Steaua Roşie, iunie 1967 (Anul 18, nr. 128-153)
1967-06-01 / nr. 128
Cflic dt reumat Varietate, prospeţime, frumuseţe... Clubului din Fintînele i-a fost dat să găzduiască o interesantă Întrecere artistică, ce a avut darul să se ridice pe treptele înalte ale frumosului. Şi-au dat întîlnire pe scenă, în faţa unei săli arhipline, cei mai buni artişti amatori din raionul Tg.Mureş, care au trecut cu succes „examenele“ în centrele fazei raionale a celui de-al Vlll-lea concurs. In interpretarea formaţiilor corale din Sovata, Sîngeorgiu de Pădure, Boteni, Corneşti au prins viaţă cîntece pline de avint şi nobleţe. Am remarcat cîntecele: Glorios partid, Mereu înainte, O lume ce frumoasă eşti şi altele, apreciate de spectatori pentru frumuseţea lor, pentru profunzimea sentimentelor şi emoţiilor omeneşti pe care le transmit. Pe scenă s-a revărsat vigoarea şi supleţea dansurilor româneşti şi maghiare. Dansul cu sticlele, interpretat de artiştii din Ghindari, a incîntat privirile spectatorilor, aducînd în faţa lor vechi tradiţii de nuntă ţărănească de pe valea Nirajului. Sperăm ca aceste frumoase obiceiuri să le vedem cu toţii, pe micul ecran, în cadrul spectacolului televizat „Dialog la distanţă“. Aprecieri superlative au cucerit soliştii dansatori Dumitru Moldovan şi Gheorghe Bokor din Ernei. Spectacolele ansamblelor folclorice au marcat momentele cele mai fastuoase şi mai impunătoare. Plin de temperament, varietate, prospeţime, repertoriul ansamblului din Ghindari, interpretat de 100 de artişti amatori, a vorbit spectatorilor despre energia şi vitalitatea, optimismul şi gingăşia poporulu nostru, care, sub conducerea încercată a partidului, ridică tot mai sus edificiul luminos al socialismului. Costumele, de mare diversitate, au dat spectacolului o notă specifică de strălucire. Aplauzele frenetice ale publicului entuziast au acoperit, in tot timpul spectacolului, pe artiştii amatori din Ghindari. Au cucerit îndreptăţite aplauze şi alte formaţii şi artişti amatori. Spectatorii au apreciat cu căldură şi simpatie fanfara Salinei din Praid, brigada artistică de agitaţie din Fintînele, solista vocală de muzică populară Maria Maria din Ungheni, formaţia de dansuri din Merişor şi altele. Cei mai buni dintre cei mai buni artişti amatori au trecut cu succes acest „examen“. Corurile din Sovata, Sîngeorgiu de Pădure, Boteni şi Corneşti, echipele de dansuri din Vadu şi Gălăţeni, ansamblurile folclorice din Ghindari şi Mădăraş etc., vor reprezenta raionul Tg.Mureş şi la faza regională a celui de-al Vlll-lea concurs. La Fintînele, arta şi-a dovedit din nou prospeţimea şi puterea de a emoţiona. AUREL DEJANU Printre formaţiile artistice care s-au prezentat la un bun nivel la faza raională a celui de-al Vlll-lea concurs de la Tirnăveni, s-au înscris şi renumitele dansatoare ale căminului cultural din Căpilna (fotografia de sus) cit și fanfara căminului cultural din Bălcaciu. CIMEN A JOI 1 IUNIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Angelica şi regele. Progresul: filmul Scara curajului. Steagul roşu: filmul Dimineaţa devreme. Tineretului: filmul Diplomatul gol. Muncitoresc: filmul Nu sînt copaci pe stradă. Flacăra: filmul Se întîmplă numai duminică. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Povestea prostiei mele. Luduş — Flacăra: filmul Fantomele se grăbesc. Miercurea Ciuc — Harghita: filmul Rîdeni cu Stan şi Bran. Odorhei — Muncitoresc: filmul Casa din Montevideo. Reghin — Patria: filmul Căsătorie în stil italian. Victoria: filmul Drama Ciocirliei. Tirnăveni — Melodia: filmul Omul care l-a ucis pe Liberty Valance. Topliţa — Muncitoresc: filmul Fericirea în traistă. TEATRU Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia română, prezintă azi, la ora 20, „Şase personaje în căutarea unui autor“ de Luigi Pirandello. Alte manifestări In sala de conferinţe de la etajul II a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la ora 18, in ciclul „Seara tinerei familii", va avea loc 0 masă rotundă. In completare: călătorii imaginare pe hartă în taberele de pionieri din ţară; recital de poezie; filme documentare etc. Aşa se învaţă istoria şi geografia patriei Cînd, în octombrie, la început de an universitar, se deschideau pentru prima data sălile de cursuri şi seminarii pentru studenţii secţiei de istorie — geografie, nou înfiinţată în cadrul Facultăţii de filologie din Tg.Mureş, o grupă de 15 tineri — fete şi băieţi — plini de emoţiile începutului, intr-o linişte caracteristică acestor momente solemne, îşi aşteptau dascălii. O zi senină şi însorită de toamnă dădea sălii de curs un aspect sărbătoresc deosebit, făcînd să se poată citi şi mai lesne, pe feţele lor, dorinţa şi hotărirea fierbinte de a pătrunde cit mai adine în tainele necunoscutului, de a se pregăti pentru viitoarea lor profesie de educatori, pentru viaţă. Zilele se scurgeau repede, parcă prea repede, confirmînd, ca întotdeauna, ireversibilitatea timpului. Dar, nu la aceasta se gîndeau ei- Privirile lor senine şi dornice, gîndirea lor — scruta viitorul, viitorul în care vor cunoaşte mai multe, vor vedea mai multe şi vor stăpîni mai mult din ceea ce le oferă necunoscutul. Şi într-adevăr, rezultatele nu se lăsau aşteptate. După luni de zile de la începutul anului şcolar, grupa 115 secţia istorie — geografie, era singura, poate, din centrul universitar, care nu înregistra nici o absenţă motivată sau nemotivată, care se afla între grupele care se pregăteau temeinic pentru seminarii şi lucrări practice. Ceea ce i-a surprins însă mai mult pe colegii lor de la alte secţii, a fost un alt aspect: deplasările pentru efectuarea unor lucrări practice pe teren, observaţiile pe care aceştia le efectuau în natură, excursiile. După puţin timp de la începutul anului universitar, se întorceau plini de satisfacţii spirituale şi mai presus — profesionale, de pe plaiurile Branului sau ale Ţării Făgăraşului, de pe văile Tîrnavelor sau ale Oltului, de la Şelimbăr şi Feldioara, din muzeele Braşovului sau ale Sibiului etc. Impresionante au fost priveliştile oferite de peisajul fizicogeografic al locurilor străbătute, fenomenele geologice şi geomorfologice observate, cutele diapire de sare de la Praid şi Sovata, măreţia Alpilor Transilvaniei, a defileului Oltului la Tr. Roşu, a culmilor înzăpezite pe atunci ale Munţilor Cibinului. Dar, mai impresionante au fost vestigiile păstrate ca documente de piatră şi lemn, obiectele şi ţesăturile care reprezintă eforturi ale muncii şi vitejiei oamenilor, văzute in muzeele regionale şi raionale vizitate, monumentele istorice ridicate spre cinstirea unui trecut glorios al poporului nostru. Cetatea Braşovului sau a Rîşnovului, Castelul Bran sau Cetatea Făgăraşului, monumentul ridicat in memoria faptelor de vitejie şi eroism ale ostaşilor lui Mihai Viteazu la Şelimbăr, minunatele opere de artă populară şi artă cultă, de o deosebită importanţă etnografică şi pentru formarea gustului estetic, pentru educaţia estetică în general, văzute în muzeele din Răşinari şi Sibiu, din Sighişoara şi Mediaş, rămîn neştirbite în memoria lor. Dar „geografii" — cum sînt numiţi în institut — nu se puteau mulţumi cu atit. Anii de facultate se scurg repede şi sînt atîtea de văzut. De aceea, sub îndrumarea cadrelor didactice, au fost organizate şi alte studii în mijlocul naturii. Aşa au văzut locurile pe care cu peste două decenii în urmă şi-au vărsat sîngele fii ai poporului nostru, luptînd cu eroism împotriva duşmanului pentru eliberarea ţării de sub jugul fascist, la Oarba de Mureş şi mai departe minunatele realizări din ultimii ani de pe valea Mureşului: Termocentrala Luduş- Iernut, cetatea de zahăr a Luduşului, marile centre industriale Turda şi Cîmpia-Turzii, precum şi marele centru industrial şi universitar — Clujul, cu importantele sale obiective economice şi culturale, cu cartierele sale vechi şi noi, cu complexul studenţesc, toate înscriind pe plaiurile someşene, istoria unui trecut glorios şi istoria marilor realizări de astăzi, geografia nouă a societăţii noastre. Cîte lucruri măreţe poate realiza omul! Cîte greutăţi poate învinge! Dorinţa lor fierbinte, era însă aceea a unei prime înfruntări cu stîncile semeţe, o drumeţie adevărată în pitorescul minunat al naturii patriei. Şi era neîndoielnic faptul că se va realiza aşa ceva, căci îi îndreptăţeau rezultatele frumoase obţinute la examenele din prima sesiune, profilul lor de pregătire şi atmosfera plăcută de lucru, în cadrul grupei, conştiinciozitatea şi ţinuta lor profesională şi morală. Studenţi ca Morăreanu Elena, Fehér Viorica, Ilovan Macedon, care au obţinut numai calificative de zece, sau Viorica Soporan, Lucia Medrea, Vasile Bartoş, Stoica Rodica, Socaciu Iuliana, Valentin Dumitrescu ca şi ceilalţi studenţi ai grupei sunt îndreptăţiţi să se bucure de aceasta, cu atît mai mult cu cit le foloseşte în pregătirea profesională. Astfel, cînd priveau vîrfurile albe ale Apusenilor de pe stîncile Cheilor-Turzii, pitorescul acestui relief carstic modelat de apele rîului Hăşdate, cînd înaintau cu făclii aprinse prin peşterile săpate în stîncă şi cînd, apoi, priveau — ajunşi pe culme — frumuseţea împrejurimilor îşi exprimau în cuvinte alese satisfacţia şi bucuria de a le fi cunoscut în realitate. Rezultatele drumeţiei au fost pe măsura aşteptărilor: „Acum voi putea ţine cu adevărat o lecţie despre relieful carstic, viitorilor mei elevi!" — spuse una dintre studente. „Aşa se învaţă istoria şi geografia patriei!“, replică un alt student. Atitudinea lor faţă de muncă, faţă de propria pregătire, participarea lor activă la viaţa studenţească şi de organizaţie, în viaţa culturală a facultăţii prin pregătirea unui montaj literar şi a unui program de brigadă artistică la care a participat fără excepţie întreaga grupă, par să confirme de pe acum viitoarele rezultate. A început noua sesiune! Geografii, alături de ceilalţi studenţi vor valorifica la fel de bine cunoştinţele lor, prin răspunsuri de calitate. OLIVIU MARCU asistent patriotică Prin Zilnic, factorul poştal ne aduce numeroase scrisori de la corespondenţii voluntari. In cuvinte simple, dar pline de semnificaţie ei ne fac cunoscute realizările obţinute de oamenii muncii din diferite domenii de activitate. Multe din ele aduc veşti despre preocuparea cetăţenilor pentru buna gospodărire a oraşelor şi satelor. Profesorul NISTOR TIBERIU din Cetatea de Baltă ne informează că locuitorii de aici muncesc cu însufleţire la îngrijirea şi îmbunătăţirea păşunilor, amenajarea şi întreţinerea parcurilor şi spaţiilor verzi, la plantarea de pomi ornamentali pe marginea drumurilor, colectarea şi muncă ra şi au efectuat alte lucrări, la care au participat peste 350 de cetăţeni. In fruntea acţiunilor de înfrumuseţare a comunei se află deputaţii Daniel Lobonţiu, Ileana Micloş, Maria Buciu şi alţii. Dintre angajaţii C.I.L. Gălăuţaş un sfert sunt tineri — ne relatează FRANCISC DEMETER. Aceştia, alături de vîrstnici, muncesc cu elan la îndeplinirea sarcinilor de plan. Ei depun o bogată activitate şi pe tărîm obştesc. Pînă în prezent au efectuat peste 1.000 de ore de muncă patriotică. IOAN NECULA şi ANTAL RADU de la Institutul pedagogic din Tg.-Mureş ne informează că studenţii predarea fierului vechi şi altele. In prezent — ne scrie TIBERIU NISTOR — cetăţenii lucrează cu avînt la construcţia a două săli de clasă şi a cabinetului metodic de la şcoala generală. Cei mai activi s-au dovedit pînă în prezent Ioan Festeu, Maria Lunca, Victor Jidvian şi Ilie Tătar. Cetăţenii din Petelea, raionul Reghin, au efectuat peste 16.500 de ore de muncă patriotică pentru înfrumuseţarea comunei — ne scrie harnicul nostru corespondent ALEXANDRU BACIU. Ei au amenajat ronduri de flori pe circa 5.000 mp, au plantat peste 200 pomi ornamentali, au curăţat păşunea pe 110 institutului au muncit cu entuziasm la diferite lucrări de înfrumuseţare a oraşului, prestînd peste 2.200 de ore de muncă patriotică. S-au evidenţiat Andrei Vişan, Ildikó Bodor, Árpád Szalad, Constantin Zombori, Miklós Szászkai şi mulţi alţii. Valoarea lucrărilor efectuate prin muncă patriotică de cetăţenii din Cucerdea, raionul Tirnăveni, se ridică la peste 150.000 de lei , ne relatează TEOFIL GHERASIM. Printre lucrările executate se numără: repararea podurilor şi podeţelor de pe raza comunei, reparaţii de trotuare, întreţinerea spaţiilor şi zonelor verzi şi altele. V. BOARIU Program artistic copilului" închinat „Zilei In faţa a peste 200 spectatori, la căminul cultural din Şeulia, raionul Tirnăveni, a avut loc un frumos program artistic închinat Zilei copilului. Tov. Drobot Alexandru, directorul şcolii a vorbit celor prezenţi despre importanţa acestei zile, după care elevii clasei I şi copiii de la grădiniţă au prezentat programul artistic, care a cuprins cîntece, jocuri şi recitări de poezii. Asemenea serbări au avut loc şi în satele Cucerdea şi Bord. TELEVIZIUNE JOI 1 IUNIE 18,05 — La ordinea zilei: Organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii; 18,20 — Emisiune de limbă română contemporană; 18,30 — Pentru copii; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Interpreţi de muzică populară; 20,25 — Teleglob; 20,50 — Studioul mic: „Năpasta“ de I. L. Caragiale; 21,35 — Emisiune de ştiinţă; 22,00 — Parada vedetelor; 22,15 — De la Giotto la Brâncuşi; 22,35 — Seară de balet; 23,00 — Telejurnalul de noapte. RADIO__________ VINERI 2 IUNIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 5,35 — Actualitatea agrară; 8,25 şi 9,03 — La microfon melodia preferată; 10,30 — Poeme închinate vieţii noi; 11,18 — Muzică uşoară; 12,00 — Melodii de Ion Vasilescu; 13,30 — Melodii populare; 14,30 — Muzică uşoară; 18,05 — Jurnal agrar; 18,40 — Antena tineretului; 20,00 — Radiogazeta de seară; 20,30 — O melodie pe adresa dumneavoastră; 21,25 — Melodii magazin; 22,15 — De la un cîntec la altul. Programul II: 8,45 — „Banatule, mîndră floare“ — muzică populară; 10,15 — Teatru: „Nu puneţi dragostea la încercare“ de Basilio Locatelli; 12,08 — Muzică populară; 12,25 — Selecţiuni din opera „De la Matei Vodă cetire“ de Ion Nona Ottescu; 13,00 — Melodii populare; 14,08 — Concert de prînz; 16,15 şi 18,40 — Melodii populare; 20,00 şi 20,40 — Fragmente din opera „Don Pasquale“ de Donizetti; 21,05 — Muzică uşoară; 21,30 — Radiomagazinul ascultătoarelor. ★ TG.-MUREŞ. 5—5,30 în limba română. De pe cuprinsul regiunii — Cîntă taraful Casei raionale de cultură din Luduș. Voce Doina Gherman — Agenda forestieră (I. F. Reghin). 5,30—6,15 in limba maghiară. De pe cuprinsul regiunii — Potpuriu de muzică ușoară românească, aranjament de H. Mălineanu — Microenciclopedie — Cîntece populare. 13—13,30 în limba maghiară: Sumarul presei locale — Şoferi şi pietoni — Maros Rudolf: Suită de cîntece populare pentru cor şi orchestră. 6,15—17 în limba maghiară: Ştiri — Cîntece şi jocuri populare — Cronica industrială (gospodărirea metalului la „Electro-Mureş“ şi I.P.J. Tg.-Mureş) — Cîntă orchestra Franck Pourcel. 17—18 în limba română: Ştiri — Emisiunea pentru tineret — Muzică de dans. Pronoexpres La tragerea Pronoexpres din seara zilei de 31 mai 1967 au fost extrase numerele: Extragerea I: 48, 36, 39, 44, 16, 8 Rezervă: 33, 29 Fond de premii 561.938 lei. Extragerea a II-a: 16, 3, 8, 42, 40, 18 Rezervă: 10, 41 Fond de premii 334.952 lei. / TOPLIȚA STRADA GĂRII nr. 24 — TELEFON nr. 30 ANGAJEAZA PRIN CONCURS: — 6 MAIȘTRI DE EXPLOATARE — 1 MAISTRU PENTRU HALA DE GATERE pentru fabricarea cherestelei. Solicitanții trebuiie săîrfdeplineasca condițiile de studii prevăzute de HX.M. nr. 1.061/1959. Concursul va avea loc la data de 27 iunie 1967, la biroul central I. F. in Editura Tehnică, Belea Romeo ş.a. Desenui în arhitectură şi urbanism Lucrarea constituie un îndrumător practic atît pentru arhitecţi, cît şi pentru proiectanţii şi desenatorii de arhitectură în activitatea lor zilnică de folosire a desenului ortogonal sau perspectiv în exprimarea concepţiei arhitecturale. O parte inedită a lucrării o constituie planşele detaşabile, cuprinzînd litere, semne convenţionale şi motive grafice, care se află în plicul anexat lucrării şi care permit o manipulare rapidă şi eficace în momentul redactării finale a proiectului. Cartea este bogat ilustrată cu desene şi fotografii în albnegru şi color şi se adresează celor ce vor să urmeze sau studiază una din formele învăţămîntului de arhitectură, desenatorilor şi proiectanţilor de arhitectură, absolvenţilor şcolilor medii de arhitectură, precum şi arhitecților. STAŢIA DE UTILAJ PENTRU CONSTRUCŢII ŞI TRANSPORTURI ’ 520 Braşov, strada Poenelor nr. 2 ANGAJEAZA IMEDIAT: — AUTOMACARAGII pentru Şantierul 507 Tg.-Mureş, strada Băneasa nr. 2, Coloana S.U.C.T. 520. Doritorii se vor prezenta la coloana S.U.C.T. 520 din Tg.Mureş, strada Băneasa nr. 2, unde vor primi toate relaţiile necesare. i»um S-A DESCHIS STAŢIUNEA BALNEARĂ HIDRO- TERMALĂ DE LA PRAID, regiunea Mureş-Autonomă Maghiară Cereţi sfatul medicului dv. şi folosiţi-vă de apa termală radioactivă, recomandată pentru boli ca: sciatica, spondiloza, hernia de disc, reumatismul şi boli de femei Componenţa chimică a apei curative. CALCIU MAGNEZIU SODIU POTASIU AMONIU FIER AMONI SULFAŢI BICARBONAŢI HIDRAŢI Apa ţîşneşte de la o adîncime de 2.600 m, avind temperatura de 42 grade Celsius. Băile vor funcţiona pînă la 1 noiembrie. Masă asigurată la restaurant. Camere se găsesc în comună. Camerele, în majoritatea cazurilor, sunt cu două paturi. Costul biletelor: băi calde la cabina separată 4 LEI, băi calde la bazin comun 2 LEI, ștrand 2 LEI. Baia se află în administraţia Salinei. ÎNTREPRINDEREA MINIERA HARGHITA ceramică fină, cauciuc, hârtie, metalurgică etc. MIERCUREA-CIUC produce și livrede pe bază de Comando