Steaua Roşie, octombrie 1967 (Anul 18, nr. 231-256)

1967-10-01 / nr. 231

a Etopo o Vil-a a campionatului naţional al Diviziei A la fotbal A sosit Rapidul! Nu facem nici o figură de stil. Da, a sosit Rapidul si la Tg.-Mureş. A venit în cursă directă de la Plovdiv, via Bu­cureşti, apoi la noi, pe malul Mureşului. Fără a fi încărcat de ,,glorii" — la Plovdiv, în Cupa cam­pionilor europeni puteau să scoată un rezultat mai onora­bil, actualmente deţin „lanter­na“ — Rapidul totuşi Ja­mine Rapid. Atunci, chiar de la oprire, în stafia tîrgumure­­şeană, numeroşi iubitori ai fot­balului s-au interesat de „pre­gătiri“. — Va juca oare Dumitriu 11? Ce-i cu Greavu? Ce e cu Co­­dreanu? Prin Interviziune am văzut că Răducanu s-ar fi ac­cidentat în jocul cu Trakia. Chiar şi prin intermediul co­respondentului nostru ceferist Toma Dorin nu putem smulge decit citeva cuvinte fostului internaţional Valentin Stănes­­cu, antrenorul Rapidului... — Trăim clipe destul de gre­le. Echipa n-a scăpat încă din acea psihoză... a nereuşitei. Cu toate acestea pot spune că în ciuda poziţiei precare din clasament am reuşit citeva jo­curi mai apropiate de valoarea reală. Am în vedere jocul cu Farul şi debutul în Cupa cam­pionilor europeni. O victorie la Plovdiv — pe care am scă­pat-o printre degete — ne-ar fi ridicat moralul Așa. .. To­tuși, la ora actuală sîntem în cea mai bună formă. încă nu m-am decis asupra echipei pe care o voi alinia în compania A.S.A. Tg.-Mureş. Asigurări pe toată linia. A sosit Rapidul, dar noaptea. E cu storurile trase, chiar şi în plină zi ca-ntr-o „cetate" pe roate. Bănuim în dosul lor în­că una din nopţile lungi ale lui Valentin Stănescu. II roade probabil aforismul gazetarilor: de la sublim la ridicol nu-i de­cit un pas. Şi Rapidul a trecut chiar şi peste acest pas ! In tabăra localnicilor, cu tot greul ce-l au de înfruntat — mai ales atacanţii — cu ma­sivii rapidi­şti, domneşte opti­mismul. Tiberiu Bone ne spunea: As­tăzi avem un joc dificil, cu atît mai mult cu cît Rapid este în revenire şi vrea cu orice preţ să salte de pe ultimul loc. Noi, in săptămîna pe care o încheiem, am marcat o reve­nire faţă de ultimele întîlniri. Sîntem hotărîţi să furnizăm un joc de calitate, care să mul­ţumească atît suporterii cît şi pe... gazetari. lată unspre­­zecele la care mă gîndesc: Bay — Tîmpănaru, Balázs, Toth, Czako — Dumitriu 111, Siko — Lungu, Pavlovici, Raksi, Miko. Este unsprezecele aproape „standard“ al mureşenilor. A­­cestora, abordînd partida cu maturitate şi elan caracteristic, in viteză şi pe aripi, le acor­dăm prima şansă. Cunoscînd Rapidul, totul mai depinde de ceva: să macine la infinit pe tot terenul, iar în clipa supre­mă să dea gol, căci betonul ra­­pidist ştie să mai şi. .. lufteze. ATANASIE POPA TEAUL KO­­fjan_al_Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional 4 pagini 25 bani Proletari din toate ţările, uniti-vi! Sărbătoarea recoltei Poeţii s-au obiş­nuit să vadă în toamnă anotimpul nostalgiilor discrete, „o zînă a melopee­­lor", un simbol al u­­nor stări de spirit crepusculare. Dar ca Janus, toamna are două feţe. Dacă poe­ţilor li s-a relevat mai ales tîlcul ei neiancolic, culegăto­rilor de pe ogoare toamna le dezvăluie contrariul şi anume opulenţa sevelor ca­re au rodit, lucrînd în fibrele vegetale începînd din primă­vară. Toamna este un a­­notimp al împliniri­lor şi al verificărilor. Natura se verifică pe sine dovedind ine­puizabilele ei resurse vitale, dar se verifi­că mai ales omul ca­re în milenara-i re­laţie cu mediul a smuls mereu şi a prefăcut în bun pentru sine forţele secrete ale pămîntu­­lui. Toamna e cea mai fidelă oglindă a can­tităţii şi calităţii muncii agricultoru­lui. Pornind de aici, desigur, poporul a generalizat o expe­rienţă de viaţă con­centrată în cristalele unui proverb ca­­ toamna se numără bobocii, luîndu-se în acest caz toamna ca etalon al valorii unei activităţi. Pentru muncitorii agricoli de pe ogoarele pa­triei noastre, ano­timpul ce ne preocu­pă înseamnă acţiune efervescentă de efec­tuare a celor mai di­verse lucrări : unele de cules, altele de pregătire a condiţii­lor necesare viitoarei recolte, pe care-n iarnă pluguşorul o va meni îmbelşuga­tă. Şi astfel se Intil­­nesc In toamnă sfîr­­şitul unui ciclu ve­getal cu primenirea începutului unei alte vieţi a ogoarelor, bucuria culesului cu nădejdea în frumu­seţea unei noi recol­te.­­ Prilejuind stări sentimente muncito­rilor agricoli, toam­na şi-a demonstrat vrednicia de a găz­dui într-una­­din zi­lele ei o SĂRBĂ­TOARE A RECOL­TEI, în care revărsa­rea dionisiacă a roa­delor să fie însoţită de o revărsare a cîn­­tecului şi jocului. In­stituirea la 1 octom­brie, anul trecut de către partid şi gu­vern a acestei săr­bători e un semn de mare cinstire acor­dată activităţii oa­menilor muncii din cooperativele agrico­le de producţie, din unităţile agricole de stat. In această zi, a­­gricultorii se vor o­­pri pentru o clipă şi vor contempla plini de satisfacţie produ­sele finite ale mun­cii lor de peste an. Ziua recoltei, tin­­zînd a deveni tradi­ţională, continuă a fi prin semnificaţii a­­proape dispărute, sărbătoarea populară a cununii de grîu. Prin măsurile lua­te de Uniunea Naţio­nală a Cooperativelor Agricole de Produc­ţie în colaborare cu Consiliul Superior al Agriculturii, as­tăzi, 1 octombrie, se vor organiza la sate şi oraşe serbări popu­lare care vor pune in valoare specificul folcloric şi etnogra­fic al fiecărei re­giuni, baluri, şeză­tori, focuri de tabă­ră, întreceri sporti­ve. Toate aceste ma­nifestări sînt o ex­presie a atît de uma­nei bucurii a mun­cii, precum şi prilej de evidenţiere a bri­găzilor, echipelor, cooperativelor cu merite deosebite în cultivarea ogoarelor, în producţia zooteh­nică. La expoziţiile cu produse vegetale şi animale, toamna aceasta îşi va deşer­ta în întregime cor­nul abundenţei, pri­lej de îmbunătăţire a aprovizionării popu­laţiei urbane. Expoziţiile vor da unui larg cerc de vi­zitatori şi cumpără­tori posibilitatea să aprecieze succesele agriculturii noastre socialiste. Cu prile­jul organizării expo­ziţiilor agricole în centrele regionale se vor înmîna distincţii cooperativelor agri­cole cu cele mai bu­ne rezultate în cul­tura griului pe re­giune, în cadrul con­cursului iniţiat de Uniunea Naţională a Cooperativelor A­­gricole de Producţie. Sărbătoarea recol­tei Insemnînd o tre­cere în revistă a re­zultatelor, va încres­­ta an de an pe răbo­jul strămoşesc noi izbînzi ale omului a­­supra naturii, redu­­cînd mereu gradul de dependenţă a roadelor de factorii naturali, datorită măsurilor prevăzute în actualul cincinal pentru dezvoltarea în România a unei agriculturi multilate­rale și intensive. SILVIA SIN setei Expozitii cu prilejul Zilei recoltei Cu prilejul Zilei recoltei, in cartierul 7 Noiembrie din Tg.-Mureş, la hala de desfa­cere a legumelor şi a fruc­telor, se inaugurează azi o expoziţie agricolă regională cu participarea mai multor sectoare : I.A.S., C.A.P., O.O.V.L.F., întreprinderile industriale care prelucrează produse agricole, coopera­ţia de consum, alimentaţia publică etc. In alte două locuri din oraş, parcul „Harghita“ şi Piaţa de zi din strada Cuza Vodă, s-au organizat expoziţii cu vin­za­re­a legumelor şi fructelor. Aici, timp de mai multe zile, se vor des­face pentru populaţia ora­şului, în cadrul pregătirilor de iarnă, însemnate canti­tăţi de roşii, ceapă, cartofi, varză, ardei, rădăcinoase, struguri, mere şi altele. Ex­poziţii agricole, precum şi expoziţii cu vînzare au fost organizate şi în alte oraşe din regiune. DE DE LI II. Dl 1.11 „PIRTIZulL“ OUEORGHIEll PRI­CIPIDLIIILTEIPR08N­C­TlfIfin ESTE mm 1 Producţia unei În­treprinderi trebuie obţinută cu un efort minim, pe baza unei tehnici moderne, mi­­nuită de un personal cu înaltă calificare. Deşi acest principiu al maltei productivi­tăţi este binecunoscut, unele conduceri de în­treprinderi îl ignoră. Rezultatul ? O pro­ductivitate a muncii scăzută şi risipă mare de forţă de muncă, concretizată în depă­şirea numărului me­diu de salariaţi şi a fondului de salarii. Am urmărit modul de îndeplinire a sar­cinii de creştere a productivităţii muncii la întreprinderea fo­restieră şi I.I.R. „Par­tizanul“ din Gheor­­ghieni. De la bun­ în­ceput remarcăm că datorită unei organi­zări necorespunzătoa­re a activităţii de producţie, folosirii forţei de muncă, pla­nul productivităţii muncii nu a fost rea­lizat. La I.F. Gheor­­ghieni acest indicator a fost îndeplinit în proporţie de numai 93,6 la sută, iar la I.I.R. „Partizanul" Gheorghieni, de 88,4 la sută. In cadrul I. F. Gheorghieni, pentru obţinerea unei pro­ductivităţi sporite la exploatarea lemnului, e necesară organizarea producţiei şi a muncii în aşa fel, incit dife­ritele operaţii ca: do­borâtul, fasonatul, us­carea masei lemnoa­se, curăţirea parchete­lor şi altele, să se fa­că în perioada opti­mă, cu forţă de mun­că corespunzătoare, îmbinarea activităţi­lor din întreprindere trebuie realizată in aşa fel, incit să se a­­sigure folosirea cit mai productivă a muncitorilor. Din cau­za exploatării neraţio­nale a masei lemnoa­se, în luna august, cea mai mare par­te a­ lu­crătorilor au fost fo­losiţi pentru activităţi auxiliare sau nepro­ductive, ca: executa­rea drumurilor de ac­ces, curăţirea parche­telor ş. a. Deşi altfel planificat, la curăţirea parchetelor s-a folosit peste o pătrime din numărul muncitorilor. Aceasta a determinat scoaterea unui însem­nat număr de lucră­tori specializaţi în tă­iatul, fasonatul arbo­rilor şi folosirea lor în munci inferioare calificării lor, asigu­­rîndu-se în acelaşi timp cîştigul cores­punzător activităţii de bază. Aşa se explică că în luna august la sectorul de exploatare productivitatea mun­cii a fost realizată în proporţie de numai 86 la sută, în condi­ţiile depăşirii numă­rului mediu scriptic cu 6,5 la sută şi a fondului de salarii cu 2,7 la sută. Consumîn­­du-se neraţional re­zervele de masă lem­noasă din doborîturi­­le de vînt, din locu­rile uşor accesibile, cu buşteni de cea mai bună calitate, între­prinderea a fost obli­gată la construirea drumurilor de acces, apoi, buştenii rămaşi de calitate mai slabă şi dimensiuni mai mici cer un volum mai mare de muncă pentru realizarea ace­­leiaşi cantităţi. Directorul întreprin­derii ne motivează că această folosire nera­ţională a forţei de muncă se datoreşte faptului că întreprin­derea are sarcină ma­ximă de producţie, că nerealizările din luna august au drept scop atenuare­a depăşirilor anterioare. Deci în­treprinderea în loc să desfăşoare o activita­te ritmică, să realize­ze sarcinile de plan la toţi indicatorii, în fiecare lună, pe baza folosirii corespunză­toare a utilajelor şi lucrătorilor, a consi­derat că e mai bine să adopte în primele 7 luni munca în asalt, însoţită de o delăsare în luna august. Chiar dacă rezultatele glo­bale ar fi aceleaşi, e­­fectul este foarte di­ferit: întreprinderea plăteşte cu preţul li­nei mari risipe de forţă de muncă şi mijloace băneşti, ne­­îndeplinirea planului de producţie şi a pro­ductivităţii muncii. O situaţie necores­punzătoare există şi la sectorul de industria­lizare a lemnului. Ca­pacitatea de produc­ţie este folosită in­complet. La cele trei unităţi, faţă de 6.600 m , s-au realizat în luna august 5.090 m­c, depăşindu-se numărul mediu scriptic cu 2,9 la sută şi cîştigul me­diu cu 5,9 la sută. O bună parte din mun­citori sunt folosiţi la inventarierea masei lemnoase. La I.I.R. „Partiza­nul" Gheorghieni, ne­­îndeplinirea indicato­rului la productivita­tea muncii are la ba­ză slaba aproviziona­re cu materie primă, la care se mai adaugă unele defecţiuni ale utilajelor şi folosirea muncii manuale. Re­zultatele cele mai sla­be s-au obţinut la sec­ţiile: construcţii de maşini, metalurgică şi timplărie. Aici, din cauza lipsei unor ma­teriale ca: şuruburi, profile, oţeluri diferi­te, P.A.L., furnir, productivitatea mun­cii s-a realizat în pro­porţii între 65 şi 83 la sută.­­ „ Am depus tot e­­fortul pentru aprovi­zionarea întreprinde­rii, ne spune ingine­rul-şef, Szász Mihai. Numai că acest efort nu se concretizează. Secţiile continuă să ducă lipsă de mate­riale. Aceasta a făcut ca în întreprindere să se execute produse sau piese la care le era asigurată materia primă. Maşini şi mun­citori, specializaţi în executarea anumitor produse sau operaţii sunt acum nevoiţi să se „acomodeze“ la confecţionarea altora. Desigur, aceasta duce la scăderea considera­bilă a îndemînării muncitorilor şi la fo­losirea necorespunză­toare a utilajului. Nu­mai în luna august, întreruperile neprevă­zute în funcţionarea utilajelor se ridică la 11 la sută din timpul efectiv lucrat. Fondul de timp al muncitori­lor a fost utilizat în proporţie de 91 la sută. Durata efectivă a unei zile de lucru la secţia timplărie a fost de 6,9 ore, iar la sec­ţia metalurgie de 7 ore. Aşadar, ore în­tregi în cadrul unei ION CISMAŞ (Continuare în pag . 2-a) MASĂ OFERITĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Simbătă seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia au ofe­rit la Bucureşti o masă în cinstea tovarăşului Todor Jivkov şi a so­ţiei sale. Au luat parte tovarăşii Alexan­dru Bîrlădeanu, Alexandru Dră­­ghici, cu soţia, Ilie Verdeţ, cu so­ţia, Iosif Banc, cu soţia, Manea Mănescu, Mihai Dalea, cu soţia, Andrei Păcuraru, şef de secţie la C.C. al P.C.R., precum şi amba­sadorul Bulgariei la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov. Masa a decurs într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Ritmul actual al recoltărilor şi pregătirii terenului frînează desfăşurarea însămînțărilor Sîntem în plină campanie de insămînţări. Lucrătorii ogoarelor se străduiesc ca griul şi celelalte culturi de toamnă să fie însămîn­­ţate în epoca optimă. Din datele centralizate la Consiliul agricol regional rezultă că în săptămîna care a trecut ritmul semănatului s-a accentuat în toate raioanele. Suprafaţa însămînţată total se ridică, la nivelul regiunii, la a­­proape 38.000 de ha, reprezentînd 33,7 la sută din plan. Griul a fost însămînţat în cooperativele agri­cole în proporţie de 26 la sută. Cele mai bune rezultate la însă­­mînţatul griului şi secarei s-au obţinut în raioanele Gheorghieni şi Reghin care au efectuat lucra­rea în proporţie de 55,5 şi res­pectiv 36,8 la sută. Grăbirea a­­cestei lucrări se impune mai ales în cooperativele agricole din ra­ioanele Tg.-Mureş, Tîrnăveni şi în cele aparţinătoare de oraşul Tg.­­Mureş unde realizările sunt cu­prinse între 13—19 la sută. Dacă la insămînţări rezultatele sunt oarecum satisfăcătoare, nu acelaşi lucru se poate spune des­pre eliberarea şi pregătirea tere­nului, care în zilele următoare­ va avea efect negativ asupra mersu­lui însâmînţărilor. Este inexplica­bil faptul că realizările obţinute în săptămîna aceasta la aceste lu­crări sunt mai mici decit cele din săptămîna anterioară. La arături de însămînţare s-a realizat un ritm zilnic de numai 1.233 ha. R­a­­portînd acest­ ritm numai la ju­mătate din parcul de tractoare existent, rezultă că realizările zil­nice pe tractor sunt sub 1 ha. A­­ceasta înseamnă un procent de utilizare de numai 44 la sută. Cît privește pregătirea patului germi­nativ, utilizarea mașinilor în a­­ceastă săptămînă a fost mai mică cu 3 procente faţă de săptămîna anterioară. Ritmuri scăzute la a­­ceste lucrări s-au realizat în ge­neral în toate raioanele, dar mai ales in Tg.-Mureş, Tîrnăveni şi Ciuc. Această situaţie, care va frîna desfăşurarea însămînţărilor în cea mai optimă perioadă, nu este ana­lizată cu simţ de răspundere de tovarăşii din permanenţa consiliu­lui agricol regional şi a uniunii cooperatiste regionale. Măsurile luate pînă acum de aceste organe nu au eficacitatea dorită. După zece zile de la începerea campaniei de insămînţări, cele mai slabe realizări obţine raionul Tg.-Mureş deşi este unul din cele mai mari raioane agricole din re­giune. Această situaţie nu este întîm­­plătoare. Faţă de săptămîna an­terioară, procentul de utilizare a tractoarelor la arat a scăzut în această săptămînă cu 3 la sută, iar la pregătirea terenului cu 2 la sută. Am vrea să ştim dacă la această stare de lucruri tovarăşii P Pastor şi L. Stan, directo­rii celor două S.M T. din ra­ion vor veni cu justificări sau vor lua măsuri concrete pentru acce­lerarea ritmului la aceste lucrări. Raionul Tg.-Mureş stă slab şi cu recoltatul sfeclei şi a porum­bului. In timp ce la nivelul re- . giunii sfecla s-a recoltat în pro­porţie de 33 la sută, în raionul Tg.-Mureş numai de pe 22,7 la sută. La porumb situaţia este mult mai critică. In săptămîna dintre 22—29 septembrie s-a re­coltat zilnic pe un C.A.P. mai puţin de 1,5 ha cu porumb. Faţă de această stare de lucruri ne întrebăm cît mai aşteaptă factorii de răspundere din acest raion să T. DUMBRAVEANU (Continuare in pag. a 2-a) Deşi copt, multe unităţi ne­glijează recoltarea porumbului de pe suprafeţele unde urmea­ză a fi însămînţat griul. C.A.P. din Căluşeni, Ceţiaş, Glodeni, Moşuni, Sîngeorgiu de Pădu­re, Bogata, Grindeni, Deag şi multe altele din raioanele­ Tîr­năveni, Reghin şi Odorhei, pi­­nă la 29 septembrie n-au re­coltat nici un ştiulete de po­rumb. GRIUL: Nene porumb, te-ai roşcovit de tot, de ce nu-ţi vezi de pământul tău că mi-a sosit şi mie vremea semăna­tului ? PORUMBUL: Ce să fac, pi­­ciule? Am imbăt­rînit aşteptând şi singur nu mă pot urm­i din foc. Dar am să fac un tărăboi să se audă chiar şi pînă la preşedinţii uniunilor­ coopera­tiste raionale. TELEGRAMA Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de-a XVIII-a aniversări a proclamării Repu­blicii Populare Chineze vă adresez dumneavoastră, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez calde felicitări. Poporul român, care nutreşte sentimente de profundă stimă şi prietenie faţă de poporul frate chinez, se bucură din toată inima de realizările remarcabile ale oamenilor muncii conduşi de Partidul Comunist Chinez şi le urează noi succese in construirea societăţii socialiste, îmi exprim încrederea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală româno-chineze, bazate pe principiile marxism-leninis­mului şi internaţionalismului socialist, se vor dezvolta şi pe mai de­parte în interesul ambelor noastre ţări, al cauzei socialismului şi păcii în lume. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România In pag. a 2-a : Noul mers al trenurilor pag. a 3-a : MAGAZIN in ■ VIZITA TOVARĂŞULUI TODOR IN JARA NOASTRĂ In continuarea vizitei de prie­tenie pe care o face în ţara noastră, tovarăşul Todor Jivkov şi soţia împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia au fost în zilele de 29 şi 30 septem­brie oaspeţii regiunilor Cluj şi Mureş-Autonomă Maghiară. Au fost vizitate întreprinderi industriale, sate, unde peste tot înalţii oaspeţi au fost salutaţi cu căldură şi dragoste de local­nici, însoţiţi de tovarăşii Iosif Banc, Mihai Dalea, Nicolae Ve­reş, prim-secretar al Comitetu­lui regional Mureş-Autonomă Maghiară al P.C.R., precum şi de ambasadorul Bulgariei la Bucu­­reşti, Gheorghi Bogdanov, cei doi conducători au luat parte la o vînătoare. JIVKOV

Next