Steaua Roşie, aprilie 1967 (Anul 18, nr. 77-102)

1967-04-01 / nr. 77

Organ al Comitetului regional de partid Mureș-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 77 (2.811) Simbătă, 1 aprilie 1967 4 pagini 25 bani Mai mult spirit de răspundere în perfecţionarea cunoştinţelor politice şi economice ale cadrelor de conducere din economie Sarcinile complexe ale desăvîrşirii con­strucţiei socialiste în patria noastră, ridica­rea pe o treaptă cali­tativ superioară a în­tregii activităţi econo­mice stabilite de cel de al IX-lea Congres al P.C.R., fac necesară studierea şi însuşirea permanentă de către cadrele de conducere din întreprinderile in­dustriale, agrare, ban­­caro-financiare, co­merciale, de construc­ţii şi de transport a unor cunoştinţe poli­tice şi economice bo­gate şi temeinice, înfăptuirea sarcini­lor diversificării pro­ducţiei, ridicării nive­lului tehnic al indus­triei, creşterii eficien­ţei economice în toa­te ramurile industria­le şi în toate între­prinderile, cer cadre­lor de conducere să fie la curent cu pro­blemele pe care le ri­dică dezvoltarea so­cietăţii noastre, să ai­bă un orizont larg, să stăpînească aspectele specifice ale domenii­lor lor de activitate, să se orienteze just in rezolvarea tuturor problemelor de im­portanţă majoră, de care depinde bunul mers al producţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu vorbind la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1966 despre necesitatea îm­bunătăţirii activităţii de conducere a eco­nomiei, a subliniat că: „Aceasta presupune în acelaşi timp ca fiecare să acorde mai multă atenţie documentării proprii şi îmbogăţirii cunoştinţelor sale teo­retice şi ideologice, studierii îndeosebi a problemelor economi­ce, perfecţionării artei de a conduce". Aplicînd în viaţă indicaţiile conducerii partidului, Comitetul regional şi Comitetul orăşenesc de partid Tg.-Mureş au asigurat organizarea unor for­me variate de studiu, corespunzătoare preo­cupărilor cadrelor de conducere din econo­mie. Pe lingă Cabine­tul regional de partid au fost organizate un număr mare de cer­curi de „Organizarea și conducerea econo­miei“. Aceste cercuri sunt constituite pe ra­muri industriale, sau pe alte domenii de ac­tivitate economică, iar programul lor s-a sta­bilit în mod diferen­ţiat, conform specifi­cului fiecărui sector de activitate, în urma consultării unui nu­măr mare de cursanţi, pe baza sugestiilor şi propunerilor acestora. Insă programul stabi­lit nu a fost privit ca o normă rigidă, defi­nitivă, ci ca un ghid care pe parcurs a fost îmbunătăţit şi îmbo­găţit cu problemele noilor sarcini stabilite de partid. In cercurile de „Or­ganizarea şi conduce­rea economiei“ s-au făcut expuneri, dezba­teri şi simpozioane la unele probleme de mare actualitate, ca: organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, reducerea cheltuielilor materiale de producţie, rentabi­lizarea tuturor produ­selor, folosirea maxi­mă a utilajelor şi a suprafeţelor de pro­ducţie, realizarea e­­xemplară a producţiei pentru export şi la alte probleme impor­tante. Marea majoritate a tovarăşilor înscrişi participă cu regulari­tate la activitatea a­­cestor cercuri, studia­ză în mod temeinic şi creator, dezbat cu spi­rit de răspundere pro­blemele incluse în program, prezintă re­ferate interesante, pe teme economice con­crete, bine documen­tate, în care sarcinile trasate de partid sunt tratate în strînsă legă­tură cu preocupările unităţilor respective şi în care fac propu­neri pentru soluţiona­rea diferitelor aspecte ale activităţii econo­mice actuale. Din păcate, mai sunt şi astfel de cadre de conducere în diferite întreprinderi sau in­stituţii economice, ca­re cu toate că s-au în­scris benevol la învă­­ţămînt, dau dovadă de lipsă de interes, des­consideră în mod vă­dit studiul organizat, cu toate că probleme­le dezbătute le-ar fo­losi la lichidarea mul­tor deficienţe care persistă în activitatea unităţilor pentru care răspund. Unii tova­răşi, ca inginerul Si­mon Iosif — şeful şantierului nr. 1 al grupului de şantiere construcţii locuinţe, sau Bota Liviu — vice­preşedinte la U.R.C.M. în tot cursul anului de învăţămint nu s-au străduit nici măcar să facă act de prezenţă, sau alţi tovarăşi, ca Schwarcz Mendel, di­rectorul întreprinderii de morărit, Iancu Ioan, directorul Fabri­cii de cărămizi din Mureşeni, Szöcs Ár­pád, vicepreşedinte al cooperativei „Meta­lul“, Solymosi Alexan­dru, directorul I.A.P.L. „Mureşul“, Ungureanu Eugen, inginer-şef la întreprinderea de pa­nificaţie, Dărăbuş loan, inginer-şef la I.C.I.L. Tg.-Mureş, Karmazsin Francisc, şeful serviciului or­ganizarea muncii la I.R.E.M., Havadi Tibe­­riu, directorul I.A.P.L. „Cofetarul", Şuba Ca­rol şi Ronea P. loan, şefi de servicii, Sofle­­ţea Ioan, şef de labo­rator la Consiliul agri­col regional şi alţii, au lipsit de mai multe ori de la expuneri sau dezbateri, şi-au „pla­nificat" în aşa fel munca lor ca să nu le rămînă timp pentru studiu, pentru a parti­cipa la activitatea cer­curilor. Mai precizăm şi faptul că tovarăşii au fost traşi la răs­pundere de organiza­ţiile de bază respecti­ve, dar nici ulterior nu şi-au schimbat ati­tudinea faţă de per­fecţionarea cunoştin­ţelor politice, ideolo­gice şi economice. Activitatea de zi cu zi a întreprinderilor, complexitatea tot mai mare a sarcinilor, ri­dicarea nivelului cali­tativ al activităţii eco­nomice impun necesi­tatea ca directorul, in­ginerul şef, contabilul şef, precum şi alte cadre de conducere să posede temeinice cu­noştinţe politice şi e­­conomice, pe care să le completeze neînce­tat. îmbogăţirea sis­tematică a cunoştinţe­lor cadrelor de con­ducere din economie duce la dezvoltarea competenţei şi calită­ţilor de buni organiza­tori ai producţiei, ai întregii activităţi eco­nomice, la perfecţio­narea stilului şi meto­delor de conducere a întreprinderilor, la gă­sirea procedeelor ce­lor mai bune de a cu­prinde şi a coordona activitatea unităţii în ansamblul ei. Neglijarea studierii profunde a probleme­lor economice de ma­re importanţă duce la practicism îngust, la pierderea perspectivei, la persistarea în con­tinuare a lipsurilor şi greşelilor în conduce­rea activităţii între­prinderilor şi institu­ţiilor economice, şi în ultimă instanţă are re­percusiuni asupra rea­lizării sarcinilor de plan. VASILE CINDEA consultant la Cabine­tul regional de partid In industria regiunii noastre, an de an s-au obţinut rezul­tate de seamă în direcţia re­ducerii cheltuielilor de produc­ţie. Intr-un număr ridicat de întreprinderi colectivele de tr­uncă, mobilizate de organe­le şi organizaţiile de partid, au reuşit să identifice şi să pună in valoare rezervele interne existente, înregistrînd astfel importante economii peste plan. Numai în anul 1966 va­loarea economiilor suplimenta­re obţinute pe ansamblul in­dustriei regiunii se ridică la peste 32 milioane de lei. Dezbaterea însufleţită a sar­cinilor de plan pe anul în curs a constituit un bun prilej de a scoate la iveală noi rezerve în vederea reducerii cheltuie­lilor de producţie. Angajamen­tele luate în acest sens s-au materializat în economii su­plimentare, care în luna ianua­rie s-au ridicat la aproape 4 milioane de lei. Cu tot succesul înregistrat însă, există numeroase între­prinderi unde rezultatele obţi­nute nu sunt la nivelul posi­bilităţilor. Astfel, în anul 1966 valoarea depăşirilor la preţul de cost al producţiei marfă se cifrează la 56 milioane lei. In cadrul acestor depăşiri o pondere ridicată o au pierde­rile din rebuturi şi cheltuieli­le neproductive, care în total însumează peste 30 milioane lei. In anul trecut la rebuturi cele mai mari pierderi s­ au IULIU VERESS directorul Direcţiei regionale de statistică (Continuare în pag . 2-a) Unul din blocurile de separare de la secţia oxigen a Combina­tului d® îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş. După cum am anunţat, colectivul acestui com­binat şi-a îndeplinit sarcinile de plan trimestriale înainte de ter­men. La aceasta a contribuit în mai mare măsură şi buna func­ţionare a utilajelor. „Locuinţe şi locatari“ PLOAIA CONTINUĂ Recent, în coloanele ziarului „Steaua roşie“ s-a tratat pro­blema îngrijirii fondului de lo­cuinţe. Intr-adevăr, buna păs­trare a fondului de locuinţe, pentru care statul nostru chel­tuieşte sume deosebit de mari, constituie o problemă foarte importantă. O defecţiune cit de mică azi, mîine poate să fie mare, necesitînd cheltuieli pen­tru remedierea ei. Locuiesc în blocul nr. 35, apartamentul 46 din Aleea Car­­paţi. Am primit acest aparta­ment la 17 septembrie 1965. încă din prima zi am observat că tavanul de la baie este u­­med şi stropi mari de apă au început să curgă pe perete. A­­cest lucru l-am adus la cunoş­tinţa constructorului, precum şi I.G.L., comitetului de bloc şi administraţiei. Din păcate, însă, nimeni nu a luat nici o măsură. După o aşteptare de mai bine de un an, la 20 no­iembrie 1966 am făcut şi o ce­rere scrisă, prin care solicitam­­ să se ia măsurile cu­venite. Cererea am adresat-o administraţiei de bloc. Insă nici de data aceasta nu am fost as­cultat, ba mai mult, au refuzat şi primirea cererii. Aşa că, în baia din aparta­mentul meu „plouă“ continuu şi în special cînd locatarul de deasupra mea, de la aparta­mentul 50, face baie. După ce ziarul a tratat această proble­mă credeam că o să se ia ur­gente măsuri pentru repararea defecțiunilor la blocurile admi­nistrate de I.G.L. Cu regret, pînă în prezent nu se vede nici o mișcare. Presupun că „ploaia“, care în apartamentul meu nu conte­nește, s-ar datora unei conduc­te sparte. M-am adresat unde am știut pentru a se lua mă­suri de reparare. Nu de alta, dar se poate ca într-o bună zi să mă trezesc cu tavanul în cap, sau cu apartamentul inun­dat. Pînă cînd oare atîta indi­ferență? ing. ERNEST FAZAKAS­ ­ ! 1 • O HOTARIRE A C.C. AL P.C. BULGAR SI CONSI­LIULUI DE MINISTRI AL R. P. BULGARIA • NEGOCIERILE TARIFA­RE ALE „RUNDEI KEN­NEDY* • IN SIERRA LEONE DOM­NESTE CALMUL • IN GUATEMALA SE PRE­LUNGESTE STAREA DE URGENŢA I I I I I I­I s­s II \ \ a Deplorabila soartă a unor chioşcuri­­ de ziare In prima jumătate a lunii martie, în noul car­tier de locuinţe Tudor Vladimirescu din Tîrgu- Mureş, a fost adus un chioşc modern pentru di­fuzarea presei, fabricat la întreprinderea de utila­je din Bucureşti. Atît locatarii din cele peste 200 de apartamente cît şi cei peste 1.000 de muncitori de la Grupul nr. 1 construcţii şi montaj, şantierul nr. 1, s-au bucurat nespus de mult că una din problemele dorite se rezolvă. Pentru procurarea unui ziar sau a unei reviste nu vor mai trebui să se deplaseze în altă parte şi la distanţe mari. Pînă aici totul a mers bine. Spre mirarea lor însă chioşcul nu a fost instalat. Din contră, a fost a­­runcat ca o bucată de lemn la marginea drumu­lui. Autovehiculele care au trecut şi trec pe lingă el zilnic l-au stropit, altele l-au şi ciocnit, unele geamuri s-au făcut cioburi. Şuruburile şi instala­ţia electrică a fost dezechipată, chioşcul care a costat peste 15.000 de lei s-a deteriorat. Iată cum se rezolvă „practic“ difuzarea presei, cum se pre­ţuiesc mijloacele moderne de desfacere a presei. Cine se face vinovat? Se aruncă vina de la unul la altul, ceea ce in fapt denotă o lipsă totală de răspundere. Unii spun că P.T.T.R. Tg.-Mureş, alţii că Secţia de sistematizare a sfatului popular oraş care răspunde de amplasarea tuturor obiec­tivelor din raza oraşului. Noi spunem că şi unii şi alţii au neglijat instalarea chioşcului, au nesocotit cerinţele locatarilor şi ale muncitorilor de pe Şan­tierele de construcţii din acest punct al orgului^ N. R. — Un chioşc care stă nefolosit se­ află şi în cartierul Bălcescu (str. Libertăţii). Cînd vor putea ridica locatarii din aceste car­tiere ziarele de la chios­uri? Vizita în Republica Socialistă România a unei delegaţii de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria La invitaţia Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste Româ­nia, în a doua jumătate a lunii aprilie a. c., o delegaţie de par­tid şi guvernamentală a Repu­blicii Populare Bulgaria, condu­să de tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­lare Bulgaria, va face o vizită o­­ficială în Republica Socialistă România. In raionul Reghin Urmările amînării şi a lipsei de prevedere Unităţile agricole din raionul Reghin se prezintă la acest sfîrşit de martie cu bilanţul cel mai ne­satisfăcător la execu­tarea lucrărilor me­nite să pună baze bune recoltei din a­­cest an. Arăturile de primăvară au fost e­­xecutate pe numai 26,2 la sută din su­prafeţele prevăzute, iar culturile din pri­ma epocă au fost în­­sămînţate pe supra­feţe extrem de mici: sfecla de zahăr pe 266 ha, din 2.247 ha, griul de primăvară pe 42 ha, din 118 ha, ovăzut pe 160 ha, din 945 ha, trifoiul pe 80 ha, din 3.795 ha, lu­cerna pe 9 ha, din 161 ha, etc. Un mare număr de cooperati­ve agricole nu au terminat de însămîn­­ţat nici măcar mază­rea. Situaţia ni se prezintă şi mai ne­satisfăcătoare dacă o comparăm cu cea e­­xistentă la această dată in raioanele Lu­duş şi Tîrnăveni un­de un mare număr de unităţi au termi­nat arăturile de pri­măvară şi însămîn­­ţarea culturilor din prima epocă: mază­re, orz, ovăz, sfeclă de zahăr, trifoi etc. De ce a rămas ra­ionul Reghin atît de mult în urmă? Din cite ne-am putut da seama vizitînd unele unităţi agricole, greu­tăţilor pricinuite de desprimăvărarea ce­va mai tîrzie decit în celelalte raioane de cîmpie, li s-au a­­dăugat şi altele de­terminate de înce­tineala cu care s-a declanşat în­ceperea lucrărilor din campanie, de slaba organizare şi mobili­zare a forţelor exis­tente, de neaprovi­zionarea la timp cu unele seminţe şi al­tele. La cooperativa a­­gricolă din Băla, to­varăşul preşedinte Gavrilă Pîncă nu gă­seşte altă explicaţie pentru întîrzierea lu­crărilor, decit exce­sul de umiditate din sol. Aşa să se pre­zinte oare lucrurile? Credem că nu. Coo­perativa are culturi puţine, iar suprafe­ţele ce trebuie însă­­mînţate nu sunt prea mari. Acest lucru a făcut să nu se ma­nifeste prea multă grabă cu începerea lucrărilor, chiar dacă acest lucru era posi­bil pe suprafeţe mai mici, mai bine dre­nate, situate pe pan­te cu expoziţie sudi­că. Conducerea coo­perativei de aici­­a aşteptat să se zvînte parcele de zeci de hectare şi numai a­­poi să înceapă lu­crul. Nici organiza­rea şi dirijarea forţe­lor nu a fost cea mai bună. Cele mai multe tractoare au fost concentrate la pregătirea terenului, astfel că ploile din ultimele zile au prins mari suprafeţe pre­gătite dar neînsămîn­­ţate. Sfecla de zahăr a fost însămînţată pe numai 34 de hecta­re deşi alte 30 de hectare sînt gata dis­cuite. La fel s-a în­­tîmplat şi cu alte culturi. Lipsa de pre­vedere i-a adus pe conducătorii acestei unităţi într-o situa­ţie neplăcută. Din cauza ploilor ce au căzut n-au putut fi încă însămînţate 7 ha. cu mazăre, 36 ha cu sfeclă de zahăr, 110 ha cu trifoi, 10 ha cu ovăz ş. a. Situaţia este iden­tică şi la cooperativa agricolă din Fărăgău. Aici au fost pregă­tite pentru ovăz 30 de hectare, dar n-a fost însămînţat nici un bob. Sfecla de za­hăr a fost însămîn­ţată pe numai 12 ha, din 110 ha, cît este prevăzut. Din 200 ha prevăzute pentru tri­foi, n-a fost nici mă­car un hectar însă­mînţat. S-ar putea ca însămînţarea aces­tei culturi să întîr­­zie încă multă vre­me, deoarece sămîn­­ţa este şi acum la decuscutat, unde a fost trimisă abia săp­­tămîna trecută. To­varăşul preşedinte, Teodor Curticăpean, nu pare deloc neli­niştit de situaţia creată probabil şi pentru că ştie că o eventuală pagubă nu o va simţi pe pro­priul buzunar. Tot aşa stau lucrurile şi la cooperativa agri­colă din Chiher un­de mai sunt de făcut arături pe 280 de hectare, iar griul de primăvară pe 30 de hectare n-a fost încă însămînţat. Coopera­tivele agricole din Ia­­ra de Mureş, Ideciu, Lueriu, Logig, Petri­­laca, Solovăstru şi altele nici măcar n-au început încă în­­sămînţatul sfeclei de zahăr. Pînă acum lipsa de prevedere şi amina­­rea începerii însă­­mînţărilor de pe o zi pe alta şi-au ară­tat urmările. Rămî­­ne de văzut în ce măsură vor fi pre­gătite consiliile de conducere să folo­sească în continuare timpul bun de lucru şi să mobilizeze for­ţele de care dispun pentru a face toate însămînţările la timp. M. BALDEANU Sosirea la Bucureşti a tovarăşului Luigi Longo La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, vineri sea­ra a sosit la Bucureşti, într-o vizită de prietenie, tovarăşul Lui­gi Longo, secretar general al Partidului Comunist Italian. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, oaspetele a fost în­­tîmpinat de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Mi­­hai Dalea, de şefi de secţie la C.C. al P.C.R., activişti de par­.(Agerpres) Pe şantierul naval din Galaţi GALAŢI.­­ La Şantierul na­val din Galaţi a intrat în fabri­caţie seria unui nou proiect de nave de tip „Navrom“ cu capa­citate de 4.500 tone. Devansînd fazele prevăzute pentru prima etapă cu peste 30 de zile, con­structorii au terminat trasajul şi balansarea pe corectostat a lucrărilor pentru secţiile de fund, dublu-fund, bordaj şi pun­te. Faţă de proiectele anterioare, pentru acest tip de nave se pre­văd unele îmbunătăţiri tehnice. Astfel, lungimea vasului este cu 2,20 m mai mare, iar lăţimea fu 1 m. Capacitatea utilă a navei­­a crescut cu 1.300 tdw,­­puterea motorului principal cu 300 CP şi viteza cu un nod. Aceste ca­racteristici vor asigura noilor nave performanţe superioare d­e navigaţie. (Agerpres) 11 Abonamente lunare cu număr limitat­­ de călătorii Recent, Ministerul Transportu­­­rilor a emis un ordin privind eli­berarea de abonamente lunare cu număr limitat de călătorii pe C.F.R. Conform acestui ordin, se eliberează abonamente lunare cu număr limitat de călătorii, cincii dus-întors sau zece simple, an­gajaţilor întreprinderilor şi­ insti­tuţiilor care au domiciliul provi­zoriu în localitatea în care îşi au locul de muncă, iar domiciliul stabil în altă localitate. Aceste a­­bonamente sunt nominale, vala­bile pînă la 250 km, pe zone, pen­tru clasa a II-a. Ele se eliberează de staţiile C.F.R. şi agenţiile de voiaj din localitatea de reşedinţă a întreprinderilor şi instituţiilor respective, pe baza unei adrese prin care să rezulte calitatea de angajat a persoanei respective şi necesitatea deplasării. Aceste a­­bonamente sunt în interesul an­gajaţilor, preţul lor fiind cu pese­te 50 la sută mai mic decit al biletelor de călătorie. ________________ Nouă variantă de legătură cu drumul rutier Tg.-Mureş- Sighişoara-Braşov TG.-MUREŞ. — In zona in­­­dustrială de vest a oraşului Tg.­­Mureş, la Ungheni,­­a început construcţia unei variante care va face legătura cu drumul ru­tier Tg.-Mureş — Sighişoara­— Braşov. Noul traseu va­­ scurta cu circa 15 km distanţa Cluj — Braşov, evitîndu-se astfel intra­rea în Tg.-Mureş a autovehicule­lor aflate în trecere spre alte localităţi. Lucrări de modernizare şi as­faltare se fac şi pe defileul Mu­reşului, între Reghin şi Topliţa. Această şosea lungă de 70 km va traversa Carpaţii Răsăriteni, spre Moldova prin păsurile Tul­­gheş şi Cheile Bicazului. Se lu­crează, de asemenea, la drumu­rile de legătură Iernut — Band — Tg.-Mureş şi Odorhei — Vi­­nători. . (Agerpres)

Next