Steaua Roşie, iunie 1967 (Anul 18, nr. 128-153)

1967-06-01 / nr. 128

Cflic dt reumat Varietate, prospeţime, frumuseţe... Clubului din Fintînele i-a fost dat să găzduiască o intere­santă Întrecere artistică, ce a avut darul să se ridice pe trep­tele înalte ale frumosului. Şi-au dat întîlnire pe scenă, în faţa u­­nei săli arhipline, cei mai buni artişti amatori din raionul Tg.­­Mureş, care au trecut cu suc­ces „examenele“ în centrele fazei raionale a celui de-al Vlll-lea concurs. In interpretarea formaţiilor corale din Sovata, Sîngeorgiu de Pădure, Boteni, Corneşti au prins viaţă cîntece pline de a­­vint şi nobleţe. Am remarcat cîntecele: Glorios partid, Mereu înainte, O lume ce frumoasă eşti şi altele, apreciate de spec­­tatori pentru frumuseţea lor, pentru profunzimea sentimente­lor şi emoţiilor omeneşti pe ca­re le transmit. Pe scenă s-a revărsat vigoa­rea şi supleţea dansurilor ro­mâneşti şi maghiare. Dansul cu sticlele, interpretat de artiştii din Ghindari, a incîntat priviri­le spectatorilor, aducînd în faţa lor vechi tradiţii de nuntă ţără­nească de pe valea Nirajului. Sperăm ca aceste frumoase obi­ceiuri să le vedem cu toţii, pe micul ecran, în cadrul spectaco­lului televizat „Dialog la dis­tanţă“. Aprecieri superlative au cucerit soliştii dansatori Dumi­tru Moldovan şi Gheorghe Bo­kor din Ernei. Spectacolele ansamblelor fol­clorice au marcat momentele cele mai fastuoase şi mai impu­nătoare. Plin de temperament, varietate, prospeţime, reperto­riul ansamblului din Ghindari, interpretat de 100 de artişti a­­matori, a vorbit spectatorilor despre energia şi vitalitatea, optimismul şi gingăşia poporu­­lu nostru, care, sub conducerea încercată a partidului, ridică tot mai sus edificiul luminos al socialismului. Costumele, de mare diversitate, au dat spec­tacolului o notă specifică de strălucire. Aplauzele frenetice ale publicului entuziast au aco­perit, in tot timpul spectacolu­lui, pe artiştii amatori din Ghindari. Au cucerit îndreptăţite aplau­ze şi alte formaţii şi artişti a­­matori. Spectatorii au apreciat cu căldură şi simpatie fanfara Salinei din Praid, brigada ar­tistică de agitaţie din Fintînele, solista vocală de muzică popu­lară Maria Maria din Ungheni, formaţia de dansuri din Meri­­şor şi altele. Cei mai buni dintre cei mai buni artişti amatori au trecut cu succes acest „examen“. Co­rurile din Sovata, Sîngeorgiu de Pădure, Boteni şi Corneşti, echipele de dansuri din Vadu şi Gălăţeni, ansamblurile folclo­rice din Ghindari şi Mădăraş etc., vor reprezenta raionul Tg.­­Mureş şi la faza regională a ce­lui de-al Vlll-lea concurs. La Fintînele, arta şi-a dove­dit din nou prospeţimea şi pu­terea de a emoţiona. AUREL DEJANU Printre formaţiile artistice care s-au prezentat la un bun ni­vel la faza raională a celui de-al Vlll-lea concurs de la Tirnăveni, s-au­ înscris şi renumitele dansatoare ale căminului cultural din Căpilna (fotografia de sus) cit și fanfara căminului cultural din Bălcaciu. CIMEN A JOI 1 IUNIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Angelica şi regele. Progresul: fil­mul Scara curajului. Steagul roşu: filmul Dimineaţa devreme. Tine­retului: filmul Diplomatul gol. Muncitoresc: filmul Nu sînt co­paci pe stradă. Flacăra: filmul Se întîmplă numai duminică. Gheor­­ghieni — Mioriţa: filmul Poves­tea prostiei mele. Luduş — Fla­căra: filmul Fantomele se grăbesc. Miercurea Ciuc — Harghita: fil­mul Rîdeni cu Stan şi Bran. O­­dorhei — Muncitoresc: filmul Ca­sa din Montevideo. Reghin — Pa­tria: filmul Căsătorie în stil ita­lian. Victoria: filmul Drama Cio­­cirliei. Tirnăveni — Melodia: fil­mul Omul care l-a ucis pe Liberty Valance. Topliţa — Muncitoresc: filmul Fericirea în traistă. TEATRU Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia română, prezintă azi, la ora 20, „Şase personaje în căutarea unui autor“ de Luigi Pirandello. Alte manifestări In sala de conferinţe de la eta­jul II a Casei de cultură a sindica­telor, azi, la ora 18, in ciclul „Sea­ra tinerei familii", va avea loc 0 masă rotundă. In completare: că­lătorii imaginare pe hartă în tabe­rele de pionieri din ţară; recital de poezie; filme documentare etc. Aşa se învaţă istoria şi geografia patriei Cînd, în octombrie, la început de an universitar, se deschideau pentru prima data sălile de cursuri şi seminarii pentru stu­denţii secţiei de istorie — geo­grafie, nou înfiinţată în cadrul Facultăţii de filologie din Tg.­­Mureş, o grupă de 15 tineri — fete şi băieţi —­ plini de emo­ţiile începutului, intr-o linişte caracteristică acestor momente solemne, îşi aşteptau dascălii. O zi senină şi însorită de toamnă dădea sălii de curs un aspect sărbătoresc deosebit, fă­­cînd să se poată citi şi mai les­ne, pe feţele lor, dorinţa şi ho­­tărirea fierbinte de a pătrunde cit mai adine în tainele necu­noscutului, de a se pregăti pen­tru viitoarea lor profesie de edu­catori, pentru viaţă. Zilele se scurgeau repede, par­că prea repede, confirmînd, ca întotdeauna, ireversibilitatea timpului. Dar, nu la aceasta se gîndeau ei- Privirile lor senine şi dornice, gîndirea lor — scruta viitorul, viitorul în care vor cu­noaşte mai multe, vor vedea mai multe şi vor stăpîni mai mult din ceea ce le oferă necunoscutul. Şi într-adevăr, rezultatele nu se lăsau aşteptate. După luni de zile de la începutul anului şco­lar, grupa 115 secţia istorie — geografie, era singura, poate, din centrul universitar, care nu în­registra nici o absenţă motivată sau nemotivată, care se afla în­tre grupele care se pregăteau te­meinic pentru seminarii şi lu­crări practice. Ceea ce i-a surprins însă mai mult pe colegii lor de la alte secţii, a fost un alt aspect: de­plasările pentru efectuarea unor lucrări practice pe teren, obser­vaţiile pe care aceştia le efec­tuau în natură, excursiile. După puţin timp de la începutul anu­lui universitar, se întorceau plini de satisfacţii spirituale şi mai presus — profesionale, de pe plaiurile Branului sau ale Ţării Făgăraşului, de pe văile Tîrna­­velor sau ale Oltului, de la Şe­­limbăr şi Feldioara, din muzee­le Braşovului sau ale Sibiului etc. Impresionante au fost prive­liştile oferite de peisajul fizico­­geografic al locurilor străbătute, fenomenele geologice şi geomor­­fologice observate, cutele diapi­­re de sare de la Praid şi Sovata, măreţia Alpilor Transilvaniei, a defileului Oltului la Tr. Roşu, a culmilor înzăpezite pe atunci ale Munţilor Cibinului. Dar, mai im­presionante au fost vestigiile păstrate ca documente de pia­tră şi lemn, obiectele şi ţesătu­rile care reprezintă eforturi ale muncii şi vitejiei oamenilor, vă­zute in muzeele regionale şi ra­ionale vizitate, monumentele is­torice ridicate spre cinstirea u­­nui trecut glorios al poporului nostru. Cetatea Braşovului sau a Rîş­­novului, Castelul Bran sau Ce­tatea Făgăraşului, monumentul ridicat in memoria faptelor de vitejie şi eroism ale ostaşilor lui Mihai Viteazu la Şelimbăr, mi­nunatele opere de artă populară şi artă cultă, de o deosebită im­portanţă etnografică şi pentru formarea gustului estetic, pentru educaţia estetică în general, vă­zute în muzeele din Răşinari şi Sibiu, din Sighişoara şi Mediaş, rămîn neştirbite în memoria lor. Dar „geografii" — cum sînt nu­miţi în institut — nu se puteau mulţumi cu atit. Anii de faculta­te se scurg repede şi sînt atîtea de văzut. De aceea, sub îndruma­rea cadrelor didactice, au fost organizate şi alte studii în mijlo­cul naturii. Aşa au văzut locurile pe care cu peste două decenii în urmă şi-au vărsat sîngele fii ai poporului nostru, luptînd cu e­­roism împotriva duşmanului pentru eliberarea ţării de sub ju­gul fascist, la Oarba de Mureş şi mai departe minunatele realizări din ultimii ani de pe valea Mu­reşului: Termocentrala Luduş- Iernut, cetatea de zahăr a Lu­duşului, marile centre industria­le Turda şi Cîmpia-Turzii, pre­cum şi marele centru industrial şi universitar — Clujul, cu im­portantele sale obiective econo­mice şi culturale, cu cartierele sale vechi şi noi, cu complexul studenţesc, toate înscriind pe plaiurile someşene, istoria unui trecut glorios şi istoria marilor realizări de astăzi, geografia nouă a societăţii noastre. Cîte lucruri măreţe poate rea­liza omul! Cîte greutăţi poate învinge! Dorinţa lor fierbinte, era în­să aceea a unei prime înfruntări cu stîncile semeţe, o drumeţie adevărată în pitorescul minunat al naturii patriei. Şi era neîn­doielnic faptul că se va realiza aşa ceva, căci îi îndreptăţeau re­zultatele frumoase obţinute la examenele din prima sesiune, profilul lor de pregătire şi at­mosfera plăcută de lucru, în ca­drul grupei, conştiinciozitatea şi ţinuta lor profesională şi morală. Studenţi ca Morăreanu Elena, Fehér Viorica, Ilovan Macedon, care au obţinut numai calificati­ve de zece, sau Viorica Soporan, Lucia Med­rea, Vasile Bartoş, Stoica Rodica, Socaciu Iuliana, Valentin Dumitrescu ca şi cei­lalţi studenţi ai grupei sunt în­dreptăţiţi să se bucure de aceas­ta, cu atît mai mult cu cit le fo­loseşte în pregătirea profesiona­lă. Astfel, cînd priveau vîrfurile albe ale Apusenilor de pe stînci­le Cheilor-Turzii, pitorescul aces­tui relief carstic modelat de ape­le rîului Hăşdate, cînd înaintau cu făclii aprinse prin peşterile săpate în stîncă şi cînd, apoi, priveau — ajunşi pe culme — frumuseţea împrejurimilor îşi exprimau în cuvinte alese satis­facţia şi bucuria de a le fi cu­noscut în realitate. Rezultatele drumeţiei au fost pe măsura aşteptărilor: „Acum voi putea ţine cu adevărat o lec­ţie despre relieful carstic, viito­rilor mei elevi!" — spuse una dintre studente. „Aşa se învaţă istoria şi geografia patriei!“, re­plică un alt student. Atitudinea lor faţă de muncă, faţă de propria pregătire, parti­ciparea lor activă la viaţa stu­denţească şi de organizaţie, în viaţa culturală a facultăţii prin pregătirea unui montaj literar şi a unui program de brigadă ar­tistică la care a participat fără excepţie întreaga grupă, par să confirme de pe acum viitoarele rezultate. A început noua sesiune! Geo­grafii, alături de ceilalţi studenţi vor valorifica la fel de bine cu­noştinţele lor, prin răspunsuri de calitate. OLIVIU MARCU asistent patriotică Prin Zilnic, factorul poş­tal ne aduce numeroa­se scrisori de la cores­pondenţii voluntari. In cuvinte simple, dar pli­ne de semnificaţie ei ne fac cunoscute reali­zările obţinute de oa­menii muncii din dife­rite domenii de activi­tate. Multe din ele a­­duc veşti despre preo­cuparea cetăţenilor pentru buna gospodări­re a oraşelor şi satelor. Profesorul NISTOR TIBERIU din Cetatea de Baltă ne informea­ză că locuitorii de aici muncesc cu însufleţire la îngrijirea şi îmbu­nătăţirea păşunilor, a­­menajarea şi întreţine­rea parcurilor şi spa­ţiilor verzi, la planta­rea de pomi ornamen­tali pe marginea dru­murilor, colectarea şi muncă­ ra şi au efectuat alte lucrări, la care au par­ticipat peste 350 de ce­tăţeni. In fruntea ac­ţiunilor de înfrumuse­ţare a comunei se află deputaţii Daniel Lo­­bonţiu, Ileana Micloş, Maria Buciu şi alţii. Dintre angajaţii C.I.L. Gălăuţaş un sfert sunt tineri — ne relatează FRANCISC DEMETER. Aceştia, a­­lături de vîrstnici, muncesc cu elan la în­deplinirea sarcinilor de plan. Ei depun o boga­tă activitate şi pe tărîm obştesc. Pînă în pre­zent au efectuat peste 1.000 de ore de muncă patriotică. IOAN NECULA şi ANTAL RADU de la Institutul pedagogic din Tg.-Mureş ne in­formează că studenţii predarea fierului vechi şi altele. In prezent — ne scrie TIBERIU NIS­TOR — cetăţenii lu­crează cu avînt la con­strucţia a două săli de clasă şi a cabinetului metodic de la şcoala generală. Cei mai activi s-au dovedit pînă în prezent Ioan Festeu, Maria Lunca, Victor Jidvian şi Ilie Tătar. Cetăţenii din Pete­­lea, raionul Reghin, au efectuat peste 16.500 de ore de muncă pa­triotică pentru înfru­museţarea comunei — ne scrie harnicul nos­tru corespondent ALE­XANDRU BACIU. Ei au amenajat ronduri de flori pe circa 5.000 mp, au plantat peste 200 pomi ornamentali, au curăţat păşunea pe 110 institutului au muncit cu entuziasm la diferi­te lucrări de înfrumu­seţare a oraşului, pres­­tînd peste 2.200 de ore de muncă patriotică. S-au evidenţiat Andrei Vişan, Ildikó Bodor, Árpád Szalad, Constan­tin Zombori, Miklós Szászkai şi mulţi alţii. Valoarea lucrărilor efectuate prin muncă patriotică de cetăţenii din Cucerdea, raionul Tirnăveni, se ridică la peste 150.000 de lei , ne relatează TEOFIL GHERASIM. Printre lucrările executate se numără: repararea po­durilor şi podeţelor de pe raza comunei, re­paraţii de trotuare, în­treţinerea spaţiilor şi zonelor verzi şi altele. V. BOARIU Program artistic copilului" închinat „Zilei In faţa a peste 200 spectatori, la căminul cultural din Şeulia, raionul Tirnăveni, a avut loc un frumos program artistic în­chinat Zilei copilului. Tov. Drobot Ale­xandru, directorul şcolii a vorbit celor prezenţi despre im­portanţa acestei zile, după care elevii cla­sei I şi copiii de la grădiniţă au prezentat programul artistic, care a cuprins cînte­ce, jocuri şi recitări de poezii. Asemenea serbări au avut loc şi în sa­tele Cucerdea şi Bord. TELEVIZIUNE JOI 1 IUNIE 18,05 — La ordinea zilei: Orga­nizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii; 18,20 — Emisiune de limbă română contemporană; 18,30 — Pentru copii; 19,30 — Telejur­nalul de seară; 20,00 — Interpreţi de muzică populară; 20,25 — Tele­­glob; 20,50 —­ Studioul mic: „Nă­pasta“ de I. L. Caragiale; 21,35 — Emisiune de ştiinţă; 22,00 — Pa­rada vedetelor; 22,15 — De la Giotto la Brâncuşi; 22,35 — Seară de balet; 23,00 — Telejurnalul de noapte. R­ADIO__________ VINERI 2 IUNIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­mul I: 5,35 — Actualitatea agra­ră; 8,25 şi 9,03 — La microfon melodia preferată; 10,30 — Poe­me închinate vieţii noi; 11,18 — Muzică uşoară; 12,00 — Melodii de Ion Vasilescu; 13,30 — Melodii populare; 14,30 — Muzică uşoară; 18,05 — Jurnal agrar; 18,40 — Antena tineretului; 20,00 — Ra­­diogazeta de seară; 20,30 — O melodie pe adresa dumneavoastră; 21,25 — Melodii magazin; 22,15 — De la un cîntec la altul. Programul II: 8,45 — „Banatu­­le, mîndră floare“ — muzică populară; 10,15 — Teatru: „Nu puneţi dragostea la încercare“ de Basilio Locatelli; 12,08 — Muzică populară; 12,25 — Selecţiuni din opera „De la Matei Vodă cetire“ de Ion Nona Ottescu; 13,00 — Melodii populare; 14,08 — Con­cert de prînz; 16,15 şi 18,40 — Me­lodii populare; 20,00 şi 20,40 — Fragmente din opera „Don Pas­­quale“ de Donizetti; 21,05 — Mu­zică uşoară; 21,30 — Radiomaga­­zinul ascultătoarelor. ★ TG.-MUREŞ. 5—5,30 în limba română. De pe cuprinsul regiunii — Cîntă taraful Casei raionale de cultură din Luduș. Voce Doina Gherman — Agenda forestieră (I. F. Reghin). 5,30—6,15 in limba maghiară. De pe cuprinsul regiu­nii — Potpuriu de muzică ușoară românească, aranjament de H. Mălineanu — Microenciclopedie — Cîntece populare. 13—13,30 în limba maghiară: Sumarul presei locale — Şoferi şi pietoni — Ma­ros Rudolf: Suită de cîntece popu­lare pentru cor şi orchestră. 6,15—17 în limba maghiară: Ştiri — Cîntece şi jocuri populare — Cronica industrială (gospodărirea metalului la „Electro-Mureş“ şi I.P.J. Tg.-Mureş) — Cîntă orches­tra Franck Pourcel. 17—18 în lim­ba română: Ştiri — Emisiunea pentru tineret — Muzică de dans. Pronoexpres La tragerea Pronoexpres din seara zilei de 31 mai 1967 au fost extrase numerele: Extragerea I: 48, 36, 39, 44, 16, 8 Rezervă: 33, 29 Fond de premii 561.938 lei. Extragerea a II-a: 16, 3, 8, 42, 40, 18 Rezervă: 10, 41 Fond de premii 334.952 lei. ­ /­ TOPLIȚA STRADA GĂRII nr. 24 — TELEFON nr. 30 ANGAJEAZA PRIN CONCURS: — 6 MAIȘTRI DE EXPLOATARE — 1 MAISTRU PENTRU HALA DE GATERE pentru fa­bricarea cherestelei. Solicitanții trebuiie să­­îrfdeplineasca condițiile de studii prevăzute de­ HX.M. nr.­ 1.061/1959. Concursul va avea loc la data de 27 iunie 1967, la biroul central I. F. in Editura Tehnică, Belea Romeo ş.a. Desenu­i în arhitectură şi urbanism Lucrarea constituie un îndrumător practic atît pentru arhi­­tecţi, cît şi pentru proiectanţii şi desenatorii de arhitectură în ac­tivitatea lor zilnică de folosire a desenului ortogonal sau perspec­tiv în exprimarea concepţiei arhitecturale. O parte inedită a lucrării o constituie planşele detaşabile, cuprinzînd litere, semne convenţionale şi motive grafice, care se află în plicul anexat lucrării şi care permit o manipulare rapidă şi eficace în momentul redactării finale a proiectului. Cartea este bogat ilustrată cu desene şi fotografii în alb­­negru şi color şi se adresează celor ce vor să urmeze sau studiază una din formele învăţămîntului de arhitectură, desenatorilor şi proiectanţilor de arhitectură, absolvenţilor şcolilor medii de arhi­­tectură, precum şi arhitecților. STAŢIA DE UTILAJ PENTRU CONSTRUCŢII ŞI TRANSPORTURI ’ 520 Braşov, strada Poenelor nr. 2 ANGAJEAZA IMEDIAT: — AUTOMACARAGII pentru Şantierul 507 Tg.-Mureş, strada Băneasa nr. 2, Coloana S.U.C.T. 520. Doritorii se vor prezenta la coloana S.U­.C.T. 520 din Tg.­­Mureş, strada Băneasa nr. 2, unde vor primi toate relaţiile ne­cesare. i»um S-A DESCHIS STAŢIUNEA BALNEARĂ HIDRO-­ TERMALĂ DE LA PRAID, regiunea Mureş-Autonomă Maghiară Cereţi sfatul medicului dv. şi folosiţi-vă de apa termală radioactivă, recomandată pentru boli ca: sciatica, spondiloza, hernia de disc, reumatismul şi boli de femei Componenţa chimică a apei curative. CALCIU MAGNEZIU SODIU POTASIU AMONIU FIER AM­ONI SULFAŢI BICARBONAŢI HIDRAŢI Apa ţîşneşte de la o adîncime de 2.600 m, avind tempe­ratura de 42 grade Celsius. Băile vor funcţiona pînă la 1 noiembrie. Masă asigurată la restaurant. Camere se găsesc în comu­nă. Camerele, în majorita­tea cazurilor, sunt cu două paturi. Costul biletelor: băi calde la cabina separată 4 LEI, băi calde la bazin comun 2 LEI, ștrand 2 LEI. Baia se află în administraţia Salinei. ÎNTREPRINDEREA MINIERA HARGHITA ceramică fină, cauciuc, hârtie, metalurgică etc. MIERCUREA-CIUC produce și l­ivred­e pe bază de Comando

Next