Steaua Roşie, noiembrie 1967 (Anul 18, nr. 257-282)

1967-11-01 / nr. 257

Satu-Mare, important centru din vestul ţării noastre se îmbogăţeşte cu noi construcţii. Iată câteva clădiri frumoase ale unui cartier al oraşului recent terminat. P­rea multe lucrări de mică mecanizare sînt încă neterminate încă din faza de dezbatere a ci­frelor de plan pe anul In curs, oa­menii muncii au­ făcut ’valoroase propuneri pentru „ perfecţionarea proceselor tehnologice, pentru spo-‘ rirea capacităţilor de producţie prin lucrări de mică mecanizare. De fapt o comparaţie cu realiză­rile anului precedent ne arată că numărul şi valoarea lucrărilor prevăzute pentru anul 1967 sunt in creştere cu 10 la sută şi respec­tiv 56 la sută, ceea ce constituie un aspect pozitiv. întreprinderile au fost preocupate în acest an în mai mare m­ăsură ca lucrările de mică mecanizare să aibă o eficien­ţă sporită. Lucrarea de electrifi­care şi modernizare a morii din Brădeşti, raionul Odorhei, de e­­xemplu, în valoare de 124.000 lei, are o eficienţă economică anuală de 305.000 lei, ceea ce înseamnă că la fiecare leu investit revine o economie anuală de 2,40 lei. La I.R.U.M. Reghin, la un număr de cinci lucrări, cu valori diferite, economia anuală este de 4,80 lei, la fiecare leu investit. Lucrări de­ mică mecanizare cu o bună efi­cienţă economică s-au mai reali­zat şi la întreprinderile forestiere din Miercurea Ciuc, Gheorghieni şi Topliţa, la Uzinele de fier Vlă­­hiţa ş. a. Făcându-se însă un bilanţ al realizărilor pe cele trei trimestre ale anului în curs, rezultă că a­­cestea nu sunt pe măsura planu­lui amintit mai sus şi proporţio­nal cu timpul parcurs. Confirma­rea aprecierii noastre rezultă din faptul că pînă la 30 septembrie a. c., din 704 lucrări prevăzute în plan, în valoare de 53 milioane de lei, s-a deschis finanțarea numai pentru 420 lucrări în valoare de 33 milioane de lei. Invocînd diferite motive, I.R.E.M.C. Miercurea Ciuc, Com­binatul chimic Tîrnăveni, Fabrica de pielărie şi mănuşi, I.A.P.L. Co­fetarul din Tg.-Mureş şi altele au cen­t­­ restructurarea, planului ,­ini­ţial, cu milioane de­ lei. Suntem­ de acord că un plan de lucrări, cum este cel de mică mecanizare, poa­te fi îmbunătăţit pe parcurs şi chiar trebuie făcut acest lucru deoarece tehnica nu stă pe loc, şi oamenii trebuie să fie într-o per­manentă căutare şi perfecţionare tehnică a agregatelor şi instalaţii­lor. Nu mai suntem­ însă de acord cu acele întreprinderi care restruc­turează planul iniţial fără să mai vină cu alte lucrări noi. Aceasta denotă în mod evident că stabili­rea lucrărilor nu s-a făcut cu dis-OVIDIU ENACICA şeful serviciului de coordonare şi sinteză din Sucursala regională Tg.-Mureş a Băncii Naţionale (Continuare în pag. a 3-a) A „Intîmplări care n-au fost născocite de noi — Dragă, ar trebui să-l du­cem pe Georgel la frizer. Uite cum arată: parc-ar fi Gianni Morandi in mizerie! . . . Așa că, după masă, Georgel o ia pe mămica de mină, mă­mica pe mine de braț și-o por­nim la „nenea frizeru“. Pînă să ajungem în oraș ne mai o­prim să facem ceva cumpără­turi. La „Alimentara“ din stra­da Doja Gheorghe de lîngă blocuri nu ne mai oprim, că a­­colo e întotdeauna coadă la pli­ne, în timp ce la alte centre suntem­ serviţi imediat. La alte trei alimentare rămîn cu gura căscată cînd soţia e salutată încă din uşă într-un mod foar­te ciudat: „Perlan alb“ şi „Per­­lan albastru" n-avem încă“ ... „Uite dom'le — îmi zic — ăştia o ştiu pe nevastă-mea numai de cîteva luni şi deja ştiu ce vrea, iar eu o cunosc de 10 ani şi... In al patrulea magazin e salutată altfel: „Hîrtie igieni­că încă n-avem ...“ In al cinci­lea: „Numai“ „Nemere“ şi „He­be“ ...“ — Eu zic — îi spun soţiei — că ne-aim­ încărcat destul!... Şi-apoi am pornit-o la frizer. — Şi minge cu pene? — se smiorcăie Georgel. — A, da, minge! Dar ştii Georgele că nu au! — Poate că acum au, tăticu­le! încearcă rugător. — Să-ncercăm — mă resem­nez eu. Mergem la magazinul „Sport* şi discuţia se reia — pentru a cita oară? Vînzătoarea mă pri­meşte amabilă. — A, tovarăşul... Vă cu­nosc — soţia se uită la mine întrebător şi mă săgetează cu înţeles. Mă cunoaşte ca pe un cal breaz fata asta. Anul trecut un prieten i-a adus lui Geor­gel două rachete de badmin­ton (sport asemănător tenisu­lui, dar se joacă cu mingi din pene). Numai că mingile s-au stricat și cum la magazinul din Tg.-Mureş au sosit astfel de rachete, am încercat să cumpăr mingi de rezervă. Numai că unde nu-i cap, vai de picioare, achizitorii au adus rachete, dar n-au adus... mingi!!! Și eu Un tătic (pentru conformitate Romeo Morari) (Continuare în pag. a 3-a) S­pre înserate, într-un local public înțesat de consumatori, intră un individ, împleticindu­­se. Ajuns la tejghea, solicită a fi servit cu alcool. Este refuzat pe bună dreptate de personalul de deservire, deoarece se află în stare de euforie. Enervat de refuzul categoric cu care i s-a respins cererea, începe să trîn­­tească mesele la care se aflau consumatori, să spargă pahare, halbe, scrumiere, sticle şi gea­murile vitrinei şi să ameninţe cu cuţitul personalul de deser­vire. Ameninţările sînt însoţite de injurii şi expresii triviale, pe care hîrtia nu le suportă... Intr-un tîrziu spiritele se liniş­tesc, panica astfel creată se destramă şi „eroul" nostru se linişteşte, nu din proprie ini­ţiativă, ci datorită intervenţiei hotărîte a organelor de ordine. La prima vedere s-ar părea că citim pasaje dintr-un roman ■ gen „Western", sau urmărim o secvenţă din ultimele produc­ţii comerciale ale genului cine­matografic, dar nu, eroare! Cele descrise s-au petrecut, de neînchipuit, în zilele noas­tre. Sunt faptele antisociale co­mise în seara zilei de 19 oc­tombrie 1967, în incinta bufe­tului „Tuşnad" din Tg.-Mureş, iar autorul lor este Szöts Fe­renc, om în vîrstă, cu tîmplele argintii. De necrezut, dar totuşi adevărat. Peste cîteva zile, secvenţa continuă, dar de astă dată nu în localul public amintit, ci în­tr-o sală a tribunalului. „Eroul" nostru, îmbrăcat în haine văr­gate, este invitat să dea expli­caţii. Se scuză, declarînd că nu-şi aminteşte ceea ce a făcut. Dezbaterile iau sfîrşit şi cel în cauză este condamnat la un an închisoare corecţională pentru infracţiunea de huliganism şi distrugerea avutului obştesc. Proletari din toate ţările, nnîțT­ v3J TEfiUA ROSIE Organ al Comitetului regional de partid Mureș-Autonomă Maghiară­­și al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 257 (2.991) Miercuri, 1 noiembrie 1967 4 pagini 25 bani NOUTĂŢI din cooperaţia meşteşugărească In cursul lunii noiembrie a. c. va fi dat în folosinţă noul ate­lier de întreţinere pentru auto­turisme de pe strada Gheorghe Doja din Tîrgu-Mureş. Servi­ciile în acest atelier vor fi asi­gurate de lucrători de la coope­rativa „Metalul“. ★ Unităţile de croitorie ale cooperaţiei meşteşugăreşti din Tg.-Mureş, cum sunt cele de pe străzile Kossuth Lajos, Trandafirilor şi Bolyai, au fost aprovizionate cu un nou pro­dus — imitaţie de piele de an­tilopă — cu denumirea de anti­­loctex. La cererea clienţilor, ele execută din acest material frumos şi durabil diferite bior­dele de sacouri pentru bărbaţi şi pardesie pentru femei. Preţul unui metru de antiloctex sim­plu e de 150 lei, iar al celui îmblănit 280 lei. r. La Gheorghieni, în cadrul cooperaţiei meşteşugăreşti „La­cul Roşu“ au fost de curînd date în folosinţă două noi ate­liere pentru tîmplărie şi tapi­ţerie. Cu acestea, spaţiul de producţie al cooperaţiei s-a mă­rit cu circa 250 m­p, iar deser­virea publicului se face în con­diţii bune. Pentru realizarea unui mo­bilier stil de bună calitate, la cooperativa „Arta mobila“ din Tîrgu-Mureş, a fost de curînd instalat în producţie un nou utilaj de sculptat după şablon. Prin intrarea în funcţiune a utilajului, productivitatea mun­cii la faza de sculptat va fi mult superioară celei manuale. Ca o măsură a creşterii gra­dului de deservire a populaţiei în secţiile de textile ale coope­rativelor din Gheorghieni, Cristuru Secuiesc, Tîrnăveni, Sarmaş, Reghin şi Odorhei, se preconizează lărgirea produc­ţiei de confecţii de serie mică la sortimentele: raglane, pal­toane, tricotaje, pantaloni din tergal şi altele. Pe această cale numai în tri­mestrul IV a. c. se va realiza o producţie de circa 9.000 de va­glane pentru bărbaţi şi femei, 7.000 buc pantaloni şi circa 3.000 de diferite tricotaje. In localitatea Sîngeorgiu de Pădure se află în stadiul de finisaj o nouă hală ce va cu­prinde ateliere de lăcătuşerie cu o suprafaţă de circa 450 m­p. Obiectivul va fi deservit de cooperatorii de la „Deservi­rea“ din localitate. AUREL DAN Acest ceas electric de curînd terminat ornează centrul oraşu­lui Tg.-Mureş. El are 3 feţe, poţi deci vedea ora în orice parte te găseşti. 1CRONICA1 O importantă realizare la Institutul de fizică atomică La Institutul de fizică atomică s-a realizat după o concepţie originală primul laser de putere cu bioxid de carbon. Acest tip de laser emite în infraroşu, în jurul lungimii de undă de 10 microni, puteri de ordinul zecilor şi sutelor de waţi. Asemenea puteri asi­gură utilizarea laserului in diverse scopuri tehnologice în indus­trie, printre care suduri şi perforări de materiale plastice şi alte materiale. O altă proprietate a radiaţiei laserelor cu bioxid de carbon cu emisa de 10 microni (invizibilă) o constituie faptul că ea nu este absorbită de atmosferă şi poate servi la comunicaţii la mari distanţe şi pe orice timp. In acelaşi timp, realizarea noii instalaţii lărgeşte domeniile cercetării fundamentale, permiţind oamenilor noştri de ştiinţă să efectueze noi studii asupra structurii materiei, de optică nelinia­ră etc. Laserul construit de un grup de specialişti de la I.F.A. condus de prof. dr. docent Ion Agârbiceanu, membru corespondent al A­­cademiei, are, la categoria sa de dimensiuni, performanţe similare instalaţiilor perfecţionate de acest gen realizate pe plan mondial. (Agerpres) //I s­ sIs s IsI *MIs !t M­­M Mara de pasageri „Expresul“ GALAŢI. — Marţi şi-a început cursele pe Dunăre a doua navă de pasageri de tipul celor cu aripi imerse, cu care a fost înzestrată flota noastră comercială. „Expresul“, cum se numeşte vasul, atinge o viteză maximă de 65—70 km pe oră, se deplasează cu întreg cor­pul ridicat deasupra apei, este foarte mobil în timpul navigaţiei şi are o capacitate de 64 locuri. „Expresul“ şi-a făcut debutul pe ruta Galaţi — Brăila, unde cerinţele de transport sunt mai mari, urmînd ca după o serie de probe să preia definitiv traseul Galaţi — Tulcea. (Agerpres) Invenţie privind sistemul de iluminare a autovehiculelor TIMIŞOARA. P Lt. major ing. Viorel Crişan de la Direc­ţia regională a miliţiei Banat şi ing. Vasile Hossu sunt poseso­rii brevetului unei invenţii pri­vind sistemul de iluminare pentru autovehicule în timpul nopţii. Sistemul conceput,­­ a­­daptabil la toate tipurile de autovehicule, constă în folosi­rea suplimentară a două lămpi reflectoare cu fază mică, ecra­nate, montate una în faţă, pe partea dreaptă a maşinii, şi al­ta în spate, pe partea stîngă. Cînd vehiculele care circulă din sens opus ajung la distanţa regulamentară, luminile obiş­nuite se sting concomitent cu aprinderea celor instalate după poziţia arătată. Lumina razelor proiectate în faţă serveşte la o­­­rientarea proprie a conducăto­rului auto, în timp ce lampa din spate, aşezată pe partea stîngă a vehiculului, luminează lateral drumul pentru cel ce vine din direcţia opusă. Dat fiind că o mare parte din acci­dentele de circulaţie pe timp de noapte sunt cauzate de „or­birea“ reciprocă cu farurile, noul sistem de iluminare asigu­ră circulaţiei nocturne un grad sporit de siguranţă. (Agerpres) ­Manifestări­­le lipsei de cuviinţă Din păcate, asemenea ..acte de vitejie" nu-i aparţin numai lui Szöts Ferenc, ci şi altor ..eroi" ca Lukács Sándor, An­drus Virgil, şi alţii, care şi ei s-au dat în „spectacol” în lo­calurile publice din oraşul Tg.­­Mureş, sfidînd normele de con­vieţuire socială şi călcînd în picioare buna cuviinţă. Şi ei ca şi Szöts, şi-au primit pedeapsa binemeritată. Societatea noastră nu poate tolera manifestările huliganice şi de aceea le reprimă cu foată asprimea. In lupta împotriva huliganismului, ca şi a celorlal­te infracţiuni contra regulilor de convieţuire socială, statul nostru urmăreşte în primul rînd întărirea acelor fenomene ale vieţii sociale, care fac să crească conştiinţa socialistă a cetăţenilor şi, în acelaşi timp, slăbirea fenomenelor care exer­cită o influenţă negativă asu­pra conformaţiei spirituale, a conduitei morale a oamenilor Totodată el extinde şi perfec­ţionează neîncetat munca edu­cativă ce se desfăşoară . .■ cele mai diferite planuri în familie, şcoală, în colectivele diferite­lor întreprinderi şi organizaţii obşteşti. Huliganismul, reminiscenţă a unei lumi de mult apuse, tre­buie să dispară. La acţiunea de stîrpire a lui sunt chemaţi să-şi aducă contribuţia toţi oamenii muncii. NICOLAE STANESCU procuror în nanina a *3. a Din activitatea in pagina a o-a rnKmT­TnR CONSILIILOR AGRICOLE Viaţa reclamă creşterea responsabilităţii în coordonarea şi îndrumarea producţiei agricole Se construieşte o casa de cultură la Sovata In oraşul Sovata, se constru­ieşte o modernă casă de cultu­ră. In mare parte lucrările de construcţie au fost efectuate. Noua casă de cultură cuprin­de: o sală de spectacole, cabi­nă pentru actori, o sală de dans, bibliotecă, sală de lectură, pre­cum şi un laborator pentru fo­toamatori. Pentru această con­strucţie au fost alocate peste 250.000 lei. Comitetul U.T.C. şi comite­tul sindicatului de la I.F. So­vata au organizat cu tinerii ac­ţiuni de muncă patriotică, în cadrul cărora s-au efectuat 7.500 de ore. Noua casă de cultură își va­­ începe activitatea la începutul anului viitor. * ANDREI CZERAN III I I * sis t Expoziţie de artă culinară In luna noiembrie a. c. I.A.P.L. Mureşul din Tg.-Mu­reş, organizează o serie de ex­poziţii de preparate culinare. Prima expoziţie cu vînzare se va deschide azi în localul bu­fetului Dorna. Vor fi expuse 64 preparate cu specific local. Produsele expuse sunt pregă­tite de colectivul bucătăriei bu­fetului Doina, cu participarea bucătarului Francisc Vizi și a maistrului de artă culinară Martin Székely. A­ RIES Tg.-Mureş I s IV IsIs Is I Is II II I i Documentaţii pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare In prezent specialiştii de la D.R.I.F.O.T. Tîrgu-Mureş, în­tocmesc noi documentaţii pen­tru lucrări de îmbunătăţiri funciare. In documentaţie sunt cuprinse circa 10.000 hectare de teren care vor fi date circu­itului agricol în anii următori. Is I »v IV I MVIs BUN VENIT LA „STEJARUL ii In aceste zile de toamnă turistului sau călătorului care se-n­­dreaptă spre Topliţa, un popas plăcut şi reconfortant ii oferă „Stejarul1* — noul restaurant din Răs­­toliţa. „Stejarul1* — aşezat într-un cadru pitoresc pe valea Mu­reşului, constituie totodată un nou o­­biectiv turistic — după părerea specia­liştilor — unic în ge­nul său. Construit în stil canton de pădurar, noul obiectiv al coo­peraţiei de consum se compune dintr-un restaurant cu o ca­pacitate de 70 de lo­curi şi o cofetărie cu 40 de locuri. La amenajarea noului obiectiv co­mercial un sprijin e­­fectiv a fost acordat şi de către sfatul popular comunal. Prin munca volunta­ră a sătenilor, spre noul restaurant a fost construit un pod şi un trotuar, iar in faţa clădirii s-a ame­najat un părculeţ cu arbuşti de brad şi de ienupăr. Interiorul, prin ar­monia culorilor, in­­genozitatea construc­ţiei, ambianţa ferici­tă intre folosirea tra­diţionalului, a diferi­telor motive popu­lare şi satisfacerea cerinţelor comerţului modern, creează o at­mosferă plăcută, in­timă, ospitalieră. Chiar de la intra­re, clienţii sunt pri­miţi de ospătari îm­brăcaţi in uniforme stil pădurar. In inte­rior oaspeţii sunt in­vitaţi să ia loc pe scaune din stejar, sculptate. Pe mese, feţe brodate cu motive populare. Ta­vanul e format din grinzi dăltuite. Pereţii sunt acope­riţi cu esenţă de ste­jar şi curmei de cer. Seara, iluminatul e­­lectric — ingenios instalat, sub forma unor felinare — de­gajă o lumină plăcu­tă, odihnitoare. Pen­­tru anotimpul frigu­ros, un cămin solid, construit din cără­mizi. In fine, un me­niu bogat şi gustos, băuturi alese, dintre care — potrivit sti­lului unităţii — nu lipseşte nici rachiul de brad — iată o descriere sumară despre ceea ce oferă clienţilor „Stejarul“. Noul local chiar din prima zi a găz­duit sute de oaspeţi, — turişti, localnici — care s-au declarat unanim mulţumiţi de mîncărurile servite, mai ales de ciorba de fasole cu costiţă afumată şi de tocă­niţa servită cu mă­măligă — „speciali­tăţi ale casei1*, care nu vor lipsi nici­odată din meniu ... Astfel socotim deci pe deplin justificat să transmitem invita­ţia personalului nou­lui local din Răstoli­­ţa: „Bun venit la Stejarul1*. P. D. p .ţ. -;V.’ - - 'V.:; ■ , . Natură pitorească, aer curat, mincare şi băutură de calitate. Cum să nu se simtă bine cel care poposeşte într-un astfel de local?

Next