cînd la nivelul ţării se iau mă­suri pentru creşterea unui număr cit mai mare de pui. Este vorba de recentele recomandări date de către Uniu­nea Naţională a C.A.P., pentru a se trece la creşterea de pui şi în gospodăriile personale ale membrilor cooperatori. In această direcţie nici uniunile cooperatiste n-au făcut totul. Există raioane unde încă nu s-a luat nici un fel de măsuri pentru a se traduce în viaţă recomandările Uniu­nii Naţionale. Pînă la sfîrşitul lunii februarie cooperative­lor agricole li s-au livrat doar circa 20.000 pui de o zi, deşi se recomandă ca incubatoarele să fie folosite din pan în primele luni ale anului. Nefolosirea incubatoarelor se datoreşte în primul rînd lipsei de ouă. Conform planului Staţiunea experimentală Tg.-Mureş trebuie să livreze pes­te 100.000 pui de o zi. Neprimind însă ouăle planificate de la unităţile Institutului Central de Cercetări Avicole (I.C.C.A.), incubatoarele au rămas nefolosite. Ce părere are I.C.C.A. faţă de această problemă? Va putea să râ­­mînă şi pe viitor nefolosită o capacitate de incubare de circa 60.000 pui la o serie? După cîte am fost informaţi s-a prevăzut prin plan ca la Staţiunea experimentală Tg.-Mu­reş să ia fiinţă un nucleu de selecţie de circa 15.000 de păsări. Locul de amplasare a fermei a fost deja stabilit, însă ulterior n-au fost asigurate fondurile necesare pen­tru construirea acestui obiectiv. După cum se vede sectorul avicol al regiunii noastre a înregistrat în ultimii ani un considerabil regres. Cerin­ţele de ouă şi carne de pasăre sunt tot mai mari. Se im­pune deci luarea urgentă a unor măsuri eficiente pentru redresarea acestei situaţii. TRAIAN GABOR Silii buni puii şi ouăle, i­ar miile sunt păsările? 1907 - PAGINA GLORIOASA DIN LUPTA POPORULUI ROMÂN (Urmare din pag. 1) trere dintre cele două state, astfel incit unităţile române de grăniceri „mai bine prepa­rate pentru operaţiuni de poliţie“ să poată fi folosite în acţiunea de reprimare a răs­coalei. Guvernul austro-ungar a satisfăcut această cerere şi noi forţe au fost trimise îm­potriva ţăranilor răzvrătiţi. Un cumplit masacru s-a abătut asupra satelor răsculate de pe întreg cuprinsul ţării. In focul răscoalei, cînd ţă­rănimea deznădăjduită se ri­­dică la luptă împotriva clase­lor stăpînitoare, încep să apa­ră zorii alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănime. Clasa muncitoare, care a simţit durerea şi năzuinţele ţărănimii răsculate, s-a ataşat sincer cauzei acesteia, spriji­nind-o în lupta împotriva ne­dreptăţilor sociale. Numeroa­se acţiuni de solidarizare au loc la Botoşani, Buhuşi, Ale­xandria, Rîmnicu Vîlcea, Zim­­nicea etc.„ cînd muncitorii, ex­­primîndu-şi protestul împo­triva sîngeroasei represiuni, formulau revendicări menite să ducă la îmbunătăţirea stă­rii ţărănimii. La Paşcani, cu toată rezistenţa soldaţilor, muncitorii ceferişti au oprit trenul în gară şi au eliberat pe ţăranii arestaţi. La 9 mar­tie, Cercul „România Munci­toare" — deşi unii teoreticieni socialişti, ca C. Racovski, con­siderau pe ţărani ca o „masă inertă“ capabilă doar de ac­ţiuni anarhice — sub condu­cerea celor mai înaintate ele­mente ale muncitorimii, îm­preună cu „Comisia generală a sindicatelor din România" lansează un apel către munci­tori, convocîndu-i la o mare întrunire pentru a se solidari­za cu ţărănimea răsculată care „a purces singură pe calea dreptăţii, călcînd în picioare toate întocmirile legale ale burgheziei stăpînitoare". în­trunirea a avut loc la Bucu­reşti, în sala „Eforia“, în ziua de 11 martie 1907, unde peste 5.000 de muncitori, sub con­ducerea lui I. C. Frimu, M. Gh. Bujor, Alecu Constantinescu, „salutînd cu reculegere şi a­­dîncă durere memoria fraţilor ţărani căzuţi pe cîmpiile ţării, protestează cu energie în con­tra reprimării cu forţa armată a răscoalelor". Asemenea în­truniri au loc şi la Ploieşti, Galaţi, Cîmpina. In „Apelul către soldaţi", a­­părut la 11—18 martie 1907, ziarul „România Muncitoare" se situează ca un apărător ne­înfricat al ţărănimii răsculate şi înfrăţite pentru prima oa­ră mai temeinic şi mai orga­nizat cu lupta proletariatului român: „Niciodată gloanţele voastre în pieptul ţăranilor asupriţi". Apelul nu a rămas fără ecou, pentru că la Iaşi, la Alexandria şi în alte părţi, rezerviştii s-au răsculat şi au trecut de partea ţăranilor. Răscoala a determinat o profundă îngrijorare a tuturor oamenilor progresişti faţă de soarta poporului român. Inte­lectuali de mare prestigiu ca I. L. Caragiale, N. Iorga, M. Sa­­doveanu,­ D. Voinov, Gh. Coş­­buc, O. Băncilă, Th. Aman şi mulţi alţii au luat partea ţă­rănimii răsculate, zugrăvind în operele lor crîmpeie din lupta ei pentru dreptate şi pă­­mînt. Jertfele celor 11.000 de ţă­rani asasinaţi din ordinele cla­selor exploatatoare nu au pu­tut infringe lupta ţărănimii a­­suprite. Marea răscoală a ţă­ranilor din 1907 a zguduit din temelii putredul edificiu al o­­rînduirii burghezo-moşiereşti, a scos în evidenţă necesitatea acută a rezolvării problemei ţărăneşti, dezvăluind tot­odată marile energii revoluţio­nare ale ţărănimii. Clasa mun­citoare s-a solidarizat în în­tregime cu ţărănimea răscu­lată, şi o dată cu protestul său împotriva represiunii sîn­­geroase, a formulat lozinca justă a exproprierii marii pro­prietăţi pentru cărei avea să militeze neîncetat pînă la în­făptuirea ei. Legea învoielilor agricole votată în grabă, ca de altfel, întreaga legislaţie agrară din 1908 şi anii următori s-a do­vedit a fi sterilă, deoarece re­zultatele ei practice au con­stituit o simplă manifestare de conjunctură în favoarea în­săşi a legiuitorilor. Singura le­ge care s-a aplicat cu cea mai mare străşnicie după viitoarea ţărănească din 1907 a fost le­gea pentru sporirea jandarmi­lor la ţară, fiindcă — aşa cum scria în această privinţă, un mare proprietar şi fost pre­fect al judeţului Dolj, C. R. Ge­­blescu — „Nu se poate men­ţine ordinea în stat, fără e­­nergie şi nici nu se pot face reforme fără ordine". Răscoala şi teroarea guver­nanţilor români împotriva ţă­ranilor ridicaţi la luptă pen­tru dreptate şi pămînt a avut un larg răsunet peste hotare. Sub influenţa ei, în Austro- Ungaria, Rusia, Bulgaria au loc numeroase mişcări ţără­neşti. In presa progresistă a­­par nenumărate articole de solidarizare 911 ţărănimea ro­mână. In august 1907, Congre­sul Internaţionalei a II-a în­trunit la Stuttgart, la care a participat şi o delegaţie a muncitorilor din ţara noastră, a protestat în mod special printr-o rezoluţie împotriva a­­sasinării ţăranilor şi a prigoa­nei sălbatice declanşată de guvernanţii români împotriva clasei muncitoare, exprimîn­­du-şi totodată şi solidaritatea cu mişcarea muncitorească din România. Referindu-se la acest măreţ episod de luptă din istoria po­porului român, la adunarea festivă consacrată celei de-a 45-a aniversări a creării Parti­dului Comunist Român, din 7 mai 1966, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta: „Prin am­ploarea şi intensitatea ei, prin revendicările exprimate de masele ţăranilor, răscoala din 1907 a reliefat necesitatea a­­cută a înlăturării relaţiilor de producţie feudale, a rezolvării problemei agrare în favoarea maselor largi ale ţărănimii, a dezvăluit marile energii revo­luţionare ale ţărănimii, repre­­zentînd una din paginile glo­rioase ale luptei sociale a po­porului român“. „Poarta sărutului “ de BRÂNCUŞI „Poarta sărutului“, alături de „Coloana infinită“ şi „Masa tăcerii“, care împreună for­mează celebrul complex sculp­tural de la Tg.-Jiu, reprezintă fără îndoială una din cele mai valoroase opere ale lui Con­stantin Brâncuşi. Cel despre care avea să se spună că a produs o adevărată revoluţie în istoria sculpturii moderne, a fost preocupat încă din tinereţe de această temă a sărutului. In 1908 el creează „Sărutul“, o sculptură tăiată cu lovituri pu­ternice de daltă, de formă pa­ralelipipedică, în care se ghi­cesc două corpuri aproape identice, contopite într-o formă unitară desăvîrşită. Ele devin astfel două simple volume, cu unele mici detalii de la bărbat la femeie, de o mare delicateţe şi semnificaţie. Tema „Sărutului“ îl preocu­pă atît de mult pe celebrul sculptor român, încît unul din biografi va putea vorbi chiar de un ciclu al „Sărutului“. Cu aceste lucrări, Brâncuşi se scu­tură de unele influenţe ce se resimţeau în operele sale pre­cedente, din Rodin, devenind ceea ce îl cunoaştem cu totul azi, un artist în adevăratul în­ţeles al cuvîntului, cu o imagi­naţie uimitoare, care a lăsat amprente adinei în arta secolu­lui al XX-lea. Această temă constituie motivul principal şi în celebra poartă triumfală de la Tg.-Jiu, realizată în 1937, care este asemănătoare în mul­te privinţe cu cunoscutele porţi ţărăneşti din ţinutul Gorjului de unde s-a ridicat artistul. Concursul al VUII-lea al artiştilor amatori (Urmare din pag. 1)­­ , la orele fixate şi nu după înce­perea programului, sau „împin­­gînd“ cu ore întregi ridicarea cortinei. Referindu-ne la nivelul artistic al formaţiilor participan­te, recomandăm comisiilor raio­nale o preocupare mai insistentă şi de calitate pentru pregătirea lor în raport cu cerinţele şi con­diţiile de care dispun. Nu toate formaţiile prezentate la concurs au avut un nivel ar­tistic mulţumitor. Aceasta s-a observat de multe ori la brigă­zile artistice de agitaţie. De ase­menea, se remarcă o foarte sla­bă preocupare faţă de soliştii vocali care se prezintă pe scenă fără repetiţii anterioare, în ma­rea majoritate a cazurilor chiar fără acompaniament. O bună parte dintre dirijori, cu toate că au reluat activitatea după o oa­recare pauză, nu au îndrăzneala să îmbrăţişeze un repertoriu nou, punînd în repetiţie cântecele ce se aud la radio de 4—5 ani. U­­nele formaţii, care în anul tre­cut,­ în cadrul trecerii­ în revistă organizată pe plan regional, au obţinut rezultate bune, în mo­mentul actual se prezintă sub nivelul posibilităţilor (ne referim de exemplu la ansamblul folclo­ric din Sînmărtin şi la corul din Grebeniş, ambele din raionul Lu­duş). Unele comisii raionale „sca­pă“ din vedere întregul complex de măsuri organizatorice ce se impun a fi luate pentru deplina reuşită a fazei intercomunale a concursului. Aşa, de exemplu, comisiile raionale Luduş, Ciuc sau Tg.-Mureş nu acordă sufi­cientă atenţie pavoazării şi cu­răţeniei sălilor de concurs (Zau, Tăureni, Lunca de Sus, Corun­­ca), schimbă uneori în pripă, da­ta, ora sau centrul anunţat (Ciuc) sau uneori, delegaţii raionului so­sesc cu mare întîrziere la cen­trele de concurs. Sînt neajunsuri nejustificabile și de aceea reme­dierea lor se impune cît mai grabnic. Biroul executiv al Comitetului regional pentru cultură şi artă recomandă şi pe această cale bi­rourilor executive ale comitetelor raionale pentru cultură şi artă să analizeze desfăşurarea concur­sului după fiecare zi de desfăşu­rare, pentru a stabili măsuri con­crete şi operative pentru îmbu­nătăţirea conţinutului şi nivelului acestei mari competiţii artistice de masă. S-ar putea apoi discuta şi des­pre atenţia care s-a acordat în­scrierii formaţiilor în concurs, deoarece în unele centre apar e­­chipe sau solişti neînscrişi pînă la data concursului, ceea ce ex­plică parţial şi numărul mai re­dus de formaţii participante pe regiune faţă de concursul ante­rior. Doar... neglijenţă Nu ştim exact: a vrut să an­ticipeze eventualul traseu al viitorului Moto­cros, sau să inaugureze o „perioadă albă“ în pictură? Cert este că zilele trecute, şoferul Bakos György şi-a transformat autobasculan­ta într-o uriaşă pensulă, „marcînd” străzile din Tg.­­Mureş pe unde a trecut (Cu­­za Vodă, Colentina, Griviţa roşie) cu o impresionantă dîră de var stins. Martorii oculari care au studiat problema la faţa locului, ne-au liniştit, e vorba de o simplă neglijenţă. Şoferul, spun ei, a observat încă la Podul turbinei că i s-a desfăcut un oblon şi că va­rul începe să picure, dar nu i-a dat importanţa cuvenită. Ce păcat! Ne-am bucurat prea devreme că vom avea parte de un nou Moto­ cros. ŞT. NECANIŢCHI MIERCURI, 1 MARTIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Dacii. Progresul: filmul Sanju­­ro. Steagul roşu: filmul Balada, din Hersursk. Tineretului: fil­mul Triumful lui Robin Hood. Muncitoresc: filmul Steaua fă­ră nume. Flacăra: filmul Cri­minalul în vacanţă. Unirea: fil­mul Suzana şi băieţii. Gheor­­ghieni — Mioriţa: filmul Mîine Mexicul! Luduş — Flacăra: filmul Albă ca Zăpada şi cei 7 saltimbanci. Miercurea Ciuc — Harghita: filmul Căsătorie de formă. Odorhei — Muncito­resc: filmul Faust XX. Reghin — Patria: filmul Omul din Rio. Victoria: filmul Week-end la Zugdcoote. Tîrnăveni — Melo­dia: filmul Warlock. Topli­ţa — Muncitoresc: filmul Re­pulsie, interpreţi; 11,07 — Muzică u­­şoară; 12,25 — Scene din opera „Ovidiu“ de Constantin C. Nottara; 12,47 — Cîntece popu­lare de dragoste; 14,00 — Con­cert de prînz; 15,30 — Roza vînturilor; 16,30 — Un zîmbet pe portativ; 17,10 — Recital Ion Voicu; 18,35 — Cîntece de dor şi jocuri populare; 19,50 — Concert în ciclul „Tribuna ti­nerilor solişti“; 22,35 — Muzi­că uşoară. ★ TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în limba română. De pe cuprinsul regiunii — Muzică distractivă — Emisiunea pentru crescăto­rii de animale. 5,30—6,00 în limba maghiară: De pe cuprin­sul regiunii — Cîntece şi cear­­daşuri — Tribuna C.A.P. 14,30—15,00 în limba maghia­ră : Programul corespondenţi­lor voluntari — Muzică uşoară. 17,00—17,30 în limba română: Agenda actualităţii — Melodi­ile ecranului — Orizont indus­trial. 17,30—18,30 în limba maghiară: Știri — Jurnalul ti­neretului — Muzică. MIERCURI, 1 MARTIE 18,00 — Pentru cei mici; 18,35 — Pentru tineretul şco­lar; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,23 — Şah; 19,40 — Aventurile lui Robin Hood; 20,10 — Cabinet medical TV: Gripa; 20,30 — Cîntă violonis­tul Ralph Holmes (Anglia); 20,50 — Faţă-n faţă: reprezen­tanţi ai comerţului — cumpă­rători; 21,20 — Campionatul mondial de patinaj artistic; 23,00 — Telejurnalul de noapte. JOI, 2 MARTIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Pro­gramul I: 6,15 — Actualitatea agrară; 8,30 — La microfon melodia preferată; 13,00 — Suita a II-a din baletul „Călin“ de Alfred Mendelsohn; 13,30 — Melodii populare; 14,08 — Melodii de ieri, succese de azi; 17,30 — Cîntece pe versuri de George Topîrceanu; 19,00 — Seară pentru tineret; 20,00 — Radiogazeta de seară; continuă seara pentru tineret; 22,20 — Muzică uşoară. Programul II: 8,30 — Melo­dii populare de pe plaiuri bă­năţene; 9,03 — Cantata „Co­munistul“ de Constantin Pa­­lade; 9,35 — Melodii noi, tineri Viza abonamentelor de intrare la manifestaţiile sportive CONSILIUL REGIONAL AL U.C.F.S. MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARA aduce la cunoş­tinţa posesorilor de abona­mente pentru manifestaţiile sportive, că viza pentru anul 1967 se va face în perioada 1—10 martie a. c. Abonamen­tele se vor viza la sediul Con­siliului regional U.C.F.S. Tg.­­Mureș, str. Cuza Vodă nr. 22, etajul III. Incepînd cu data de 10 mar­tie a. c. expiră valabilitatea abonamentelor nevizate pe anul 1967. Staţia utilaje pentru construcţii şi transporturi 520 BRAŞOV, STR. POENELOR NR. 2 ANGAJEAZA IMEDIAT: 1 INGINER MECANIC AUTO pentru exploatarea mijloa­celor de transport şi utilaje la coloana Tg.-Mureş. Ca vechime în cîmpul mun­cii este necesar să aibă mini­mum 3 ani şi se va prezenta la sediul întreprinderii din Brașov, str. Poenelor nr. 2. Ciocolată , produse zaharoase lichioruri și alte băuturi /vie galanterie, tricotaje ntarochinorie articole cosmetice bijuterii, discuri, cârti, etc. topliţa STRADA GĂRII nr. 24 — TELEFON nr. 30 ANGAJEAZA PRIN CONCURS: — 11 MAISTRI DE EXPLOATARE — 1 MAISTRU PENTRU HALA GATERE PENTRU FABRICAREA CHERESTELEI _ 1 MAISTRU MECANIC _ 2 MAISTRI PENTRU ATELIERUL C.F.F. Solicitanții trebuie să îndeplinească condiţiile de studii prevăzute de H.C.M. nr. 1.061/1959. Concursul va avea loc la data de 27 martie 1967 la biroul central, întreprinderea forestieră

Next