Steaua Roşie, aprilie 1967 (Anul 18, nr. 77-102)

1967-04-08 / nr. 83

. Dispozitiv pentru distanţarea plăcilor La maşina de calibrat dimen­siunile plăcilor de faianţă de la­­ Combinatul Chimic din­­ Tîrnă­veni, un om se ocupă in mod special cu distanţarea plăcilor şi evitarea suprapunerii aces­tora. Lipsa lui ar fi dus la blo­carea maşinii. Lăcătuşul Ghe­­rasim Ilea a conceput un dis­pozitiv special pentru executa­rea acestei operații. încercările făcute au condus la rezultatele scontate și astfel, înlocuit un muncitor. Punctul de plecare al investigaţiei noastre l-a constituit faptul că şi în acest an între­prinderea minieră „Harghita“ a fost pla­nificată să lucreze cu pierderi în valoare de 7.755.000 de lei. Din a­­ceastă sumă, sectorul Lueta — furnizorul principal de siderită prăjită pentru Uzinele de fier Vlăhiţa — „în­ghite“ 5.562.000 de lei. E justificată în între­gime această pierdere, au fost explorate toate canalele prin care de ani de zile se scurg mi­lioane de lei? Să cercetăm o parte din cauzele pierderilor, precum şi modul în ca­re conducerea tehnico­­administrativă a înţe­les să îndeplinească indicaţiile Plenarei C.C. al P.C.R. din de­cembrie 1966, în care s-a subliniat că este necesar ca in toate în­treprinderile care lu­crează cu pierderi să se întocmească planuri de măsuri cu termene pentru transformarea lor în unităţi rentabile, capabile să-şi acopere nu numai cheltuielile de producţie, dar să a­­sigure beneficii, pentru a contribui la dezvolta­rea economiei. Pentru reducerea pierderilor planificate, la sectorul Lueta s-au identificat deocamdată cîteva rezerve, care pu­se în valoare, redre­sează întrucîtva situa­ţia financiară a între­prinderii. Un început care promite, deocam­dată numai în... scrip­te. Pină la materializa­rea ideii, întreprinderea continuă să trăiască pe seama economiei na.'ionale? In loc de un răspuns precis, repre­zentantul întreprinde­rii miniere Harghita, in cuvîntul său la con­sfătuirea pe tema ren­tabilizării, a evidenţiat că pentru început co­misia de specialişti a identificat unele rezer­ve la consumul specific de materii şi materia­le, în valoare de peste 62.000 lei; că prin ur­mărirea consumului specific de ulei la mo­­tocompresoare şi gru­puri se mai pot econo­misi aproximativ alte 22.000 lei, că, în sfîrșit, printr-o judicioasă a­­plicare a măsurilor tehnico-organizatorice luate se pot de aseme­nea realiza economii la extragerea minereului în valoare de 265.000 lei. La toate acestea, deşi nu sunt cele mai repre­zentative surse, se cu­vine a fi adăugate to­tuşi alte căi care, puse în valoare, reprezintă dintr-o dată o reducere substanţială a pierderi­lor. Despre ce anume este vorba? 1. Să se­­ pună în funcţiune mij­loacele fixe care timp îndelungat au fost ne­utilizate, plătindu-se în schimb anual amor­tizări în sumă de 230.000 lei. Cine se fa­ce răspunzător de ne­­instalarea şi nefolosi­­rea acestor utilaje? 2. Să se urgenteze perfec­tarea studiului privind utilizarea la cuptoare a prafului de mangal de bocşă existent la Uzi­nele de Fier Vlăhiţa în cantităţi impresionant de mari. Aplicarea a­­cestei măsuri de înlo­cuire parţială a man­galului de bocşă apt pentru alte utilizări, cu praful de mangal, se va solda anual cu o e­­conomie pentru I. M. „Harghita“ de aproxi­mativ 650.000 lei. 3. Valorificarea integrală a minereului extras sub granulaţia admisă la prăjire, care în pre­zent se depozitează (milioane de tone) fă­ră a fi utilizat. Asupra acestei chestiuni — de vitală importanţă pen­tru rentabilizarea sec­torului Lueta — ar trebui să se pronunţe mai operativ Ministe­rul Metalurgiei căruia i s-a trimis studiul teh­nic de multă vreme. Studiile şi măsurile propuse pentru renta­bilizare deşi nu au fost încă în totalitatea lor definitivate şi evalua­te, conturează cîteva implicaţii economice cu toate consecinţele lor favorabile şi nefa­vorabile, care merită atenţie. Pe baza repar­tiţiilor, aproape zilnice de la cele mai îndepăr­tate D.R.E.F.-uri din ţară sosesc la Lueta su­te şi mii de tone de mangal de bocşă nece­sar prăjirii în cuptoare a sideritei. Aceste transporturi neecono­­micoase se fac în ciuda faptului că la o distan­ţă de numai 3 km se găsesc, se depreciază chiar, mii, zeci de mii de tone de praf de mangal de bocşă, care, cindva era folosit în întregime la cuptoarele de prăjire de la Lueta. Fireşte, e mai comod să lucrezi cu mangal care are granulaţie ma­re, decit cu praful a­­cestuia. Dar la cheltu­ielile mari suportate de întreprindere pentru transportul pe C.F.R. şi autocamioane nu tre­buie oare să ne gîndim din banii cui se achi­tă? Camionul care transportă pirita de la Lueta la Vlăhiţa de ce să facă drumul la în­toarcere in gol cînd ar putea fi încărcat cu praf de mangal de bocşă? Evident, o tonă de praf e de cîteva ori mai ieftină decit o to­nă de mangal care se aduce de exemplu din regiunea Oltenia sau Galaţi. Cine altul dacă nu Ministerul Minelor e dator să impună În­treprinderii miniere Harghita o nouă sursă mai apropiată de apro­vizionare cu combusti­bil, în condiţii avanta­joase, care pot diminua pierderile planificate suportate de stat. E dezolant să con­staţi că vagoanele în care s-a adus mangal din Galaţi pentru Lue­ta se încarcă apoi in aceeaşi staţie cu praf de mangal de la Vlăhi­ţa care ia drumul spre o uzină termică tot din Galaţi. Să fie vorba numai de transporturi încrucişate, sau şi de irosirea conştientă fă­ră pic de jenă a bani­lor statului? Care pro­prietar din orice colţ al lumii şi-ar permite acest lucru? Oricît de priceput ar fi gospo­darul, prin simpla e­­nunţare teoretică a studiilor, fără întocmi­rea unor programe se­vere de reducere şi în­­lătuare a pierderilor planificate „bunele lui intenţii“ sunt doar gre­fe pe spinarea econo­miei naţionale. Nimeni nu are dreptul să-şi permită luxul risipei conştiente! Forurile tutelare sunt datoare să vegheze, să gospodă­rească fondurile statu­lui, nu să dea mină li­beră risipei. GH. TOCACIU DACA PRAFUL DE MANGAL DE BOCŞĂ DE LA UZINELE DE FIER VLĂHIŢA POATE FI FOLOSIT, DE CE ÎNTREPRIN­DEREA MINIERĂ „HARGHITA” NU-L VALORIFICĂ? Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 83 (2.817) Simbatii, 8 aprilie 1967 4 pagini 25 bani Măsuri privind readucerea in circuitul economic a ambalajelor de sticlă Ministerul Comerţului Interior a stabilit o serie de noi măsuri în scopul readucerii în circuitul eco­nomic a unui volum sporit de am­balaje din sticlă aflate la popu­laţie. Astfel, pentru extinderea re­ţelei de unităţi se prevede ca în­treprinderile pentru recuperarea, recondiţionarea şi valorificarea ambalajelor să înfiinţeze noi cen­tre de achiziţii. In oraşe, se vor stabili zone care vor fi deservite de cel puţin un centru, evitîndu­­se în acelaşi timp amplasarea lor pe arterele principale. Pentru a se putea asigura o ac­­tivitatate continuă, fiecare centru va fi deservit de două persoane. In acelaşi scop, pe lingă centre vor putea lucra mai mulţi achizi­tori ambulanţi, care vor ridica de la domiciliu cetăţenilor sticlelo11 şi borcanele, la preţuri convenite re­ciproc. Asemenea ambalaje vor putea fi achiziţionate şi prin cen­tre volante, care vor fi înfiinţate în cvartaluri şi cartiere, şi prin resposabili — administratori şi portari de blocuri. In raport de necesităţi se vor construi centre mobile — gherete, barăci — amplasate pe teritoriul oraşelor, în pieţe, tîrguri, bîlciuri, gestionate de remizieri. O serie de măsuri se referă la organizarea mai bună a recuperă­rii sticlelor şi borcanelor în ma­gazinele alimentare. In acest sens sint exceptate numai unele maga­zine mari, de autoservire, intens solicitate de populaţie. Activitatea de preluare se indică să fie reali­zată de către vînzătorii din ma­gazine, iar acolo unde condiţiile permit, de remizieri cărora li se va pune la dispoziţie un spaţiu distinct mai izolat, în cadrul ma­gazinelor respective. (Agerpres) Excursie la I In cadrul acţiunilor prilejuite I de întîmpinarea aniversării a 45 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist, Comite-I tul orăşenesc U.T.C. Tg.-Mureş in colaborare cu Filiala O.N.T. Carpaţi, organizează in zilele de Bucureşti 22—23 aprilie, o excursie la Bucureşti, cu tren special. Taxa de participare este de 100 de lei. înscrierile se fac la secretarii comitetelor U.T.C. şi la Filiala O.N.T. Carpaţi, pină la data de 14 aprilie. ILUSTRAU DIN LUDUŞ (fotó: C. SZÁSZ) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Partidului Comunist Francez Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a a­­vut o întrevedere cu tovarăşii Etienne Fajon, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.C. Fran­cez, director al ziarului „L‘Hu­­manité", și Jacques Denis, mem­bru al C.C. al P.C. Francez. La întrevedere au participat to­varășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., Leonte Rău­tu, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru su­pleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. și Ghi­­zela Vass, membru al C. C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc, in­tr-o atmosferă caldă, tovărășeas­că, un schimb de păreri privind probleme de interes comun pen­tru cele două partide, probleme actuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti şi ale situaţiei in­ternaţionale. Sosirea în Capitală a unei delegaţii a Partidului Comunist Francez La invitaţia Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, vineri la amiază a sosit în Capitală o delegaţie a Partidului Comunist Francez, alcătuită din tovarăşii Etienne Fajon, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Francez, director al ziarului „L'Humanité“, şi Jacques Denis, membru al C.C. al P.C. Francez. Pe aeroportul Băneasa mem­brii delegaţiei au fost întîmpi­­naţi de tovarăşii Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru su­pleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ghize­­la Vass, membru al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) Lucrările agricole de primăvară ...După ploaie, vreme bună. Cum o folosim? in raionul Luduş ritm bun la semănatul sfeclei de­­ zahăr, dar sub posibilităţi la trifoliene d in raionul Tîrnăveni mai sint de insămînţat 3.684 ha Raionul Luduş, favorizat de o desprimăvărare ceva mai timpurie, dar şi de o mai bună organizare a mij­loacelor de care dispun uni­tăţile agricole, a reuşit să se menţină tot timpul fruntaş pe regiune în actuala cam­panie. Sfecla de zahăr, cul­tura cea mai importantă pentru toate cooperativele agricole din raion, a fost în­­săminţată, cu mici excepţii princinuite de inundaţii, pe întreaga suprafaţă. Şi fiindcă suprafaţa planificată pentru sfeclă este foarte mare, a­­proape 7.200 de hectare, suc­cesul obţinut trebuie de bu­nă seamă lăudat. Nu putem însă trece cu vederea faptul că o serie de alte culturi, şi in special trifolienele şi ce­le pentru masă verde, nu sint încă peste tot însămîn­­ţate. Din 5.956 ha prevăzu­te pentru trifoi, o cultură furajeră foarte importantă­­ au fost însămînţate doar 2.907 ha. Mai sint apoi de insămînţat 432 ha cu lucernă şi 384 ha cu diferite culturi pentru masă verde. Intîrzierea este în bună parte cauzată de ploile căzu­te. Şi în aceste condiţii însă, unităţile care au privit cu răspundere însămînţarea timpurie a tuturor culturilor şi au asigurat o bună mobi­lizare şi folosire a forţelor ce le-au fost puse la dispozi­ţie, au putut termina înain­tea zilelor cu ploi de la sfîr­­şitul lunii martie toate însă­­mînţările. La cooperativa a­­gricolă din Vidrasău, de pildă, tov. ing. Iosif Rusu ne spune că mai are de însă­­mînţat numai cartofii, cîne­­pa, porumbul şi fasolea. Plantatul cartofilor a înce­put, iar pină la însămînţa­rea celorlalte culturi mecani­zatorii execută lucrări de în­treţinere pe ogoarele de toamnă, gropajul semănătu­rilor şi a culturilor perene etc. M. BALDEANU (Continuare în pag. a 2-a) Aspect din munca mecanizatorilor din Bichiş, care pregătesc terenul unde plantează apoi cartofi. LA FABRICA DE CONDUCTOARE In acest an, la Fabrica de con­ductoare din Tg.-Mureş se vor pune în fabricaţie 13 produse noi. Din acestea amintim: cablu bandă pentru telecomunicaţii, cor­doane telefonice extensibile, cablu de coborîre radio cu izolatori de polietilenă, conducte electrice pen­tru diferite pompe şi altele. Tre­buie să remarcăm că utilajele pen­tru fabricarea în serie a noilor produse au fost proiectate şi exe­cutate de muncitorii, inginerii şi tehnicienii din fabrică. Electrificări rurale An de an, în tot mai multe sa­te din regiune se aprinde becul e­­lectric. I.R.E.M. Tg.-Mureş a elec­trificat pină la 31 decembrie 1966, 446 de sate. In 1967, în regiune se vor electrifica încă 64 de sate, printre care Găeşti, Gruişor, Văle­nii, Herghelia, Măgherani, Nima- Riciului, Abic, Nadășa, Grebeniș și altele. Din mia paginii eterne ■ Vizita delegaţiei C.C. al P.C.R. în Austria ■ Amendamente la Con­stituţia R.S.F. Iugo­slavia ■ Componenţa noului ca­binet francez ■ Reuniunea africană de­ la Cairo ■ Turneul lui Humphrey) Nimeni n-ar putea înţelege de ce este aruncată în acest fel cheresteaua de fag la I.F. Gheorghieni. Din această amestecătură de deşeuri şi cherestea nu se mai alege in final nimic. Oare aşa înţeleg sortatorii să valorifice superior masa lemnoasă? Ar fi bine să se pună o dată ordine şi aici în manipularea și așezarea materialului lemnos prelucrat. 11 I ------­î­­n aceste zile . La cooperativa agricolă din I Nazna s-a lucrat în ritm sporit şi la pregătirea terenului şi se­mănat. S-a terminat semănatul■ ovăzului şi al trifoiului pe 100 ha. Din 115 ha sfeclă de zahăr s-au semănat 90 ha. S-a trecut­ la plantarea cartofilor şi s-a insămînţat 3 ha cu ceapă, mor-I covi şi pătrunjel. In grădină, legumicultorii In-I grijesc cu deosebită atenţie castraveţii din cultura forţatăI ce se întind pe 2.000 mp ră­sadniţe. Tot aici sunt în curs repicatul răsadurilor de roşii la C.A.P. Nazna şi ardei. De curînd, legumicul­torii cooperativei agricole au valorificat prin O. O. V. L.F. 3.500 legături de ridichi şi pre­gătesc comercializarea spanacu­lui şi salatei. In scopul obţinerii unor pro­ducţii timpurii şi în cantităţi mai mari de pătlăgele roşii, de curînd consiliul de conducere, a asigurat polietilena pentru viitoarele salarii. Paralel cu a­­ceste lucrări, mecanizatorii de la S.M.T. Tîrgu-Mureş au tre­cut la pregătirea terenului în care vor însăminţa porumbul.

Next