Steaua Roşie, iulie 1967 (Anul 18, nr. 154-179)
1967-07-01 / nr. 154
TEMM Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Organizarea ştiinţifica a producţiei — acţiune complexa de mare răspundere Măsuri de perfecţionare a activităţii de producţie la I.C.I.L întreprinderea orăşenească de industrie locală din Tg.-Mureş, ca urmare a creşterii cooperării cu unităţile economice republicane şi a asimilării de noi produse solicitate de comerţ (realizăm acum peste 1.200 de sortimente şi tipodimensiuni) şi-a dezvoltat în ultimul timp mai multe ramuri de activitate. Sarcinile sporite atît cantitativ cit şi calitativ, obligă la perfecţionarea în continuare a organizării producţiei şi a muncii. In acest scop s-a analizat posibilitatea delimitării organizatorice a principalelor secţii cu precizarea profilului fiecăruia, ţinîndu-se cont de gradul de dispersare (în prezent întreprinderea are 22 de secţii de producţie, din care 16 răspîndite în raza oraşului Tg.Mureş). Structura complexă a secţiilor (ele reprezintă 7 ramuri industriale) a impus întocmirea mai multor variante de organizare a întreprinderii. Organigrama care se aplică în prezent cuprinde schema de organizare a colectivului de conducere, a serviciilor funcţionale şi a secţiilor de bază, prestatoare de reparaţii, aplicînd în organizarea secţiilor principiul comasării teritoriale prin constituirea unor secţii de gradul II şi III. S-a organizat compartimentul de creaţie, în a cărui atribuţiuni sunt prevăzute sarcinile privitoare la elaborarea produselor noi, omologarea și executarea prototipurilor. In cadrul serviciului tehnic s-a reorganizat activitatea de proiectare pentru S.D.V.-uri și utilaje necesare autoutilării întreprinderii. S-au constituit în cadrul acestuia grupe pentru elaborarea fişelor tehnologice, elaborarea şi îmbunătăţirea normelor de consum de materiale etc. Cunoscut fiind faptul că majoritatea utilajelor (maşini de injectat, maşini de granulat şi de extrudat) au fost proiectate şi executate în întreprindere, fiind astăzi în exploatare şi realizînd o înaltă productivitate, întreprinderea a adoptat principiul executării unor tehnologii de fabricaţie bazate pe ştanţare şi matriţare, atît în domeniul construcţiilor de maşini cît şi la executarea produselor din mase plastice şi cauciuc. In acest scop s-au organizat ateliere de matriţerie şi au fost CHIRIŢA I. inginer şef MOLDOVAN T. şeful serviciului organizarea muncii I.O.I.L. Tg.-Mureş (Continuare în pag. a 2-a) Peste plan — materiale de construcţii în valoare de 1.200.000 lei Colectivul întreprinderii locale de materiale de construcţii (I.L.M.C.) din Tîrgu-Mureş, a obţinut la capătul primelor şase luni din acest an, rezultate remarcabile. Printr-o mai bună organizare a producţiei şi a muncii, planul semestrial la producţia globală şi marfă a fost îndeplinit în proporţie de 107 la sută şi respectiv 111 la sută, realizîndu-se de la începutul anului şi pînă acum o producţie peste prevederile de plan în valoare de 1.200.000 lei, s-au pus în plus la dispoziţia constructorilor 1.200.000 cărămizi, 950 tone terasit, 7.000 mc produse balastiere. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Adunări festive consacrate Zilei învăţătorului Ieri în oraşul Tg.-Mureş şi în toate oraşele reşedinţă de raion ale regiunii, au avut loc adunări festive consacrate Zilei învăţătorului. Cu acest prilej au fost conferite unui mare număr de învăţători, educatoare şi profesori, care s-au distins în mod deosebit în activitatea la catedră şi munca obştească, titlul de „învăţător fruntaş“ şi „Profesor fruntaş”. La adunarea din Tg.-Mureş au participat educatoare, învăţători, profesori de la şcolile generale şi licee, precum şi cadre didactice din învăţămîntul superior. Despre însemnătatea acestei zile a vorbit tovarăşul Ioan Titea, vicepreşedinte al Sfatului popular orăşenesc, după care tovarăşul Udvarhelyi Iosif a înmînat celor distinşi diplomele acordate. In încheiere, în faţa celor prezenţi s-a prezentat un program artistic la care şi-au dat concursul orchestra de cameră a Filarmonicii, precum şi un grup de actori ai Teatrului de stat, care au prezentat un recital de versuri din operele lui Octavian Goga, Ady Endre, A. E. Baconsky şi Kiss Jenő. La adunarea festivă din Tg.-Mureş cu prilejul Zilei învățătorului. Asistența a umplut pînă la refuz sala cinematografului ,,Arta“. Hotărîrea partidului şi guvernului cu privire la majorarea salariilor mici, salutată cu bucurie de oamenii muncii Salariaţii Fabricii de confecţii din Tg.Mureş au primit cu bucurie şi însufleţire Hotărîrea C.C. al P C.R. şi a Consiliului de Miniştri cu privire la majorarea salariilor mici, hotărîre care constituie o nouă şi puternică expresie a politicii consecvente a partidului şi guvernului de ridicare al nivelului de trai al celor ce muncesc. Fiecare om al muncii este conştient că noua Hotărîre, ca şi toate celelalte măsuri luate de-a lungul anilor cu privire la ridicarea sastematică a bunăstării poporului sunt urmarea firească a creşterii continue şi în ritm susţinut a producţiei şi productivităţii muncii, reducerii preţului de cost şi sporirea beneficiilor. De prevederile Hotărîrii se bucură aproape 40 la sută din numărul salariaţilor din fabrica noastră. După cîte ştiu colectivul unităţii noastre a realizat planul semestrial cu 14 zile mai devreme. La producţia globală şi marfă s-a realizat o valoare suplimentară de 6.000.000 lei iar la producţia marfă vîndută şi încasată sarcinile de plan au fost depăşite cu 5.000.000 lei. Prin utilizarea mai eficientă a materiei prime în sălile de croi s-a redus simţitor şi consumul specific pe fiecare produs. Economiile realizate prin reducerea preţului de cost se cifrează la 800.000 lei peste sarcina planificată. De asemenea şi beneficiul peste plan al întreprinderii însumează pînă acum peste 600.000 lei. Majorarea salariilor constituie un puternic stimulent pentru îmbunătăţirea organizării muncii şi a producţiei care să ducă la creşterea în continuare a productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea permanentă a calităţii produselor. FilLOP ROZALIA muncitoare la I.I.S. „Mureşul" Tg.-Mureş Recenta Hotărîre a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri cu privire la majorarea salariilor mici constituie un nou stimulent în vederea satisfacerii exigenţelor crescînde ale cumpărătorilor, îmbunătăţirea continuă a deservirii populaţiei. De majorarea salariului tarifar beneficiez şi eu. Iată de ce mulţumesc din inimă partidului şi guvernului. Mă angajez că voi munci cu şi mai multă seriozitate la locul de muncă. ROZALIA MUREŞAN vînzătoare la magazinul Guliver Tg.-Mureş Atît eu cît şi soţia lucrăm la întreprinderea comunală la secţia salubritate. Fiecare dintre noi are un salar tarifar de 632 lei. Conform noii Hotărîri de la 1 august 1967, ni se va majora cu 11,5 la sută salariile tarifare, deci vom avea fiecare un salar tarifar de peste 700 de lei. După un calcul făcut rezultă că într-un an cîştigăm în plus peste 1.600 de lei. Noi, muncitorii de la întreprinderea comunală, alături de ceilalţi oameni ai muncii ne vom strădui să răspundem grijii partidului, îndeplinind cu cea mai mare conștiinciozitate sarcinile ce ne revin. ANDREI MOLDOVAN ^ ^ salariat la întreprinderea comunală Anul XIX, Nr. 154 (2.888) Sîmbăti, 1 iulie 1967 4 PAGINI, 25 BANI ~4 întreprinderile Ministerului Economiei Forestiere şi-au realizat înainte de termen planul semestrial întreprinderile Ministerului Economiei Forestiere au îndeplinit cu trei zile înainte de termen planul producţiei globale, marfă şi producţiei marfă vîndută şi încasată pe primul semestru al anului. La lucrările de împăduriri, sarcina planificată a fost depăşită cu 4.100 hectare, realizîndu-se 87,6 la sută din planul anual. Pe trei sferturi din suprafeţe s-au plantat specii de răşinoase cu valoare economică ridicată. Producţia marfă obţinută în primele şase luni ale anului depăşeşte cu aproape 400 milioane lei valoarea celei realizate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşteri mai însemnate de producţie s-au înregistrat la cherestea de foioase (circa 3.000 mc) la placaj, plăci fibrolemnoase, la furnir (1.500.000 mp) și la mobilă. Transportul şi depozitarea furajelor trebuie grăbite Una din lucrările cele mai importante ce au mai rămas de executat pînă la începerea secerişului, este transportul şi depozitarea furajelor. Extinderea culturilor furajere valoroase şi condiţiile bune din acest an au ajutat cooperativele agricole să înregistreze producţii ridicate, care adunate cu grijă şi depozitate fără pierderi şi stricăciuni vor putea asigura o furajare mult mai culta ca în alţi ani a întregului efectiv de animale. Pentru a cunoaşte stadiul transportului şi depozitării furajelor, zilele trecute am vizitat mai multe cooperative agricole din raionul Tg.-Mureş. Felul cum se munceşte în cele mai multe unităţi ne-a făcut în general o părere bună şi ne-a întărit convingerea că dacă se va munci şi în continuare cu toate forţele transportul şi depozitarea furajelor va putea fi făcută fără pierderi. In cooperativa agricolă din Miercurea Niraj recoltarea, uscarea şi transportul furajelor de pe o suprafaţă totală de 395 de hectare a fost pregătită temeinic din timp. Ca urmare, pînă în ziua de 28 iunie au fost recoltate şi depozitate furajele de pe 120 ha cultivate cu trifoi, 20 ha cu sparcetă, 20 ha cu lucernă, 30 ha cu ghizdei şi 70 ha fineţe naturale. In aceste zile se lucrează la cositul ultimelor 20 ha de fineţe naturale şi la transportul finului natural şi a trifoiului de pe 20 ha ce a mai rămas pe cîmp. Un fapt lăudabil, forţele importante mobilizate la aceste lucrări şi preocuparea pentru uscatul întregii producţii de trifoliene pe capre şi pari. Lucruri bune se pot spune şi despre cooperatorii din Căluşel, care au terminat cositul trifolienelor, iar din 119 ha cu fineţe naturale mai au de recoltat numai 12 ha. Nu acelaşi lucru îl putem spune despre felul cum s-a muncit la transportul şi depozi-M. BALDEANU (Continuare in pag. a 2-a) In multe cooperative agricole există încă pe cîmp mari cantităţi de fîn netransportat şi depozitat. Cînd aşteptarea întrece puterea răbdării! (Sau, cum ar dori conducerile unor cooperative agricole să se facă transportul furajelor de pe cîmp). Desen de E. SATAN Tranzacţii comerciale externe Recent, întreprinderea românească de comerţ exterior „Maşinexport“ a încheiat un nou contract pentru exportul în R.P. Bulgaria a 15 locomotive Diesel electrice de 2.100 C.P. In ultima perioadă au fost livrate de către aceeaşi întreprindere 400 electromotoare asincrone, de diferite puteri, unor firme din Austria, Belgia şi Franţa. In R.D. Germană au fost expediate 70 de maşini de găurit de tip G-40 şi G-16, iar în Elveţia, Iran, Italia, Japonia şi Libia diferite maşini-unelte. întreprinderea „Auto-Tractor" a livrat 274 remorci basculante de 5 tone tip RB-5 în R. S. Cehoslovacă, 230 remorci basculante de 4 tone tip RBI^4 în R. P. Ungară, precum și peste 100 autocamioane de 3 tone tip S.R.- 132 în R. P. Chineză. Cu parteneri din Uniunea Sovietică, întreprinderea „Cartimex“ a încheiat un contract în valoare de peste 500.000 de ruble pentru vînzarea de bluze cu motive naţionale româneşti. Printre tranzacţiile comerciale semnate de întreprinderea „Metalimport" în ultima perioadă, se înscriu şi cele privind importul din R. F. a Germaniei a 1.100 tone oţel carbon tras, 390 tone bandă laminată la rece, 185 tone ţevi de construcţie, precum şi 2.200 tone tablă decapată, 336 tone bandă laminată la rece care vor sosi din Austria. Prin portul Constanţa au sosit din import laminate din Belgia, R.F. a Germaniei, Italia, minereu de fier din Albania şi Algeria, şi 1.100 tone cacao boabe din Ghana şi au fost expediate, printre altele, aproape 10.000 tone zahăr cu destinaţia Spania şi 19.000 tone ciment în Colombo şi Kuweit. (Agerpres) A intrat în funcţiune un nou obiectiv industrial PLOIEŞTI. In cadrul dezvoltării şi modernizării fabricii de textile Dorobanţul din Ploieşti, a intrat în funcţiune primul obiectiv de preparaţie a filaturii cu o suprafaţă de producţie de 3.000 mp. Dotată cu maşini de înaltă productivitate, secţia va produce anual aproape 2.000 tone de fire , cantitate care acoperă toate necesităţile procesului tehnologic al întreprinderii. In avans faţă de grafic sunt şi lucrările de construcţie la secţiile filatură şi vopsitorie, care vor mări capacitatea de producţie a fabricii cu încă 20 la sută. Tot aici se execută lucrări de modernizare a sectoarelor existente. 2-Hg. Din splendorile peisajului patriei: „Căciula dorobanţului“ din masivul Ceahlău. (Foto: V. MOLDOVAN) mm Wmmw% Pleacă studenţii, au venit „cocorii Sfîrşit de iunie. S-au consumat ultimele examene studenţeşti. O nouă generaţie de absolvenţi va poposi în curînd la locurile de muncă. Este cea mai tînără generaţie de intelectuali, care, cu înalta pregătire dobindită în anii studenţiei, cu entuziasmul creator — caracteristic tineretului nostru — porneşte în viaţă, alături de ceilalţi medici, cercetători, actori, profesori sau economişti. Rămas bun Alma-Mater. Iţi promitem, fă te vei mîndri şi cu noi! Momentul sfîrşitului de an e .dp. natură să producă bucurii în rîrfdul» celorlalţi 'studenţi scafe,, mch'eind anul universitar ‘66-^67 au'mai urcat o treaptă spre desăvîrşirea pasiunilor, a profesiei alese. Peste centrul universitar Tg.-Mureş, unde în cele trei institute de învăţămînt supe- 3 filenmcu-L mor învaţă laolaltă mai bine de 2.000 de studenţi români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, ca şi peste celelalte centre universitare din ţară, planează un emoţionant „Gaudeamus igitur“. Entuziasmul este general. Unii, cu sentimentul datoriei sădit în suflet se îndreaptă spre viaţa productivă — singură în stare să verifice temeinicia cunoştinţelor acumulate. Alţii, cu geamantanele în mînă iau drumul taberelor, al oraşelor şi satelor părinteşti, pentru vacanţa cea mare. O uşoară nostalgie citeşti pe feţele tuturor. Parcă le vine atît de greu să se despartă de colegii dragi, de profesori, de laboratoare, de oraşul inundat de atîtea frumuseţi... Dar viaţa studenţească nu se opreşte un moment. Locul studenţilor de drept îl iau „cocorii“, sutele de „cocori“ tineri care începînd din prima zi a lunii iulie încep marea bătălie a urcuşului în aulele universităţilor, marea bătălie a examenului de admitere. In Tg.-Mureş au poposit aproape 2.100. Dintre aceştia se vor alege cei mai buni dintre buni, viitorii slujitori ai Thaliei, a lui Esculap, viitori profesori. Deocamdată, „cocorii“ noştri sînt mai mult emoţionaţi decît entuziaşti. E şi firesc. E vorba, în fond, de un examen de selecţie. Atunci, orieît de stăpîni ar fi pe materie, emoţia primează. Şi totuşi, cu oricare dintre ei ai sta de vorbă îţi răspunde cît se poate de firesc . . . „Voi reuşi“ ! Să recunoaştem în aceasta entuziasmul, siguranţa tineretului nostru, a adolescenţilor aflaţi în faţa porţii celei mari a vieţii. „Cocori", fiţi bineveniţi pe meleaguri mureşene şi zbor bun! ATANASIE POPA