Steaua Roşie, septembrie 1967 (Anul 18, nr. 205-230)

1967-09-03 / nr. 207

PAGINA 4 STEAUA ROȘIE Vietnamul de sud F.N.E. şi-a reafirmat hotărârea de a lupta pînă la victoria finală asupra agresorilor HANOI 2 (Agerpres). — Agenţia V.N.A. anunţă că la jumătatea lunii august, într-una din regiunile eliberate din Viet­namul de sud, a avut loc Con­gresul extraordinar al Frontului Naţional de Eliberare din Vietna­mul de sud. La lucrări au parti­cipat toţi membrii Comitetului Central al F.N.E., reprezentanţi ai partidelor politice, organiza­ţiilor de masă, diferitelor gru­pări religioase, ai comandamen­tului forţelor am­ate ale F.N.E. Congresul a examinat şi adop­tat programul politic al Fron­­tului Naţional de Eliberare pre­zentat de Huynh Tan Phat, vice­preşedinte al Prezidiului şi secre­tar al Comitetului Central al F.N.E. Sub conducerea F.N.E., arată programul, poporul sud-vietna­mez a obţinut victorii de pres­tigiu împotriva intervenţiei ame­ricane, dovedind că el a devenit singurul reprezentant al eroicu­lui popor sud-vietnamez. „Inde­pendenţa, suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a Viet­namului au fost recunoscute de către conferinţa de la Geneva din 1954, însă imperialiştii ame­ricani au sabotat acordurile de la Geneva, au instalat în Vietna­mul de sud un regim marionetă şi au încercat să transforme par­tea de sud a Vietnamului într-o colonie şi o bază militară, ur­mărind să prelungească împărţi­rea ţării noastre, să cucerească întregul Vietnam, astfel incit să-şi impună dominaţia în în­treaga Indochină şi în Asia de sud-est“ — se spune în docu­mentul program adoptat de Con­gresul extraordinar al F.N.E. Sarcinile şi obiectivele poporului vietnamez în lupta pentru salva­rea naţională sunt in prezent u­­nirea întregului popor, înfrînge­­rea hotărîtă a agresiunii impe­rialiste, răsturnarea administra­ţiei marionetă, crearea unei noi administraţii pe baza unei largi coaliţii democratice naţionale, constituirea unui Vietnam de sud independent, democratic, paşnic, neutru şi prosper şi o­­rientarea spre reunificarea paş­nică a patriei. Frontul Naţional de Eliberare se pronunţă consecvent pentru „unirea tuturor păturilor şi cla­selor sociale, partidelor şi orga­nizaţiilor politice, comunităţilor religioase, personalităţilor pa­triotice şi tuturor forţelor patrio­tice şi progresiste, indiferent de tendinţele lor politice în lupta împotriva imperialiştilor ameri­cani şi a lacheilor lor, pentru a restabili drepturile naţionale sa­cre ale poporului vietnamez şi pentru a reconstrui ţara“. Programul reafirmă hotărîrea Frontului Naţional de Eliberare de a lupta pentru înfăptuirea planului său politic până la vic­toria finală asupra agresorilor. Thieu­ şi Ky curăţă terenul... Nguyen Van Thieu, şeful regimului sud-vietnamez, îşi respectă „promisiunileA­­şa cum a declarat in urmă cu o săptămînă, el a înce­put luarea unor măsuri re­presive împotriva a 49 de ofiţeri superiori saigonezi, printre care şi şapte gene­rali, acuzaţi de „incapacita­te şi corupţie“. Vineri după­­amiază, primul dintre in­culpaţi, generalul Dang Van Quang, fost comandant al corpului patru de armată şi ministru al planului şi al dezvoltării, a compărut in faţa Consiliului generalilor sud-vietnamezi, prezidat de însuşi Nguyen Van Thieu, precum şi de primul minis­tru NijiCyen Kao Ky, dar, pină in prezent, nu se cu­nosc hotărîrile luate de Con­siliu in privinţa „inculpatu­lui“. Nu te ştie cit de compe­tent era Dang Wan Quang în cadrul funcţiilor pe care le deţinea, dar se pare că principala sa „vină“ o re­prezintă faptul că el a de­venit în ochii lui Thieu un rival primejdios. După cum apreciază corespondenţii de presă, graba acestuia de a-i judeca pe ofiţeri, chiar in ajunul alegerilor preziden­ţiale (la care el candidează pentru preşedinţie), nu pare să reprezinte altceva decit dorinţa sa de a nu neglija nici un fel de acţiune pen­tru a-şi îndepărta rivalii şi a-şi asigura o ,,victorie de­plină“ in alegeri. Imediat după reuniunea generalilor, colonelul Pham Van Lieu, fost conducător al poliţiei sud-vietnameze, a fost adus sub escortă in ca­pitală, împreună cu alţi doi ofiţeri subalterni. El este acuzat de a-şi fi mani­festat simpatiile faţă de un alt candidat la preşedinţie, Phan Khao Suu, care, după unele surse saigoneze, ar fi şi el reţinut la poliţie, pen­tru că... şi-ar fi cîştigat prea mulţi adepţi. Or, atît Thieu cit şi Ky au nevoie ca alegerile să decurgă „în li­nişte" şi fără surprize. Drept care, ei acţionează în consecinţă. V. ANGHEL Autorităţile militare sud­­vietnameze au suspendat sîmbătă două ziare care a­­păreau la Saigon, „Than Chung“ şi „Sang“, favora­­■ bile budiştilor din Vietna­mul de sud. Motivul acestei suspendări nu a fost anun­ţat, dar corespondenţii de presă apreciază că este vor­ba de încă o măsură a tan­demului Thieu şi Ky pentru a lichida orice formă de o­­poziţie în cadrul alegerilor prezidenţiale de azi, dumi­nică. Agenţia Reuter men­ţionează că ambele publica­­­ţii au primit anterior mai multe avertismente din par­tea guvernului pentru pozi­ţia adoptată în campania electorală, dar se pare, că ele nu s-au conformat „in­dicaţiilor“ primite. Baza americană de la Da Hang sub tirul patrioţilor SAIGON 2 (Agerpres).­­ Forţele patriotice sud-vietna­meze au atacat vineri noaptea cu rachete şi mortiere baza militară americană de la Da Nang, scoţînd din luptă numeroşi soldaţi şi ofi­ţeri. Totodată, precizează agenţii­le de presă, şapte avioane care se aflau în bază au fost distruse sau avariate. La numai şase kilometri depărtare, un alt grup de patrioţi a atacat baza de aprovizionare a puşcaşilor marini. O altă acţiune a fost întreprin­să la Phu Bai, asupra cartierului general al celei de-a treia divizii americane de puşcaşi marini. In total, relatează agenţiile de presă, citind comunicatele militare de la Saigon, 135 de militari americani au fost ucişi şi răniţi. Recunoaşterile preşedintelui Johnson WASHINGTON 2 (Agerpres). In cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele S.U.A. John­son a confirmat că el a autorizat bombardarea unui număr de o­­biective din R.D. Vietnam reco­mandate de autorităţile militare americane. Johnson a spus că nu am făcut şi nu va face în momen­tul actual nici o previziune cu privire la eventualitatea retrage­rii în viitor a trupelor S.U.A. din Vietnamul de sud. Cît priveşte a­­firmaţiile apărute în presa ame­ricană despre eventualitatea unei noi pauze în bombardamentele a­­viaţiei americane asupra R. D. Vietnam, el le-a caracterizat drept „speculaţii". Johnson a anunţat că în lunile viitoare este proiec­tată ţinerea unei conferinţe la ni­vel înalt a „aliaţilor" în războiul din Vietnam. Preşedintele S.U.A. a declarat că guvernul său nu intenţionează în prezent să reducă cererea pri­vind instituirea unei suprataxe fiscale de 10 la sută, aşa cum a fost prezentată Congresului. In legătură cu conflictele de muncă care iau amploare, el a subliniat că administraţia va face tot ce-i stă în putinţă pentru a evita o grevă de amploare în industria de automobile. Principiile politicii externe în spiritul colaborării a Mexicului, enunţate de preşedintele ţării CIUDAD DE MEXICO 2 (Ager­pres).­­ In mesajul anual adresat Congresului Naţional, preşedinte­le Mexicului, Gustavo Diaz Or­­daz, a enunţat principiile politi­cii externe a ţării sale. El a sub­liniat că Mexicul respectă drep­tul inalienabil al fiecărui popor de a-şi alege sistemul social pe care-l doreşte şi se pronunţă pentru neintervenţia în trebu­rile interne a altor state şi rezolvarea pe cale paşnică a dife­rendelor internaţionale. „Noi apă­răm cu consecvenţă, a arătat pre­şedintele, iar în unele cazuri cu preţul unor jertfe grele principiul neintervenţiei şi vom continua să respectăm acest principiu". Referindu-se la integrarea eco­nomică a ţărilor latino-america­­ne, Gustavo Diaz Ordaz a menţio­nat că aceasta este o problemă în exclusivitate latino-americană. A­­vând în vedere schimbul neechi­valent în comerţul dintre ţările Americii Latine şi Statele Unite, preşedintele Mexicului a arătat că „în momentul în care vor fi stabilite într-adevăr relaţii echi­tabile în comerţul internaţional, atunci vom putea vorbi despre o dezvoltare economică egală a di­feritelor zone ale lumii și despre progres social". Acţiuni de solidaritate cu deţinuţii politici din Grecia ROMA 2 (Agerpres). — In apărarea vieţii democraţilor greci arestaţi, printre care cunos­cutul compozitor Mikis Theodo­­rakis, a avut loc la Roma o de­monstraţie de solidaritate la ca­re au participat tineri de diferite tendinţe politice, împreună cu ei au demonstrat studenţi şi intelec­tuali greci, rude ale antifasciştilor aflaţi în închisori. Au fost decla­mate versuri ale poetului Iannis Ritsos, întemniţat în insula Leros, însoţite de lucrări muzicale din creaţia lui Theodorakis. La Milano, organizaţiile locale ale P.C.I., P.S.U., Partidului De­mocrat Creştin, P.S.I.U.P. şi Par­tidului Republican au protestat în comun într-o declaraţie împo­triva proceselor intentate oame­nilor politici şi de cultură greci, împotriva arestării muncitorilor şi altor cetăţeni. Telegrame de pro­test au fost trimise şi de alte or­ganizaţii şi personalităţi din via­ţa politică şi culturală din Italia. PARIS 2 (Agerpres). — Asociaţia internaţională a juriş­tilor democraţi a dat publicităţii la Paris o declaraţie în care îşi exprimă îngrijorarea pentru soar­ta deţinuţilor politici din Grecia. Asociaţia aminteşte că toate în­cercările de a primi din partea autorităţilor greceşti permisiunea pentru a stabili contacte cu deţi­nuţii politici au rămas fără re­zultat. In declaraţie se cere din nou autorităţilor de la Atena să per­mită unei delegaţii a Asociaţiei internaţionale a juriştilor demo­craţi să stabilească contacte cu deţinuţii politici din Grecia. Acorduri bulgaro-daneze SOFIA 2 (Agerpres). — Agenţia B.T.A. anunţă că la 2 septembrie preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al R.P. Bulgaria, Todor Jivkov, şi primul ministru danez, Jens Otto Krag, au sem­nat la Sofia un acord de colabo­rare în domeniul economiei, in­dustriei şi tehnicii. Cu acelaşi prilej a fost instituită o comisie mixtă bilaterală, care va discuta intr-un viitor apropiat programul colaborării concrete dintre cele două ţări. In aceeaşi zi, Jens Otto Krag şi ministrul afacerilor externe, Ivan Başev au semnat un acord referitor la desfiinţarea vizelor în­tre cele două țări. Gowon se pronunță pentru o nouă structură federală a Nigeriei LAGOS 2 (Agerpres). — In cursul unei alocuţiuni radio­difuzate, generalul Yakubu Go­won, şeful guvernului militar al Nigeriei, a declarat că operaţiu­nile militare împotriva provincii­lor secesioniste ar putea să înce­teze dacă acestea ar pune capăt secesiunii lor şi s-ar declara de acord cu instaurarea unei noi structuri federale bazate pe exis­tenţa a 12 state federate. „Guver­nul militar federal nu va accepta însă să negocieze cu Odumegwu Ojukwu (guvernatorul Biafrei), dacă acesta se prezintă în calita­te de lider al rebeliunii. Provin­cia vestică centrală trebuie să-şi stabilească un nou şef care să par­ticipe la negocierile de pace, şi a­­cesta trebuie să fie în măsură să apere unitatea Nigeriei". Genera­lul Gowon a calificat drept inac­ceptabilă orice soluţie bazată pe împărțirea federației nigeriene în patru regiuni. Succesele patrioţilor angolezi DAR ES SALAAM 2 (Ager­pres).­­ Intr-o declaraţie făcută la Dar-es-Salaam, reprezentantul Mişcării populare pentru elibera­rea Angolei (M.P.L.A.) a anunţat că în cursul lunilor iunie-iulie pa­trioţii angolezi au obţinut noi succese in lupta împotriva colo­nialiştilor portughezi. Numai în­tr-o singură provincie din estul Angolei, patrioţii au scos din lup­tă peste 200 de militari portu­ghezi, au doborât trei avioane şi au capturat o mare cantitate de arme şi echipament. ggf NMBI Hi wmmm : ‘­V •• W Hl in­wWl I Im mmmmm - ' Micul vas flu­vial „Siroco“, care navighează pe reţeaua de canale din estul Franţei, străbate o porţiune mai înaltă, un ade­vărat pasaj de nivel al apelor, care trece peste un rîu. DIN PRESA STRĂINĂ Mişcările greviste se intensifică în S.U.A. Cifrele ce indică numărul grevelor sunt în creştere în cursul acestei veri. Negocie­rile privitoare la încheierea contractelor colective, care au loc pe întreg cuprinsul Statelor Unite, reflectă o stare de agitaţie în rîndurile muncitorilor, agitaţie ce se poate compara cu cea pro­vocată de incidentele rasia­le din oraşele americane. Peste 700 de contracte co­lective, referitoare la peste 3 milioane de muncitori, au trebuit să fie revizuite, şi încă în împrejurări destul de dificile. Intensificarea caracterului militant al membrilor sindicatelor s-a manifestat tot mai mult în­că în cursul grevelor din 1966. Anul acesta, creşterea numărului revendicărilor şi a presiunilor a contribuit la crearea unei stări de agita­ţie mai îngrijorătoare decît se anticipa. Ultimele cifre date publi­cităţii de Ministerul Mun­cii al S.U.A. arată, de pil­dă, că în luna mai pierde­rile în zile-muncă au fost cele mai ridicate din ultimii 15 ani. Pe primele cinci luni ale anului, totalul a depăşit cifrele pentru toate perioadele comparabile, în­­cepînd din 1956. Peste 1.100.000 de muncitori au participat la 2.170 mișcări cu caracter grevist, perioa­dele de încetare a lucrului tinzînd să fie tot mai înde­lungate. In primele cinci luni ale acestui an, conflic­tele de muncă au dus la pierderea a 10.100.000 zile­­muncă. Aceste pierderi, cît și e­­fectul nefavorabil asupra e­­conomiei naţionale, au con­tinuat şi în cursul lunilor iunie şi iulie şi nici în pre­zent nu există motive de optimism. Negocierile care se duc în industria de auto­mobile nu dau semne îmbu­curătoare şi ar putea de­clanşa un lanţ de greve. O grevă declarată de circa 40.000 de muncitori din in­dustria cuprului, care afec­tează opt companii princi­pale, a intrat în a patra săptămînă. Dezacorduri con­tinuă să se manifeste în negocierile duse de Sindica­tul unit al oţelarilor şi alte zece sindicate mai mici cu marile companii „Anacon­da" , ,,Phelps Dodgs“, „Ke­­necott şi „American Smel­ting and Refining“. Greve au mai avut loc la căile fe­rate, în industria cauciucu­lui, la fabricile de conserve. Problema principală conti­nuă însă să fie situaţia din industria automobilelor, un­de divergenţele par să fie foarte greu de depăşit. S'11' dicatele cer garanţii Pen­­ asigurarea posturilor de cru, participarea muncit®1' lor la profiturile societăţi­lor şi egalizarea condiţi* . muncitorilor automobil^ canadieni de la societăţii®8 mericane, cu cele din SW ' Evitarea grevelor va fi t®8^ te dificilă, chiar dacă s® ' ajunge la un comp®®1“ . Doleanțele locale sie 5­dicatelor s-au acumulat asemenea măsură, inch­i* inevitabilă izbucnirea conflicte în diferite l®*8' ““'(CHRISTIAN^) româno-franceze O delegaţie a Adunării Naţiona­le Franceze, condusă de Achille Peretti, vicepreşedinte al Adunării, ne-a vizitat timp de 8 zile ţara, la invitaţia Marii Adunări Naţio­nale a Republicii Socialiste Ro­mânia. Vizita parlamentarilor francezi, ca răspuns la vizita unei delegaţii similare române , în Franţa, constituie o nouă şi im­portantă manifestare a bunelor relaţii statornicite între ţările noastre, adînc ancorate în istorie, favorizate de afinităţi de limbă şi cultură, de luptă pentru progres social. După cum este cunoscut, Româ­nia pune în centrul politicii sale externe dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi alianţă cu toate ţările socialiste şi promovează totodată cu cosecvenţă colaborarea largă pe diferite planuri cu toate ţările lu­mii, fiind convinsă că dezvoltarea relaţiilor diplomatice, politice, e­­conomice, parlamentare şi cultu­­ral-ştiinţifice dintre state avînd orînduiri sociale diferite oferă po­sibilitatea de a se găsi soluţii re­ciproc acceptabile pentru proble­mele de interes comun, pentru promovarea cauzei păcii şi priete­niei între popoare. In acest cadru , sublinia la dejunul oferit în cinstea parlamentarilor francezi preşedintele Marii Adunări Naţio­nale, Ştefan Voitec — se înscrie şi dezvoltarea continuă a relaţiilor ţării noastre cu Franţa, ţară de care ne leagă vechi şi nobile tra­diţii de prietenie. La rîndul său, vicepreşedintele Adunării Naţio­nale Franceze, Achille Peretti, subliniind necesitatea schimburilor multilaterale reciproce între toate ţările lumii spunea: Intre Franţa şi­­România, problema schimburi­lor interparlamentare prezintă o importanţă certă şi în relaţiile dintre două ţări corespund logicii faptelor. Contactele între cele două ţări ale noastre se pot afir­­ma în toate domeniile şi ele nu­ pot fi decît pozitive şi cu un rol fecund pentru ambele ţări ca ş­ pentru cauza păcii în general. E­­ficacitatea acestor relaţii se veri­­fică de altfel cu rezultatele obţi­­nute în timpul convorbirilor noas­­tre cu preşedintele Consiliului de Miniştri, cu preşedintele Marii Adunări Naţionale, cu alţi depu­­taţi, conducători ai unor între­­prinderi şi instituţii centrale vi­­zitate. Consider că între Franţa , România relaţiile interparlamenn­­tare şi legăturile multilaterale toate perspectivele să se extindă şi intensifice în interesul ambelor ţări. Nu există nimic care să ne despartă, ci totul contribuie vi­­ ne apropia. Nu o dată — ne-a declarat vi­­cepreşedintele Adunării Naţionale Franceze pe care l-am însoţit In călătoria sa prin ţară — am ră­mas profund impresionat de spon­­taneitatea manifestărilor de sim­patie ce ne-au fost făcute in ca­­litate de soli ai poporului fran­cez, de frumuseţea meleagurilor româneşti şi îndeosebi de marile construcţii industriale realizate In ţară, în ultimii ani, pe care pe drept cuvînt le putem numi cita­­dele ale vieţii moderne. Dorinţa comună exprimată In repetate rînduri de a extinde co­laborarea multilaterală, progrese­le realizate în apropierea dintre cele două ţări, domeniile largi ale vieţii internaţionale asupra căro­ra punctele de vedere ale parla­mentarilor români şi francezi coincid, constituie garanţia că Ro­mânia şi Franţa au condiţii favo­rabile pentru dezvoltarea priete­niei tradiţionale ce le uneşte. MIRCEA S. IONESCl redactor la Agerpres TELEGRAME ■ TELEGRAME ■ TELEGRAME CAIRO 2. — Corespondentul Agerpres, C. Oprică, transmite: La Cairo a avut Ioc schimbul instrumentelor de ratificare privind acordul comercial şi de plăţi de lungă durată, semnat la Bucu­reşti la 14 noiembrie 1966 între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Unită. Din partea română a luat parte Mircea Ni­­colaescu, ambasadorul ţării noastre la Cairo, iar din partea R.A.U. Abdullah el Erian, ambasador, directorul Direcţiei tratate din Ministerul Afacerilor Externe al RA.U. CANBERRA (Agerpres).­­ La Sydney s-a încheiat conferinţa in­ternaţională a economiştilor spe­cialişti în agricultură. Au parti­cipat delegaţi din 58 de ţări. Din România a participat Dumitriu Dumitru, şef de sector la Institu­tul de cercetări economice al A­­cademiei Republicii Socialiste Ro­mânia. Au fost dezbătute diferite refe­rate legate de problemele econo­miei agricole şi a planificării agri­culturii. KÖLN (Agerpres). — Ţările Pieţei comune deţin în prezent cea mai mare parte din rezerve­le de aur ale lumii occidentale şi anume 15,2 miliarde dolari, faţă de 13,2 miliarde cît deţin Statele Unite, se arată intr-un raport al Institutului industrial din Köln. Dintre ţările Pieţei comune, Franţa se situează pe primul loc cu rezerve în aur în valoare de 5,2 miliarde dolari, urmată de R.F. a Germaniei cu 4,3 miliarde dolari. RIO DE JANEIRO (Agerpres). — Poliţia din oraşul Belo Hori­zonte, capitala statului brazilian Minas Gerais, a folosit grenade cu gaze lacrimogene şi furtunuri cu apă pentru a împrăştia cîteva sute de profesori ce au organizat o manifestaţie în semn de pro­test împotriva întirzierii plăţii sa­lariilor. Manifestanţii au fost a­­tacaţi în momentul cînd se în­dreptau spre palatul guvernato­rului statului şi scandau lozinci antiguvernamentale. ADEN (Agerpres). — Hussein Bayumi, ministru al Informaţii­lor al guvernului Federaţiei Ara­biei de sud a recunoscut vineri că actualul guvern nu are „şan­se să supravieţuiască“. Bayuml singurul dintre miniştrii acestui guvern, care se mai află în pre­zent în Aden, a adăugat că insti­tuirea unui guvern stabil nu va fi posibilă „pînă ce poporul nu va avea posibilitatea să se pro­nunţe“. HELSINKI (Agerpres).­­ Un acord cu privire la deschiderea la Moscova a unei reprezentante a Camerei comerciale finland­ezo­­sovietice a fost semnat la Helsin­ki. Agenţia TASS apreciază că a­­cest acord va contribui la stabili­rea unor contacte directe între fir­­mele finlandeze şi sovietice, la extinderea comerţului dintre cele două țări. NEW YORK (Agerpres). " Comitetul special O.N.U. pentnu decolonizare a adoptat o rezolulie care cheamă Marea Britanie *­ Spania la reluarea fără intirzieri a convorbirilor privind Gibralta­rul „pentru a pune capăt situa­ției de colonie a acestui terito­­riu". SAN JUAN (Agerpres). — Incidente grave între militari nord­­americani şi populaţia civilă din insula portoricană Vieques 10 avut loc după ce s a aflat că guvernul de la Washington a respirss cererea locuitorilor insulei de retrocedare a pămînturilor trans­formate în baze militare. Manifestanţii au aruncat cu pietre p! sticle asupra a 200 de militari care au încercat să-i împrăştie. P°o­liţia a trimis întăriri cu elicopterele care împreună cu detaşame11 tele poliţiei militare motorizate de la baza „Roosevelt Roads'1 »“ acoperit retragerea infanteriştilor marini. Mai mulți civili porto­­ricani au fost arestați. Tiparul: întreprinderea Poligrafică Tg. Mureş. Comanda nr. 641.40.372 Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Piaţa Eroilor Sovietici nr. 2. Telefoane: 26-88, 26-89. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii.

Next