Steaua Roşie, mai 1967 (Anul 18, nr. 103-127)

1967-05-02 / nr. 103

Oamenii muncii d­in Tg.-Mureş şi d­in regiune au sărbătorit CU însufleţire ziua­ de 1 Mai sn (Urmare din pag. 1) Pionierii, primăvara ţării In sunetul tobelor, trompetelor, însoţiţi de un cîntec vesel şi sprin­ţar, se apropie de tribune cei mai tineri participanţi la demonstraţie: pionierii. Mii şi mii de băieţi şi fete se revarsă prin Piaţa Tranda­firilor, ca un torent proaspăt de primăvară. Veselia, optimismul, exuberanţa, atît de proprii vârstei lor, îşi au suportul în condiţiile minunate create de societatea noastră pentru ca toţi copiii pa­triei, fără deosebire de naţionalita­te, să se bucure de o copilărie fe­ricită, lipsită de griji. „Mulţumim din inimă partidului“ răsună in faţa tribunelor tradiţionalul cîntec pionieresc în timp ce un grup de copii îmbrăcaţi în tricouri roşii, galbene şi albastre, conturează cu trupurile lor o mare insignă a or­ganizaţiei de pionieri. Trec alte şi alte coloane. Iată, un grup de fete îmbrăcate în bluze roşii: într-o aliniere perfectă, ele formează o imensă cravată roşie, părticică din marele steag comu­nist înălţat de partid. Un alt grup de pionieri, înscriu cu trupurile lor „1 Mai“, ca omagiu adus ma­rii sărbători a frăţiei oamenilor muncii de pe toate meridianele globului. Plină de fantezie, de farmecul tinereţii, demonstraţia pionierilor oferă ochilor alte şi alte surprize: trec tinerii micromodelişti, pes­cari, naturalişti , „echipaţi“ po­trivit specialităţii lor. Un grup de băieţi şi fete, în costume popu­lare româneşti şi maghiare, inter­pretează un frumos dans de pe Mureş, simbolizînd unitatea şi fră­ţia copiilor de pe aceste meleaguri. Alţi copii improvizează tradiţio­nalul joc al copilăriei: „Am pier­dut o batistuţă“. Mii de pionieri şi şcolari au tre­cut prin faţa tribunelor, purtind în braţe florile primăverii, stea­guri şi lozinci. Ei au adus aici, la marea demonstraţie a oamenilor muncii, prinosul lor de recunoştin­ţă partidului, patriei noastre dragi, pentru condiţiile minunate de via­ţă şi de învăţătură ce le-au fost asigurate, pentru copilăria lor fe­ricită. Sute de baloane deasupra capetelor, voioşie pe feţele copilăreşti. Ca întotdeauna, rindurile pionie­rilor au adus şi de astă dată un plus de prospeţime şi de culoare demonstraţiei. Trec rînduri-rînduri muncitorii! apropie de tribune coloa­nele nesfîrşite ale muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi func­ţionarilor din întreprinderile şi instituţiile tîrgumureşene. E su­ficient să vezi aceste coloane, să descifrezi sensul panourilor şi graficelor purtate de manifes­tanţi, ca să-ţi faci o imagine des­pre dezvoltarea economică şi cul­turală a oraşului de pe Mureş în anii construcţiei socialiste. Rind pe rind trec prin faţa tri­bunelor colectivele de muncă de la Iprofil „23 August“, întreprin­dere fruntaşă pe ramură, de la Complexul C.F.R., Combinatul de îngrăşăminte azotoase, Metalo­­tehnica, I.R.E.M., Fabrica de pie­lărie şi mănuşi şi din celelalte în­treprinderi industriale, purtind steaguri roşii şi tricolore, portre­tele conducătorilor partidului şi statului, panouri şi lozinci, ex­­primîndu-şi şi cu acest prilej dragostea şi devotamentul faţă de scumpa noastră patrie — Re­publica Socialistă România, în­crederea nestrămutată în politi­ca înţeleaptă, clarvăzătoare şi realistă a Partidului Comunist Român. Chimiştii tîrgumureşeni au în­tîmpinat ziua de 1 Mai cu în­semnate realizări în muncă, pla­nul pe primele 4 luni l-au îndepli­nit încă la 22 aprilie, realizînd peste prevederi 600 de tone de amoniac şi aproape 3.000 de to­ne de azotat de amoniu. Harnicul colectiv al combinatului desfăşoa­ră o amplă acţiune pentru organi­zarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, pentru valorificarea de­plină a rezervelor, transpunînd în viaţă hotărîrile Plenarei din decembrie 1966 a C.C. al P.C.R. Roadele acestui efort colectiv sînt vizibile de pe acum: para­metrii tehnico-economici prevă­zuţi în proiect au fost realizaţi şi depăşiţi, obţinîndu-se un grad superior de rentabilitate. Econo­miile peste plan în primul tri­mestru se cifrează la aproape 3.600.000 lei. Inginerul Octavian Moraru, şe­ful secţiei acid azotic şi maistrul chimist Ilarie Opriş, participanţi la manifestaţie, ne-au vorbit cu mîndrie de contribuţia colectivu­lui de muncă al secţiei la realiză­rile combinatului. — In aprilie, secţia noastră a produs peste prevederile planu­lui 1.200 de tone de acid azotic monohidrat — ne-au relatat ei. Ceferiştii tîrgumureşeni rapor­tează cu mîndrie că, prin orga­nizarea raţională a rulajului, au făcut o economie de 5.200 de va­goane, ceea ce le-a permis să realizeze planul (de tone nete expediate) în proporţie de 109,85 la sută. Mecanicii de locomotivă Vasile György şi Alexandru Che­­recheş, lăcătuşul David Simion, impiegatul Gheorghe Şerban, şe­ful de tren Alexandru Máthé, sînt doar cîţiva dintre fruntaşii cu care se mîndreşte întregul co­lectiv. Se apropie de tribună colecti­vul Fabricii de pielărie şi mă­nuşi. Şi ei raportează îndeplini­rea planului la toţi indicatorii. __ Ne mîndrim cu mulţi frun­taşi care, prin hărnicia şi spiri­tul lor de răspundere, au con­tribuit la bunul renume de care se bucură marca fabricii noastre — ne spune Vasile Gabor, secre­tarul comitetului de partid. A­­mintesc doar cîţiva dintre ei: Iu­­liu Mitra, Csipan Ilona, Iosif Si­mon, Alexandru Gîmfăleanu, De­­zideriu Szász, care fac cinste co­lectivului nostru. ... Demonstraţia continuă. Alte mii şi mii de oa­meni, români, maghiari, ger­mani, purtind stemele partidului şi ţării, tablouri ale lui Marx, Engels, Lenin, chipul fiului cre­dincios al poporului nostru — Gheorghe Gheorghiu-Dej, portre­tele membrilor Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., nenumă­rate buchete de flori, se revarsă prin Piaţa Trandafirilor scan­­dînd lozinci în cinstea partidu­lui, a patriei noastre socialiste, a unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. La demonstraţie au participat mii şi mii de muncitori, tehni­cieni şi funcţionari din întreprinderile şi instituţiile tîrgumu­reşene, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei. Un marş plin de­­ optimism şi de bună dispoziţie. In timp ce la Tg.-Mureş mii şi mii de oameni trec prin fa­ţa tribunelor, raportînd cu sa­tisfacţie realizările cu care au întîmpinat marea sărbătoare a muncii şi a primăverii, în alte colţuri ale regiunii, la Tîr­­năveni, la Odorhei, la Topliţa, Miercurea Ciuc, Luduş şi in celelalte centre raionale au a­­vut loc însufleţite mitinguri cu prilejul zilei de 1 Mai. La mitingul de la Tîrnăveni au participat peste 13.000 de oameni ai muncii. Lucrătorii Combinatului chimic, ai Fa­bricii de geamuri şi ai celor­lalte întreprinderi de pe me­leagurile tîrnăvene au încheiat cu un bilanţ bogat primele 4 luni ale anului, realizînd peste prevederile planului produse în valoare de 10.416.000 lei. La însufleţitul miting al oa­menilor muncii din Odorhei au luat cuvîntul tovarăşii Ioan Peţan şi Iosif Szabó, secretari ai comitetului raional de par­tid, care au vorbit despre în­semnătatea zilei de 1 Mai, tre­­cînd în revistă realizările cu care întîmpină poporul nostru marea sărbătoare a solidarită­ţii internaţionale a celor ce muncesc. Forestierii de la I.F. Topliţa şi de la C.I.L. Gălăuţaş ca şi lucrătorii altor întreprinderi din raion, prezenţi la mitingul de 1 Mai din Topliţa au ra­portat cu mândrie succesele obţinute în muncă. Lucrătorii ogoarelor Lucrătorii Trustului regional Gostat raportează că în cele 4 luni care au trecut din acest an, au fost livrate peste plan 846 hl lap­te, 400 tone de carne, că sunt cu insămînţările pe terminate. Din mers, inginerul-şef al Trus­tului, Ioan Oltean, ne-a declarat că în perioada actuală lucrătorii Trustului sunt preocupaţi de a găsi cele mai bune soluţii de or­ganizare a fermelor, pentru ca a­­cestea, încă de la începutul acti­vităţii lor, să înregistreze progre­se. Hotărîrea C.C. al P.C.R. pri­vind dezvoltarea sectorului agri­col de stat ne mobilizează la noi înfăptuiri. Cu realizări de seamă la sărbă­toarea muncii şi a primăverii s-au prezentat şi lucrătorii D.R.I.F.O.T. Tg.-Mureş. Printre acestea se nu­mără efectuarea unor lucrări de desecare pe 1.500 ha, acordarea de asistenţă tehnică pentru amenaja­rea a 480 ha pentru irigaţii. Până la 1 august, ne-a declarat ing. Ioan Pologea, vor fi terminate toate proiectele privind irigarea a peste 1.700 ha. Printre cei deprinşi să mânuias­că aparate complicate, să traseze treptele viitoarelor terase de vii şi pomi sau să deschidă noi canale pentru irigarea ogoarelor, în a­­ceastă splendidă zi de mai se a­flau şi soţii Dumitru şi Traian Gligor, Ioan Birsan, Török Ludo­vic, ing. Elena Ciupală, Maria Po­pa şi mulţi­ alţii. P Rind pe rind, prin faţa tribu­nei au trecut şi lucrătorii de la întreprinderea regională AGRO­­SEM, de la întreprinderea regiona­lă pentru valorificarea produselor agricole, de la întreprinderea de aprovizionare nr. 16. Pe piepturi­le multor lucrători străluceau or­dine şi medalii, distincţii primite pentru rezultatele dobîndite în în­trecerea socialistă. Cifrele înscri­se pe grafice au avut puterea să întregească spusele despre hărni­cia acestor oameni. In timp ce la Tg.-Mureş, coloa­ne nesfîrşite defilau prin faţa tri­bunei, pe ogoare, ţăranii coopera­tori, mecanizatorii din S.M.T. şi G.A.S. lucrau la semănatul po­rumbului, la plantatul cartofilor, pregătind astfel bogăţia de mîine a lanurilor. 1 Mai 1967 a avut pentru ţără­nime şi o altă semnificaţie. In preajma acestei sărbători s-au îm­plinit cinci ani de la istorica se­siune a Marii Adunări Naţionale care, în prezenţa celor 11.000 de reprezentanţi ai ţărănimii coope­ratiste a consemnat încheierea procesului de cooperativizare a a­­griculturii în patria noastră. Pentru viaţa, sănătatea şi bunăstarea omului Fluturînd flori şi scandînd lo­zinci, de tribună se apropie lucră­torii unităţilor sanitare din oraş. Mulţi din ei, cu citeva ore în ur­mă se aflau la datorie. — Ce vă preocupă în perioada actuală? Răspunsul la întrebarea noas­tră ni-l dau medici pediatri, gine­cologi, asistente şi surori.­­ Eforturile noastre sunt în­dreptate spre continua îmbunătăţi­re a asistenţei medicale a mamei şi copilului. De la 1 Mai 1966 şi pină în prezent, partidul şi guver­nul nostru au luat o serie de mă­suri cu caracter social de mare importanţă pentru viitorul societă­ţii noastre. Printre acestea, la loc de cinste se înscriu măsurile pri­vind reglementarea întreruperii cursului sarcinii şi îmbunătăţirea ocrotirii sănătăţii mamei, şi copi­lului. Depunem toate eforturile pentru a ne achita cu cinste de nobilele sarcini ce ne-au fost în­credinţate. De la un an la altul, numărul lucrătorilor din unităţile sanitare care demonstrează la marile săr­bători este tot mai mare. Aceasta constituie o dovadă a grijii parti­dului şi statului pentru viaţa şi sănătatea poporului. Graficile pur­tate de lucrătorii sanitari la a­­ceastă demonstraţie arată succese­le obţinute în îmbunătăţirea ocro­tirii sănătăţii populaţiei. In regiu­nea noastră, la sfîrşitul anului 1966, un medic revenea la C,22 de locuitori, faţă de 5.000 de locuitori în anul 1938. Anul acesta, pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei, în bugetul sfatului popular regional s-a prevăzut importanta sumă de peste 220 milioane lei. Trec prin faţa tribunei lucră­torii din comerţ, care cu o săptă­­mînă în urmă au efectuat inven­tare şi au prezentat in vitrinele magazinelor cele peste 600 de sor­timente de mărfuri alimentare şi industriale, ale căror preţuri s-au redus, în baza recentei hotărîri a Consiliului de Miniştri. Prin a­­ceastă reducere de preţuri, popu­laţia din ţara noastră economiseş­te anual peste 300 milioane lei. In continuare trece coloana lu­crătorilor de la I.C.R.T.I., de la I.C.R.M., O.C.L. Produse indus­triale, O.C.L. Alimentara etc. In­­făţişînd succesele obţinute în a­­provizionare şi desfacere, în lăr­girea reţelei şi îmbunătăţirea de­servirii, ei îşi exprimă hotărîrea de a ridica continuu nivelul co­merţului. Anul acesta, ca urmare a creşterii producţiei bunurilor de consum şi a puterii de cum­părare a oamenilor muncii, unităţile co­merciale din regiune vor desface populaţiei un volum de mărfuri care va depăşi cu 1,8 miliarde lei pe cel realizat în anul 1959. Piaţa Trandafirilor e încă un fluviu viu de oameni. De tri­bună se apropie lucrătorii coo­peraţiei meşteşugăreşti. Pregă­­tindu-se pentru sărbătorirea zi­lei de 1 Mai, ei au creat condiţii mai bune în vederea de­servirii populaţiei, şi în primul rînd, pentru deservirea turiştilor in cadrul „Anului turistic interna­ţional“. Iată că îşi fac apariţia lucrătorii instituţiilor de cultură şi artă din Tg.-Mureş. In coloana de demon­stranţi distingem pe binecunoscu­ţii actori ai Teatrului de stat de la secţiile română şi maghiară, ca­re în anul 1966 au prezentat 869 de spectacole, vizionate de peste 230.000 de spectatori. Alături de ei, prin faţa tribunei demonstrea­ză artişti ai Ansamblului de stat de cintece şi jocuri, ai Filarmonicii de stat, Teatrului de păpuşi, mem­brii filialelor uniunilor scriitori­lor, compozitorilor şi artiştilor plastici. Intr-un freamăt de voioşie îşi fac apariţia coloanele viitorilor medici, farmacişti, profesori şi ac­tori. Sunt studenţii celor trei in­stitute de învăţămint superior din oraş. Pregătirea celor peste 2.400 de studenţi de la I.M.F., Institutul pedagogic şi Institutul de teatru este asigurată de aproape 450 de cadre universitare, care în această zi însorită, s-au prezentat la de­monstraţie cu noi realizări. In­tr-un puternic entuziasm scan­dează lozinci pentru partidul co­muniştilor şi patria socialistă. Coloana studenţilor este urma­tă de cele ale elevilor şcolilor ge­nerale şi a liceelor din oraş. Mii şi uii dintre aceşti elevi peste cî­ţiva ani vor fi medici, ingineri, profesori, muncitori cu înaltă cali­ficare. Astăzi, prin grija partidului şi statului nostru, şcoala constituie principalul izvor de cultură şi ci­vilizaţie. Ca de obicei, demonstraţia oa­menilor muncii din Tg.-Mureş a fost încheiată de sportivi. Ea a constituit o puternică manifestare­­a oamenilor muncii din regiunea noastră — români, maghiari, ger­mani — de a munci cu entuziasm, umăr la umăr, pentru înfăptuirea sarcinilor istorice trasate de cel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, pentru înflori­rea şi propăşirea scumpei noastre patrii — Republica Socialistă Ro­mânia. Reportaj realizat de: REMUS CAMPEAN, ŞTEFAN NECANIT­CHI şi PASCU POPŞOR cu con­cursul unor corespondenţi volun­tari. I ... încă un sportiv! Mîine, ci­ne ştie, poate campion! In tot cazul, a ţinut şi el să fie prezent şi încă nu oricum! După demonstraţie, pe Platoul Corneşti programul de pe estrada teatrului de vară a stîrnit, aşa cum arată această fotografie, mult interes. STEAUA ROȘIE PAGINA 3 A mai rămas cineva acasă? In tot cazul vastul centru tîrgumureşean abia a putut cuprinde în di­mineaţa zilei de 1 Mai, zecile de mii de oameni. ICI/ CÎNTEC, IJOC ŞI VOIE ! BUNA ! îndată după demonstraţie, zeci ■ de mii de tîrgumureşeni — de­­ toate vîrstele —au plecat spre Platoul Corneşti pentru a petre­ce, în mijlocul naturii. Au venit aici, cu familiile lor, lucrători de la Combinatul de în­grăşăminte azotoase, de la IPROFIL „23 August“, de la lit.I.Uu.., de la „Metalotehnica“, Fabrica de conductoare, ceferişti, oameni ai muncii din alte intre-­ prinderi şi­­instituţii. In poiene şi pajişti, in jurul bufetelor şi gră­tarelor, s-au întins mese. Şi-au dat întilnire aici tovarăşi de mun­că, rude, prieteni şi locatari din unele blocuri. Aurel Ardeleanu, lăcătuş la I.U.I.U., fruntaş în pro­ducţie, a ţinut să petreacă îm­preună cu familia şi rudele. La o altă „masă“, am întîlnit pe Iosif Balogh de la D.R.T.A., împreună cu mai multe familii, rude şi ve­cini. Gheorghe Grînceanu, fochist la C.F.R., de abia sosit din cursă a ţinut să fie şi el prezent la tra­diţionala şi frumoasa petrecere. La umbra unui bătrîn stejar pe­­trecerea era parcă mai aprinsă. In compania muzicii petrecerea este mai straşnică. Un punct de atracţie l-a consti­tuit grădina zoologică care a fost vizitată de câteva mii de oameni. Nici copiii nu au fost uitaţi. Pen­tru ei au fost asigurate jocuri dis­­tractive ca: aruncatul la ţintă cu cercul, roata cu noroc, pescuitul sportiv, toboganul, fuga în sac şi altele. Pe cei mici trenul pionieri­lor i-a purtat pe întreg platoul. Seara, oraşul Tg.-Mureş a cu­noscut o vie animaţie. Restauran­tele, bufetele şi grădinile de vară au oferit consumatorilor sorti­mente variate de preparate culi­nare şi băuturi. Tîrgumureşenii au petrecut ziua de 1 Mai cu cîntec, joc şi voie bună. VASILE BOARIU I I I I I I I I I

Next