Steaua Roşie, iulie 1967 (Anul 18, nr. 154-179)

1967-07-01 / nr. 154

TEMM Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Organizarea ştiinţifica a producţiei — acţiune complexa de mare răspundere Măsuri de perfecţionare a activităţii de producţie la I.C.I.L întreprinderea oră­şenească de industrie locală din Tg.-Mureş, ca urmare a creşterii cooperării cu unităţile economice republica­ne şi a asimilării de noi produse solicitate de comerţ (realizăm acum peste 1.200 de sortimente şi tipo­­dimensiuni) şi-a dez­voltat în ultimul timp mai multe ramuri de activitate. Sarcinile sporite atît cantitativ cit şi calitativ, obligă la perfecţionarea în continuare a organiză­rii producţiei şi a muncii. In acest scop s-a analizat posibili­tatea delimitării orga­nizatorice a principa­lelor secţii cu preciza­rea profilului fiecă­ruia, ţinîndu-se cont de gradul de disper­sare (în prezent între­prinderea are 22 de secţii de producţie, din care 16 răspîndite în raza oraşului Tg.­­Mureş). Structura complexă a secţiilor (ele reprezintă 7 ra­muri industriale) a impus întocmirea mai multor variante de organizare a între­prinderii. Organigrama care se aplică în prezent cuprinde schema de organizare a colecti­vului de conducere, a serviciilor funcţionale şi a secţiilor de bază, prestatoare de repara­ţii, aplicînd în organi­zarea secţiilor princi­piul comasării terito­riale prin constituirea unor secţii de gradul II şi III. S-a organizat com­partimentul de crea­ţie, în a cărui atribu­­ţiuni sunt prevăzute sarcinile privitoare la elaborarea produselor noi, omologarea și executarea prototipu­rilor. In cadrul servi­ciului tehnic s-a reor­ganizat activitatea de proiectare pentru S.D.V.-uri și utilaje necesare autoutilării întreprinderii. S-au constituit în cadrul a­­cestuia grupe pentru elaborarea fişelor teh­nologice, elaborarea şi îmbunătăţirea norme­lor de consum de ma­teriale etc. Cunoscut fiind fap­tul că majoritatea uti­lajelor (maşini de in­jectat, maşini de gra­nulat şi de extrudat) au fost proiectate şi executate în întreprin­dere, fiind astăzi în exploatare şi reali­­zînd o înaltă produc­tivitate, întreprinde­rea a adoptat princi­piul executării unor tehnologii de fabrica­ţie bazate pe ştanţare şi matriţare, atît în domeniul construcţii­lor de maşini cît şi la executarea produselor din mase plastice şi cauciuc. In acest scop s-au organizat ateliere de matriţerie şi au fost CHIRIŢA I. inginer şef MOLDOVAN T. şeful serviciului organizarea muncii I.O.I.L. Tg.-Mureş (Continuare în pag. a 2-a) Peste plan — materiale de construcţii în valoare de 1.200.000 lei Colectivul întreprinderii lo­cale de materiale de construc­ţii (I.L.M.C.) din Tîrgu-Mureş, a obţinut la capătul primelor şase luni din acest an, rezul­tate remarcabile. Printr-o mai bună organizare a producţiei şi a muncii, planul semestrial la producţia globală şi marfă a fost îndeplinit în proporţie de 107 la sută şi respectiv 111 la sută, realizîndu-se de la începutul anului şi pînă acum o producţie peste prevederile de plan în valoare de 1.200.000 lei, s-au pus în plus la dispo­ziţia constructorilor 1.200.000 cărămizi, 950 tone terasit, 7.000 m­c produse balastiere. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Ad­unări festive consacrate Zilei învăţătorului Ieri în oraşul Tg.-Mureş şi în toate oraşele reşedinţă de raion ale regiunii, au avut loc adunări fes­tive consacrate Zilei învăţătorului. Cu acest prilej au fost conferite unui mare număr de învăţători, educatoare şi profesori, care s-au distins în mod deosebit în activi­tatea la catedră şi munca obşteas­că, titlul de „învăţător fruntaş“ şi „Profesor fruntaş”. La adunarea din Tg.-Mureş au participat educatoare, învăţători, profesori de la şcolile generale şi licee, precum şi cadre didactice din învăţămîntul superior. Despre însemnătatea acestei zile a vorbit tovarăşul Ioan Titea, vicepreşedin­te al Sfatului popular orăşenesc, după care tovarăşul Udvarhelyi Iosif a înmînat celor distinşi di­plomele acordate. In încheiere, în faţa celor pre­zenţi s-a prezentat un program ar­tistic la care şi-au dat concursul orchestra de cameră a Filarmoni­cii, precum şi un grup de actori ai Teatrului de stat, care au prezen­tat un recital de versuri din ope­rele lui Octavian Goga, Ady En­dre, A. E. Baconsky şi Kiss Jenő. La adunarea festivă din Tg.-Mureş cu prilejul Zilei învățătorului. Asistența a umplut pînă la refuz sala cinematografului ,,Arta“. Hotărîrea partidului şi guvernului cu privire la majorarea salariilor mici, salutată cu bucurie de oamenii muncii Salariaţii Fabricii de confecţii din Tg.­­Mureş au primit cu bucurie şi însu­fleţire Hotărîrea C.C. al P­ C.R. şi a Consiliu­lui de Miniştri cu privire la majorarea salariilor mici, hotă­­rîre care constituie o nouă şi puternică ex­presie a politicii con­secvente a partidu­lui şi guvernului de ridicare al nivelului de trai al celor ce muncesc. Fiecare om al muncii este con­ştient că noua Hotă­­rîre, ca şi toate ce­lelalte măsuri luate de-a lungul anilor cu privire la ridicarea sa­stematică a bună­stării poporului sunt urmarea firească a creşterii continue şi în ritm susţinut a producţiei şi produc­tivităţii muncii, re­ducerii preţului de cost şi sporirea be­neficiilor. De prevederile Ho­­tărîrii se bucură a­­proape 40 la sută din numărul salaria­ţilor din fabrica noastră. După cîte ştiu colectivul unită­ţii noastre a realizat planul semestrial cu 14 zile mai devreme. La producţia globală şi marfă s-a realizat o valoare suplimen­tară de 6.000.000 lei iar la producţia mar­fă vîndută şi încasa­tă sarcinile de plan au fost depăşite cu 5.000.000 lei. Prin u­­tilizarea mai eficien­tă a materiei prime în sălile de croi s-a redus simţitor şi consumul specific pe fiecare produs. Eco­nomiile realizate prin reducerea pre­ţului de cost se ci­frează la 800.000 lei peste sarcina plani­ficată. De asemenea şi beneficiul peste plan al întreprinde­rii însumează pînă a­­cum peste 600.000 lei. Majorarea salarii­lor constituie un pu­ternic stimulent pen­tru îmbunătăţirea organizării muncii şi a producţiei care să ducă la creşterea în continuare a pro­ductivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătă­ţirea permanentă a calităţii produselor. FilLOP ROZALIA muncitoare la I.I.S. „Mureşul" Tg.-Mureş Recenta Hotărîre a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Mi­niştri cu privire la majorarea salariilor mici constituie un nou stimulent în vederea satisfacerii exigenţelor crescînde ale cum­părătorilor, îmbunătăţirea continuă a deservirii populaţiei. De majorarea salariului tarifar beneficiez şi eu. Iată de ce mulţu­mesc din inimă partidului şi guvernului. Mă angajez că voi munci cu şi mai multă seriozitate la locul de muncă. ROZALIA MUREŞAN vînzătoare la magazinul Guliver Tg.-Mureş Atît eu cît şi soţia lucrăm la întreprinderea comunală la secţia salubritate. Fiecare dintre noi are un salar tarifar de 632 lei. Conform noii Hotărîri de la 1 august 1967, ni se va majora cu 11,5 la sută salariile tarifare, deci vom avea fiecare un salar tarifar de peste 700 de lei. După un calcul făcut rezultă că în­­tr-un an cîştigăm în plus peste 1.600 de lei. Noi, muncitorii de la întreprinderea comunală, alături de ceilalţi oameni ai muncii ne vom strădui să răspundem grijii partidului, îndeplinind cu cea mai mare conștiinciozitate sarci­nile ce ne revin. ANDREI MOLDOVAN ^ ^ salariat la întreprinderea comunală Anul XIX, Nr. 154 (2.888) Sîmbăti, 1 iulie 1967 4 PAGINI, 25 BANI ~4 întreprinderile Ministerului Economiei Forestiere şi-au realizat înainte de termen planul semestrial întreprinderile Ministerului Economiei Forestiere au înde­plinit cu trei zile înainte de ter­men planul producţiei globale, marfă şi producţiei marfă vîn­­dută şi încasată pe primul se­mestru al anului. La lucrările de împăduriri, sarcina planifica­tă a fost depăşită cu 4.100 hec­tare, realizîndu-se 87,6 la sută din planul anual. Pe trei sfer­turi din suprafeţe s-au plantat specii de răşinoase cu valoare economică ridicată. Producţia marfă obţinută în primele şase luni ale anului de­păşeşte cu aproape 400 milioa­ne lei valoarea celei realizate în aceeaşi perioadă a anului tre­cut. Creşteri mai însemnate de producţie s-au înregistrat la che­­restea de foioase (circa 3.000 mc) la placaj, plăci fibrolemnoa­­se, la furnir (1.500.000 mp) și la mobilă. Transportul şi depozitarea furajelor trebuie grăbite Una din lucrările ce­le mai importante ce au mai rămas de exe­cutat pînă la începerea secerişului, este trans­portul şi depozitarea furajelor. Extinderea culturilor furajere va­loroase şi condiţiile bune din acest an au ajutat cooperativele a­­gricole să înregistreze producţii ridicate, ca­re adunate cu grijă şi depozitate fără pier­deri şi stricăciuni vor putea asigura o­ fura­jare mult mai culta ca în alţi ani a întregului efectiv de animale. Pentru a cunoaşte stadiul transportului şi depozitării furaje­lor, zilele trecute am vizitat mai multe coo­perative agricole din raionul Tg.-Mureş. Fe­lul cum se munceşte în cele mai multe u­­nităţi ne-a făcut în general o părere bună şi ne-a întărit convin­gerea că dacă se va munci şi în continua­re cu toate forţele transportul şi depozi­tarea furajelor va pu­tea fi făcută fără pierderi. In cooperativa agri­colă din Miercurea Niraj recoltarea, usca­rea şi transportul fu­rajelor de pe o supra­faţă totală de 395 de hectare a fost pregă­tită temeinic din timp. Ca urmare, pînă în ziua de 28 iunie au fost recoltate şi depo­zitate furajele de pe 120 ha cultivate cu trifoi, 20 ha cu spar­­cetă, 20 ha cu lucer­­nă, 30 ha cu ghizdei şi 70 ha fineţe natu­rale. In aceste zile se lucrează la cositul ul­timelor 20 ha de fi­neţe naturale şi la transportul finului na­tural şi a trifoiului de pe 20 ha ce a mai ră­mas pe cîmp. Un fapt lăudabil, forţele im­portante mobilizate la aceste lucrări şi preo­cuparea pentru usca­tul întregii producţii de trifoliene pe capre şi pari. Lucruri bune se pot spune şi despre coo­peratorii din Căluşel, care au terminat cosi­tul trifolienelor, iar din 119 ha cu fineţe naturale mai au de re­coltat numai 12 ha. Nu acelaşi lucru îl pu­tem spune despre fe­lul cum s-a muncit la transportul şi depozi-M. BALDEANU (Continuare in pag. a 2-a) In multe cooperative agricole există încă pe cîmp mari cantităţi de fîn netransportat şi depozitat. Cînd aşteptarea întrece puterea răbdării! (Sau, cum ar dori conducerile unor cooperative agricole să se facă transportul furajelor de pe cîmp). Desen de E. SATAN Tranzacţii comerciale externe Recent, întreprinderea româ­nească de comerţ exterior „Ma­­şinexport“ a încheiat un nou contract pentru exportul în R.P. Bulgaria a 15 locomotive Diesel electrice de 2.100 C.P. In ultima perioadă au fost livrate de că­tre aceeaşi întreprindere 400 e­­lectromotoare asincrone, de di­ferite puteri, unor firme din Austria, Belgia şi Franţa. In R.D. Germană au fost expediate 70 de maşini de găurit de tip G-40 şi G-16, iar în Elveţia, Iran, Ita­lia, Japonia şi Libia diferite ma­­şini-unelte. întreprinderea „Auto-Tractor" a livrat 274 remorci basculante de 5 tone tip RB-5 în R. S. Ce­hoslovacă, 230 remorci basculan­te de 4 tone tip RBI^4 în R. P. Ungară, precum și peste 100 au­tocamioane de 3 tone tip S.R.- 132 în R. P. Chineză. Cu parte­neri din Uniunea Sovietică, în­treprinderea „Cartimex“ a în­cheiat un contract în valoare de peste 500.000 de ruble pentru vînzarea de bluze cu motive na­ţionale româneşti. Printre tranzacţiile comerciale semnate de întreprinderea „Me­talimport" în ultima perioadă, se înscriu şi cele privind importul din R. F. a Germaniei a 1.100 to­ne oţel carbon tras, 390 tone bandă laminată la rece, 185 tone ţevi de construcţie, precum şi 2.200 tone tablă decapată, 336 tone bandă laminată la rece care vor sosi din Austria. Prin portul Constanţa au sosit din import laminate din Belgia, R.F. a Germaniei, Italia, minereu de fier din Albania şi Algeria, şi 1.100 tone cacao boabe din Gha­na şi au fost expediate, printre altele, aproape 10.000 tone zahăr cu destinaţia Spania şi 19.000 tone ciment în Colombo şi Ku­weit. (Agerpres) A intrat în funcţiune un nou obiectiv industrial PLOIEŞTI.­­ In cadrul dez­voltării şi modernizării fabricii de textile Dorobanţul din Plo­ieşti, a intrat în funcţiune pri­mul obiectiv de preparaţie a fi­laturii cu o suprafaţă de produc­ţie de 3.000 mp. Dotată cu ma­şini de înaltă productivitate, sec­ţia va produce anual aproape 2.000 tone de fire , cantitate care acoperă toate necesităţile procesului tehnologic al între­prinderii. In avans faţă de grafic sunt şi lucrările de construcţie la sec­ţiile filatură şi vopsitorie, care vor mări capacitatea de produc­ţie a fabricii cu încă 20 la sută. Tot aici se execută lucrări de modernizare a sectoarelor exis­tente. 2-Hg. Din splendorile peisajului pa­triei: „Căciula dorobanţului“ din masivul Ceahlău. (Foto: V. MOLDOVAN) mm Wm­m­w% Pleacă studenţii, au venit „cocorii Sfîrşit de iunie. S-au consu­mat ultimele examene studen­ţeşti. O nouă generaţie de ab­solvenţi va poposi în curînd la locurile de muncă. Este cea mai tînără generaţie de inte­lectuali, care, cu înalta pregă­tire dobindită în anii studen­ţiei, cu entuziasmul creator — caracteristic tineretului nostru — porneşte în viaţă, alături de ceilalţi medici, cercetători, ac­tori, profesori sau economişti. Rămas bun Alma-Mater. Iţi promitem, fă te vei mîndri şi cu noi! Momentul sfîrşitului de an e .dp. natură să producă bucurii în rîrfdu­l» celorlalţi 'studenţi scafe,, mch'eind anul universitar ‘66-^67 au'mai urcat o treaptă spre desăvîrşirea pasiunilor, a profesiei alese. Peste­­ centrul universitar Tg.-Mureş, unde în cele trei institute de învăţămînt supe- 3 filenmcu­-L m­or învaţă laolaltă mai bine de 2.000 de studenţi români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, ca şi peste celelal­te centre universitare din ţară, planează un emoţionant „Gau­deamus igitur“. Entuziasmul este general. Unii, cu senti­mentul datoriei sădit în suflet se îndreaptă spre viaţa produc­tivă — singură în stare să ve­rifice temeinicia cunoştinţelor acumulate. Alţii, cu geamanta­nele în mînă iau drumul tabe­relor, al oraşelor şi satelor pă­rinteşti, pentru vacanţa cea mare. O uşoară nostalgie citeşti pe feţele tuturor. Parcă le vine atît de greu să se despartă de colegii dragi, de profesori, de laboratoare, de oraşul inundat de atîtea frumuseţi... Dar viaţa studenţească nu se opreşte un moment. Locul stu­denţilor de drept îl iau „coco­rii“, sutele de „cocori“ tineri care începînd din prima zi a lunii iulie încep marea bătălie a urcuşului în aulele universi­tăţilor, marea bătălie a exame­nului de admitere. In Tg.-Mureş au poposit a­­proape 2.100. Dintre aceştia se vor alege cei mai buni dintre buni, viitorii slujitori ai Tha­­liei, a lui Esculap, viitori pro­fesori. Deocamdată, „cocorii“ noştri sînt mai mult emoţionaţi decît entuziaşti. E şi firesc. E vorba, în fond, de un examen de se­lecţie. Atunci, orieît de stăpîni ar fi pe materie, emoţia pri­mează. Şi totuşi, cu oricare dintre ei ai sta de vorbă îţi răspunde cît se poate de firesc . . . „Voi reuşi“ ! Să recunoaştem în a­­ceasta entuziasmul, siguranţa tineretului nostru, a adolescen­ţilor aflaţi în faţa porţii celei mari a vieţii. „Cocori", fiţi bineveniţi pe meleaguri mureşene şi zbor bun! ATANASIE POPA

Next