Steaua Roşie, septembrie 1967 (Anul 18, nr. 205-230)

1967-09-01 / nr. 205

TERUARO Proletari din toate ţările, uniţi-vă! SECŢIA FAIANŢA A COMBINATULUI CHIMIC DIN TÎRNAVENI Eficienţa economică a măsurilor de organizare ştiinţifică a producţiei Rezultatele de pînă­­ acum atestă hotărârea muncitorilor, ingineri­lor şi tehnicienilor de la întreprinderea oră­şenească de industrie locală de a se menţine şi pe mai departe în rîndurile unităţilor fruntaşe. In întrecerea socialistă din anul tre­cut (la care au parti­cipat 200 de­­întreprin­deri de industrie lo­cală), colectivul nostru ,a ocupat locul II pe ţară. Locul pe care ne-am situat în aceas­­tă pasionantă compe­tiţie ne obligă la mai mult şi mai bine şi în acest an. In avîntul general de creştere a eficienţei economice — sarcina fundamentală trasată de Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1963 — lucrătorii în­treprinderii noastre, sub conducerea şi în­­drumarea comitetului de partid, au pus şi pun şi în continuare un accent deosebit pe organizarea ştiinţifică a producţiei şi a mun­cii, şi în cadrul ei pe folosirea mai eficientă a potenţialului tehnic şi uman, pe valorifi­carea rezervelor in­terne. Măsurile apli­cate pînă acum in producţie se reflectă pregnant în rezultatele obţinute. Exprimate în cifre, strădaniile lu­crătorilor noştri din cele 25 de secţii ale întreprinderii repre­zintă 3.290.000 de lei valoarea producţiei globale produsă peste plan şi 6.377.000 de lei depăşiri de plan la producţia marfă vîn­­dută,cei încasată. Com­parând aceste reali­zări cu cele din pe­­­rioada corespunzătoa­re a anului trecut, re­zultă că în acest an I.O.I.L. Tg.-Mureş a realizat cu 22,93 la sută mai mult la in­dicatorul producţie globală şi cu 25,4 la sută mai mult la in­dicatorul producţie marfă. Realizarile noastre reies şi din faptul că economiile la preţul de cost şi la be­neficiile peste plan depăşesc (în primul semestru a. c.) cu cîte 1 milion de lei fiecare din aceşti doi indica­tori. Numai beneficiul­ a crescut în această perioadă cu 38 la­ sută. Rezultatele­ economi­­co-financiare din acest an se datoresc, între altele, şi îmbunătăţirii muncii de concepţie, atenţiei cu care e prn­ ing. economist IONEL CHIRIŢA inginer-şef la I.O.I.L. Tg.-Mureş (Continuare în a 3-a) . Producţia marfă a crescut cu 25 la sută . Beneficiul realizat peste plan de­păşeşte 1.100.000 de lei ■ îmbunătăţirea muncii de concepţie pag. La U I. L. Gheorghieni a crescut productivitatea gaterelor Forestierii de la U.I.L. Gheorghieni şi-au pro­pus ca în acest an, prin măsurile luate, să sporeas­că productivitatea gaterelor. Astfel, în perioada scursă din acest an, graţie întreţinerii ireproşabile a gaterelor, aprovizionării ritmice a acestora cu buşteni, forestierii de aici au prelucrat cu 8.800 mc buşteni mai mult decît în perioada corespunzătoa­re a anului trecut. In medie pe fiecare gater s-au realizat 6,66 mc cherestea per oră, faţă de 5,87 mc realizaţi în anul trecut. I.F. ODORHEI. Utilaje moderne, de mare productivitate, „despică" buștenii în cherestea. 1 mii­on kg de zahăr fabricat intr-o săptămână După o săptămînă de la începerea campaniei de fabricaţie, la Fabrica de zahăr din Luduş s-au produs aproape 1 milion kg de zahăr. Zilnic, în procesul de producţie sunt prelucrate peste 1.500 tone de sfeclă de zahăr. Faţă de campania trecută, se constată o creştere a conţinutului de zahăr, re­zultat din sfeclă de 0,8 la sută. In baza măsurilor care s-au luat în cadrul ac­ţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, specialiştii de aici anticipează ca în perioa­da de vîrf să prelucreze zilnic în medie 2.400 de tone sfeclă, ceea ce faţă de proiectul iniţial repre­zintă o creştere de 400 de tone în 24 de ore. ÎN INTERIORUL ZIARULUI: * DEZBATEREA PRIVIND DEZVOLTA­REA ÎNVATAMÎNTULUI SUPERIOR -­ PRACTICA PEDAGOGICA — FACTOR IMPORTANT ÎN PREGĂTIREA VII­TORILOR PROFESORI — CERCETAREA STIINȚIFICA A STU­DENȚILOR (PAG. A 2 A) IOSIF RANGHET — MILITANT DE SEAMA AL MIȘCĂRII COMUNISTE DIN ROMÂNIA (PAG. A 3 A) Pe şantierul Combinatului petrochimic din Piteşti PITEŞTI.­­ Pe şantierul Combinatului petrochimic din Piteşti au început lu­crările de construcţie a fa­bricii de acrilonitril, unita­te ce va avea o capacitate anuală de 20.000 tone. Pro­ducţia sa este destinată fa­bricării firelor poliacrilo­­nitrilice (sintetice). Tot în această unitate vor fi reali­zate însemnate cantităţi de acid cianhidric din care se va obţine cianură de sodiu, produs cu multiple între­buinţări, precum şi ierbici­­de triazinice, folosite la cultura porumbului. (Agerpres) Un nou sortiment de email negru pentru fontă . r f* ;­• BAIA MARE. — După a­­proape şase luni de cerce­tare şi încercări de labo­rator, specialiştii întreprin­derii „1 Septembrie" din o­­raşul Satu-Mare au reuşit să obţină un nou sorti­ment de email negru pen­tru fontă. Realizat pe bază de ma­terii prime indigene, el se remarcă prin calități teh­­nico-calitative care îl si­tuează la nivelul celor mai bune produse similare de peste hotare. Încheierea vizitei în Republica Socialistă România a primului ministru şi ministru al afacerilor I­I externe al Danemarcei, Jens Otto Krag La invitaţia preşedintelui Con­siliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, primul ministru şi minis­tru al afacerilor externe al Dane­marcei, Jens Otto Krag, împreu­nă cu soţia, a făcut o vizită ofi­cială in România între 25 şi 31 august 1967. Oaspeţii danezi au vizitat capi­tala, oraşul Constanţa, staţiunile Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Muzeul Arheologic din Constanţa, staţiunea experimentală hortiviti­­colă Murfatlar, Valea Prahovei şi unele obiective economice din re­giunea Ploieşti şi Braşov, luînd cunoştinţă de realizările obţinute de ţara noastră în diverse dome­nii de activitate. In timpul vizitei sale în Repu­blica Socialistă România, Jens Ot­to Krag a fost primit de Nicolae Ceauşescu, secretar general al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român. Cu acest prilej a avut loc un schimb rodnic de vederi privind dezvoltarea relaţii­lor româno-daneze şi unele pro-­ bleme actuale ale situaţiei inter­naţionale. După întrevedere, se­cretarul general al C.C. al P.C.R. împreună cu soţia au oferit un dejun în onoarea primului minis­tru şi ministru al afacerilor ex­terne al Danemarcei, Jens Otto Krag, şi a soţiei sale. Domnia Sa a fost primit, de a­­semenea, de preşedintele Consi­liului de Stat, Chivu Stoica. Intre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi primul ministru al Danemarcei a avut­ loc o convorbire cordială. Preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, împreună cu soţia au oferit un dejun în onoarea pre­mierului danez şi a soţiei sale. Cu prilejul vizitei, între preşe­dintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi primul ministru al Danemarcei, Jens Otto Krag, au avut loc convorbiri ofi­ciale la care au participat din par­tea română: Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Pom­­piliu Macovei, preşedintele Comi­tetului de Stat pentru Cultură şi (Continuare în pag. a 4-a) Primul ministru şi ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, a părăsit Bucureştiul Joi la amiază a părăsit Bucu­reştiul primul ministru şi minis­tru al afacerilor externe al Dane­marcei, Jens Otto Krag, împreună cu soţia, care la invitaţia preşe­dintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a făcut o vizită oficială în ţara noastră. înaltul oaspete danez a fost în­soţit de Svend Aage Sandager Jeppesen, ambasadorul Danemar­cei la Bucureşti, Jens Christen­sen, ambasador, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Aface­rilor Externe, Gunnar Seidenfa­den, ambasador, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Aface­rilor Externe, Kai Johansen, sub­secretar de stat adjunct în Minis­terul Afacerilor Externe, Richard Wagner Hansen, consilier al Am­basadei Danemarcei la Bucureşti, Per Green şi Soren-Ole Olsen, se­cretari ai primului ministru. Primul ministru şi ministru al afacerilor externe al Danemarcei, şi soţia, au fost salutaţi la aero­port de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialis­te România, Ion Gheorghe Mau­rer, şi soţia, Corneliu Mănescu, ministru al afacerilor externe, şi soţia, Pompiliu Macovei, preşe­dintele C.S.C.A., Gheorghe Cioa­ră, ministrul comerţului exterior, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Bucur Şchiopu, minis­trul industriei alimentare, George Macovescu, prim-adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Gheorghe Ploeşteanu, ambasado­rul României la Copenhaga. Pe aeroport se aflau, de aseme­nea, conducători ai unor institu­ţii centrale, generali şi ofiţeri su­periori, ziarişti români şi străini. Au fost de faţă şefi ai unor mi­siuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate dra­pelele de stat ale României şi Da­nemarcei. După intonarea imnurilor de stat ale celor două ţări, primul ministru al Danemarcei şi preşe­dintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România au trecut în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport. Oaspeţii şi-au luat apoi un căl­duros rămas bun de la persoanele oficiale aflate pe aeroport. Un grup de pionieri a oferit flori. (Agerpres) Pe teme ale­­­r ii gospodăririi raţionale a averii­­ obşteşti Ca urmare a măsurilor organi­zatorice şi tehnice ce s-au luat în anul 1966 şi în prima parte a anului curent, sectorul zootehnic al cooperativelor agricole de pro­ducţie din raionul nostru s-a dez­voltat simţitor, atît sub raport numeric cît şi al producţiilor de lapte obţinute. Nu acelaşi lucru se poate spu­ne despre felul cum s-au achitat unităţile noastre de sarcina de îngrăşare şi livrare a animalelor S-au pus In vinzare bilete de odihnă a mare cu reducere de 59 la sută Incepînd din ziua de 30 august, Agenţia O.N.T. Tîrgu-Mureş, prin filialele sale (Tg.-Mureş, Tîrnă­­veni, Gheorghieni şi Odorhei) a pus în vânzare un număr nelimi­tat de bilete de odihnă pentru staţiunile de pe litoralul Mării Negre. Persoanele care îşi procură bi-1 lete de odihnă prin O.N.T. bene-l ficiază de 50 la sută reducere la transport pe C.F.R. şi D.R.T.A.,­ reduceri de tarif pentru copii, re-­ duceri de tarif de sezon, condiţii de confort şi posibilităţi de parti-­ cipare la diferite excursii. Şcoală nouă în cartier începerea noului an şcolar 1967—1968 va aduce pentru copiii de vârstă şcolară din cartierul Tudor Vladimirescu din Tîrgu- Mureş o mare surpriză. Pentru ei a fost pregătită o şcoală nouă, care cuprinde 16 săli de clasă. (Vezi fotografia din pagina a 2-a). Mobilierul nou, instalaţiile tehnico-sanitare, încălzirea cen­trală, iluminatul etc. vor crea copiilor cele mai bune condiţii pentru învăţătură. Recoltarea fructelor de pădure se desfăşoară din plin In aceste zile recoltarea fructe­lor de pădure se desfăşoară din plin. Prin buna organizare a muncii de către conducerile ocoa­lelor silvice, s-a reuşit ca pînă în prezent, pe regiune, să se recol­teze peste 850 tone de zmeură, 200 tone afine negre, 100 tone gălbiori şi mari cantităţi de ciu­perci comestibile. S-au evidenţiat ocoalele silvice Gheorghieni, So­­vata şi Reghin. pentru carne. In planurile de producţie pe anul 1967 s-a prevă­zut livrarea unui număr de 1.651 capete bovine adulte şi 4.709 ca­pete tineret bovin pentru carne. Faţă de acest plan, realizarea pe primul semestru a fost de 846 bo­vine adulte şi 1.100 capete tine­ret bovin. Rezultate mai bune au avut cooperativele agricole din Sînpaul, Iernut, Luduş, Vidrasău şi Valea Largă care au livrat ani­male multe şi de calitate. Făcînd o evaluare în tone greu­tate vie se constată însă că 1.157 tone carne livrată reprezintă abia 93 la sută din sarcina planificată pe această perioadă. Greutatea medie la predare a fost de ase­menea mică faţă de posibilităţile existente şi faţă de anii anteriori. Greutatea medie la tineretul bo­vin predat a fost de numai 280 kg faţă de 303 kg în anul trecut. O altă deficienţă în modul de livrare a cărnii de bovine este şi aceea că se predau un număr încă mic de bovine îngrăşate la cali­tatea I, cele mai multe fiind de calitatea a II-a şi a IlI-a. Rezultatele sub posibilităţi se datoresc mai multor factori, din­tre care amintim: dispersarea in mod nejustificat a loturilor de bovine în mai multe grajduri şi la mai multe secţii; unui îngriji­tor i se repartizează încă animale de diferite sexe şi vîrste, lucru ce produce greutăţi în furajare şi în controlul producţiei. Livrarea ani­malelor îngrăşate abia în ultima decadă din trimestre, şi în special la sfîrşitul anului, produce un dezechilibru în bugetul de veni­turi al cooperativelor agricole. Lipsurile se datoresc în primul rînd faptului că unii preşedinţi şi specialişti care lucrează în unităţi nu au pus în aplicre măsurile indicate de organele de partid şi de stat cu privire la organizarea îngrăşătoriilor şi urmărirea rea­lizării sarcinilor de producţie. Nici organele I.R.I.C. nu s-au preocupat suficient de contracta­rea animalelor în cooperativele agricole, de urmărirea loturilor de bovine supuse îngrăşării, de recepţionarea şi transportul aces­or. GHEORGHE LAZAR vicepreşedinte al Consiliului agricol raional Luduş (Continuare în pag. a 3-a) ... Deşi am rupt şi ultima filă de calendar din luna august, ştrandurile se bucură încă de o mare afluenţă. In clişeu: Baza nautică „week-end" din Tîrgu-Mureş, în aceste zile. (Foto: GAAL ARPAD)

Next