Steaua Roşie, decembrie 1967 (Anul 18, nr. 283-309)

1967-12-01 / nr. 283

În învăţămîntul agrozootehnic, NOUL AN ŞCOLAR a Început, dar mai sînt săli de curs ce îşi aşteaptă Încă lectorii şi cursanţii O dată cu terminarea lucrărilor agricole din cîmp, ţăranii cooperatori din raionul Tîrnă­­veni îşi îndreaptă atenţia cu interes spre perfec­ţionarea pregătirii profesionale şi dobîndirea de noi cunoştinţe care să-i ajute să smulgă pămîn­­tului roade bogate. Ca şi în anul şcolar trecut, pentru ei au fost organizate cercuri de 3 ani pe profile de cultura plantelor de cîmp, creşterea a­­nimalelor, legumicultură, pomicultură şi viticultu­ră. Pentru absolvenţi au fost create cicluri de conferinţe cu scopul aprofundării cunoştinţelor, cu durata de un an, iar pentru cei necuprinşi în învăţămîntul agrozootehnic se organizează la că­minele culturale săteşti cicluri de expuneri pe teme agrozootehnice. Rolul acestor forme de instruire profesiona­lă a ţăranilor cooperatori este de la un an la al­tul mai mare. Explicaţia trebuie căutată în pro­gresele agriculturii noastre, în nevoia de a pro­mova rapid cuceririle ştiinţei, în special cele lega­te de mecanizare, irigaţii, chimizare etc. Urmărind înlăturarea unor deficienţe semnalate în anul trecut şi ridicarea calitativă a întregului proces de pregătire teoretică şi practică a cursanţilor, consiliul agricol raional şi uniunea raională a C.A.P. au iniţiat în această toamnă o dezbatere cu toţi lectorii cercurilor agrozootehnice. Schimbul de păreri, lecţiile model prezentate, ca şi propu­nerile şi măsurile stabilite cu această ocazie ne îndreptăţeau să credem că în acest an şcolar se va produce saltul calitativ aşteptat. Desigur e pre­matur să punem la îndoială realizarea scopului pentru care, la un moment dat, erau canalizate multe preocupări. Totuşi, vrem să atragem aten­ţia că nu peste tot s-a pornit cu dreptul in noul an şcolar. Unele stridenţe de cadenţă se semna­lează chiar în comandamentul diriguitor de la consiliul agricol raional şi U.R.C.A.P. Tovarăşii de aici, cuprinşi în vîrtejul altor treburi, au lăsat baltă grija pentru învăţămîntul agrozootehnic. Urmarea? Deşi calendaristic anul şcolar a început, mai sînt încă săli de curs care îşi aşeaptă lectorii şi cursanţii; în alte părţi materialul intuitiv şi do­cumentar este destul de sărac, casele laborator nu sunt puse la punct, lipseşte controlul şi îndru­marea efectivă din partea organelor raionale. Cu puţine excepţii, deschiderea noului an şco­lar s-a făcut, iar lectorii mai conştiincioşi, ca cei de la Găneşti, Sînbenedic şi din alte părţi au tre­cut la predarea lecţiilor. Remarcăm însă că în timpul documentării nu am întîlnit nici un caz în care tovarăşii de la consiliul agricol sau de la U.R.C.A.P. să fi fost prezenţi la deschiderea în­­văţămîntului sau să asiste la predarea lecţiilor. Ar fi fost credem, un bun prilej pentru ei de a se documenta la faţa locului asupra pregătirilor fă­cute, ar fi putut lua pe loc măsuri care să facili­teze ridicarea calitativă a întregului proces in­structiv. îndrumarea prin adrese şi note telefonice, fără prezenţa la faţa locului a factorilor inves­tiţi cu această sarcină, nu este eficientă. Dovadă M. BALDEANU ! (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-văl TEflUfi ROŞIE PiSan al Comitetului regional de partid l­ureş-Monemă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 283 (3.017) Vineri, 1 decembrie 1967 ^■anaa 4 pagini 25 bani Intr-o zi cu soare, in depozitul Combinatului de industrializare a lemnului Reghin. Cheresteaua este sortată și stivuită cu multă grijă. dh\ J. Spaţiul producţie se extinde In cadrul întreprinderii orăşeneşti de industrie locală din Tg.-Mureş au început importante lucrări de extin­dere a spaţiului de producţie. Pe stra­da Gh. Doja, de pildă, se află în con­strucţie o clădire destinată unui ate­lier mecanic, înzestrat cu utilaje de mare productivitate. De asemenea, se lucrează intens şi la lărgirea spaţiului de producţie în actuala secţie de cauciuc cu încă 1.000 mp. In final la această secţie se vor produce importante cantităţi de talpă de cauciuc. Se plantează noi livezi cooperativele agricole din raioanele Odor­­hei (81.500 buc.), Re­ghin (64.100). Multe din viitoare­le plantaţii au deja proiectele întocmite de către specialiştii de la D.R.I.F.O.T., dar pină acum prea puţin s-a întreprins pentru aplicarea lor în practică. De ase­menea, deşi a sosit vremea plantării po­milor, încă Consiliul agricol raional Odor­­hei nu a depus des­făşurătorul la Agro­­sem, pentru ca aces­ta să ştie cui şi cîţi pomi să livreze pe unităţi. In vederea înfiin­ţării de noi plantaţii de pomi, extinderii celor existente şi completării golurilor în livezile tinere, pentru toamna aceas­ta şi primăvara vii­toare s-a prevăzut ca numai în cooperati­vele agricole din re­giunea noastră să fie plantaţi 248.100 de pomi fructiferi. Din aceştia mărul are o pondere de 65 la su­tă. Diferenţa pro­vine din specii ca: prun, păr, cireş, nuc etc. Cei mai mulţi pomi sunt prevăzuţi a fi plantaţi de către TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC SOCIALIST UNGAR GUVERNULUI REVOLUŢIONAR MUNCITORESC-TARANESC UNGAR BUDAPESTA In legătură cu încetarea din viaţă a dr. Münnich Ferenc, militant de seamă al miş­cării muncitoreşti şi om de stat al Republicii Populare Ungare, Comitetul Central al Par­tidului Comunist Român şi Consiliul de Mi­niştri al Republicii Socialiste România ex­primă profunde condoleanţe Comitetului Cen­­tral al Partidului Muncitoresc Socialist Un­gar, Guvernului Revoluţionar Muncitoresc- Ţărănesc Ungar şi familiei îndoliate. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN CONSILIUL DE MINISTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA La Fabrica de ciment din Medgidia CONSTANȚA. — La Fabrica de ciment din Medgidia se montează o nouă linie teh­nologică complexă pentru producerea cimen­tului pe cale uscată. DISCUŢIE DESPRE.Cercurile de elevi prima treaptă spre cercetarea ştiinţifică Activitatea cercurilor de e­­levi, capitol de bază al planului general de activitate al şcolii, capătă o importanţă tot mai mare, atrăgînd în sfera ei pe cei mai buni elevi la învăţătu­ră, determinînd astfel o emu­laţie a activităţii de la clasă, un prim pas către izvoarele cercetării ştiinţifice. O discuţie cu cadre de spe­cialitate din unităţi de învăţă­­mînt cu profile diferite este de natură să dezvăluie preocupa­rea pentru alegerea profilului cercurilor de elevi, adecvat fie­cărei şcoli, să prezinte conside­raţii şi sugestii preţioase pen­tru adîncirea orizontului cercurilor de elevi din şcoală, cercurilor de elevi din cadrul casei pionierilor. Au participat la discuţie: lector universitar Asztalos Im­re, directorul cabinetului pe­dagogic, şeful catedrei de pe­dagogie de la Institutul peda­gogic de trei ani; prof. Elisa­­beta Szekeres, director adjunct la liceul „Al. Papiu Ilarian"; prof. emerit Gheorghe Oros, directorul liceului pedagogic; prof. Emil Pop, responsabilul cercului de limba şi literatura română de la liceul pedagogic. Discuţia s-a referit la rolul, orizontul şi conţinutul activi­tăţii cercurilor de elevi, la pre­ocuparea cadrelor didactice pentru selecţionarea elevilor apţi pentru cercuri, la profilul cercurilor în raport cu speci­ficul şcolii, la baza materială a cercurilor. — Aşadar, ce părere aveţi despre rolul, orizontul şi conţi­nutul cercurilor de elevi? — Activitatea cercurilor de elevi — ne spune tov. Aszta­los Imre — este de natură să adîncească cunoştinţele căpă­tate la lecţii, să perfecţioneze priceperile şi deprinderile, să lărgească orizontul de cunoştin­ţe al elevilor, iar în ultimii ani de şcoală să-i iniţieze în taine­le cercetării ştiinţifice. Pornind de la studenţi, viitorii profe­sori şi conducători de cercuri, putem spune că la cursul de pedagogie ne ocupăm pe larg de pregătirea acestora pentru a şti să desfăşoare cu compe­tenţă şi dragoste activitatea în cercurile de elevi. Aceasta este pregătirea teoretică. La prac­tica în şcoală, studenţii iau contact direct cu activitatea pe cercuri participînd la şedinţele acestora. Aşadar, viitorii pro­fesori sunt iniţiaţi în tainele activităţii complexe a cercuri­lor de elevi încă din institut. Am reţinut ideea că impul­sul activităţii cercurilor pe o­­biecte îl dă profesorul de spe­cialitate. El trebuie să defineas­că şi conţinutul activităţii cer­cului în funcţie de specificul şcolii. — Absolvenţii liceului peda­gogic vor fi învăţători şi edu­catoare care, în cea mai mare parte, îşi vor desfăşura activi­tatea în mediul sătesc. Aceas- OLGA APOSTOL (Continuare în pag. a 2-a) Raliu turistic Azi, 1 decembrie, 28 de au­­tomobilişti din Tg.-Mureş plea­că într-un raliu turistic orga­nizat de Filiala O.N.T. şi Filiala A.C.R. Raliul turistic se des­făşoară pe traseul Tg.-Mureş — Sibiu — Deva — Arad — Timişoara — Belgrad şi retur pe la Timişoara — Arad — O­­radea — Cluj — Tg.-Mureş şi durează trei zile. Festival muzical Comitetul orăşenesc U.T.C. Tg.-Mureş, in colaborare cu Casa de cultură a sindicatelor, organizează în cinstea celei de-a XX-a aniversări a procla­mării Republicii Socialiste Ro­mânia un festival al muzicii u­­şoare şi populare, intitulat „Re­publica — tinereţea noastră“. Pînă la 15 decembrie cînd va începe festivalul, la Casa de cultură a sindicatelor din Tg.­­Mureş va avea loc selecţia ce­lor mai bune formaţii de muzi­că uşoară şi populară din oraş, precum şi a unor tineri so­lişti vocali şi de dans. MAGAZIN NOU LA MARCULENI In comuna Mărculeni, raio­nul Tg.-Mureş,­­zilele acestea se va deschide noul magazin cu o suprafaţă de circa 120 m­p. El cuprinde o unitate pentru desfacerea produselor alimentare, un bufet şi va dispune de o magazie pentru depozitarea mărfurilor. F" Privire din depărtare peste Aleea Carpați din Tg.-Mureș. Cît vezi cu ochii — clădiri înalte de 9 etaje. Din fonduri sindicale Uniunea Generală a Sindi­catelor alocă an de an impor­tante fonduri pentru dezvolta­rea continuă a bazei tehnico­­materiale a activităţii cultu­ral-educative de masă. Numai pentru construirea unor noi case de cultură au fost chel­tuiţi în anul 1967, din bugetele sindicatelor, peste 25 milioane lei. La cele 11 case de cultură ale sindicatelor existente în unele centre muncitoreşti, se va mai adăuga în acest an una în oraşul Gheorghe Gheorghiu- Dej. Se află, de asemenea, în construcţie noi case de cultu­ră în oraşele Galaţi, Baia Ma­re, Piteşti şi Suceava, şi un club în oraşul Mediaş. A crescut în acest an şi re­ţeaua cluburilor şi a bibliote­cilor din întreprinderi şi in­stituţii prin diferite amena­jări. Numărul cărţilor cu care sunt dotate bibliotecile sindi­cale se ridică în prezent la peste 11 milioane de volume. Valoarea materialelor cultu­­ral-artistice — aparate de proiecţie, de luat vederi, tele­vizoare, magnetofoane, costu­me şi instrumente pentru for­maţiile artistice de amatori — cu care au fost dotate casele de cultură şi cluburile în acest an totalizează circa 23 mi­lioane lei. Cheltuieli însemnate din bu­getele sindicatelor au fost pre­văzute pentru lărgirea bazei materiale în staţiunile balneo­climaterice. De pildă, în sta­ţiunea Amara, regiunea Bucu­reşti, a început construirea u­­nui modern complex sanato­­rial cu o capacitate de 1.000 de locuri, iar la băile Felix, regiunea Crişana, s-a trecut la organizarea şantierului noului complex sanatorial ca­re la terminare va avea o ca­pacitate de 950 de locuri. La Năvodari se află în construc­ţie o tabără de copii care va găzdui în final 6.000 de tineri. Valoarea tuturor acestor o­­biective se ridică la peste 200 milioane lei. Alte 40 de mi­lioane lei sunt alocate anual din fondurile de asigurări so­ciale pentru îmbunătăţirea condiţiilor de odihnă şi trata­ment ale oamenilor muncii. Tot în anul 1967 sindicatele au participat la construirea u­­nor stadioane şi săli de sport, bazine de înot, extinderea şi modernizarea celor existente, dotarea asociaţiilor cu mate­rial sportiv etc., cheltuind în acest scop 75 milioane lei; pentru trimiterea şcolarilor în tabere şi colonii au fost alo­caţi peste 40 milioane lei. (Agerpres) Preocuparea co­merţului socialist pentru îmbunătăţirea continuă a reclamei comerciale — che­mată să contribuie şi ea la obţinerea unei cît mai bune legă­turi între producţie şi consum, implicit la îndeplinirea planului de circulaţie a mărfu­­rilor — s-a concre­tizat în schimbul de experienţă desfăşurat recent la Tg.-Mureş, cu participarea colec­tivelor de vitrinieri­­decoratori ai organi­zaţiilor comerciale de stat şi din coopera­ţia de consum din întreaga ţară, care au amenajat aici, în ca­drul unui concurs do­tat cu premii în o­­biecte, un număr de 55 vitrine ale secto­rului alimentar. Sarcina juriului, compus din delegaţii M.C.I., Centrocoop, ai organizaţiilor comer­ciale şi ai cooperaţiei de consum din dife­rite regiuni, de a se pronunţa asupra ce­lor mai reuşite vitri­ne, nu a fost deloc uşoară, pentru că me­sajul publicitar al majorităţii expuneri­lor a reuşit să atin­gă ţelul urmărit: pu­terea de a atrage şi convinge pe trecă­tori şi de a-i trans­forma din privitori în cumpărători. Ale- Cîştigătorii concursului de vitrine­ gerea unor tematici originale, folosirea cu simţ estetic a meto­delor şi mijloacelor înaintate de etalare, utilizarea mai eficien­tă a spaţiilor din vi­trine — atît pe ori­zontală cît şi pe ver­ticală — constituie elementele de bază ce au permis realiza­rea unui echilibru ar­monios între abun­denţa de produse şi evitarea aspectului de aglomerare a mărfu­rilor. Eforturile depuse de colectivele de vi­­trinieri pentru ame­najarea la un nivel superior a unor vitri­ne sugestive şi atră­gătoare este expri­mat prin cele 24 de premii, menţiuni şi evidenţieri acordate de juriu. In sistema M.C.I., premiul I a fost de­cernat expunerii de băuturi, cu întreaga gamă a vinurilor de Tîrnave (Perla, Ries­ling, Sauvignon, Fe­tească, Superior, Tra­miner) prezentate in­genios cu elemente mişcătoare şi jocuri de lumini combinate cu o cromatică scli­pitoare, de corpul de vitri­­­eri de la O.C.L. Conf­ert Mixt Tîrnă­­veni într-una din vi­trinele magazinului alimentar cu autoser­vire din Piaţa Tran­dafirilor. Cu mijloa­ce asemănătoare, axa­te pe o tematică ac­tuală importantă a comerţului — acţiu­nea de popularizare a uleiurilor dietetice produse din germeni de porumb şi floarea soarelui — vitrina magazinului alimen­tar general nr. 128 din Piaţa Trandafiri­lor a obţinut unul din cele două premii II (colectivul de vi­­trinieri de la O.C.L. Alimentara — Tg.­­Mureş), celălalt pre­miu II revenind vi­­trinierilor de la O.C.L. Curtea de Ar­geş. Trei premii III au fost cîştigate de colectivele de vitri­­nieri din Cluj, Timi­şoara şi Braşov. In sectorul coope­ratist, premiul I a fost atribuit vitrinei magazinului alimen­tar general din str. Kossuth Lajos nr. 101 aranjată de vitrinie­­rii raionului Odorhei, care a fost apreciată atît pentru tematice aleasă cît şi pentru modul de prezentare al unor produse com­plimentare în comer­ţul alimentar, pre­miul II a fost împăr­ţit vitrinelor realiza­te de colectivele de vitrinieri din Braşov, Banat şi Miercurea- Ciuc, iar trei premii III celor din regiunile Dobrogea, Bucureşti şi Suceava. In timpul desfăşu­rării concursului a ieșit la iveală că o bună parte din vitri­nele sectorului ali­mentar prezintă o structură defectuoasă scopului și posedă un sistem de iluminare necorespunzător, lip­suri pe care O.C.L.­ Alimentara va trebui să le remedieze cit mai curînd posibil. ION TAUBMAN I«MW!mSgciuamţu Premieră la Teatrul de stat Q V I T U R A de Sergiu Fărcăşan Astă-seară, secţia română a Teatrului de stat din Tg.-Mureş prezintă cea de-a treia premie­ră din actuala stagiune. Cu această ocazie va vedea lumina rampei cea mai recentă lucrare dramatică a cunoscutu­lui scriitor şi ziarist bucu­­reştean SERGIU FARCAŞAN. LOVITURA. Este un strigăt de revoltă împotriva calomniatori­lor, defăimătorilor, oportunişti­lor, laşilor, ticăloşilor de orice speţă, o piesă scrisă şi jucată cu năduf, cu sinceritate, dar şi cu optimism, cu încredere in triumful — uneori greu, dar inevitabil — al adevărului şi dreptăţii. Rolul principal al piesei es­te interpretat de tinărul actor Florin Crăciunescu, pe care spectatorii l-au cunoscut din spectacolele „Mătrăguna" şi „Accidentul”. Alături de el mai evoluează,­in regia lui George Teodorescu şi scenografia lui Ştefan Hablinski, artişti în­drăgiţi de publicul tîrgumu­­reşean, ca: Viorel Comănici, Anca Roşu, Dinu Cezar şi Mi­hai Gingulescu, precum şi trei actori care se prezintă cu a­­ceastă ocazie pentru prima oa­ră in faţa spectatorilor din ora­şul nostru: Tănase Cazimir, Irene Flaman şi debutanta Ilea­na Dunăreanu. Notăm că piesa lui Sergiu Fărcăşan, a cărei premieră pe ţară a avut loc recent la Tea­trul „Constantin Nottara“ din Bucureşti, se bucură în capi­tală de un mare succes de pu­blic, pe care sperăm că îl va obţine şi în faţa iubitorilor de teatru din Tg.-Mureș. M Pag. a 3-a: DOCUMENTELE PLENARE! C.C. AL P.C.R. în dezbatere­a materiala . ► p A APĂRUT: ) ' ' : -- CAWMDMWH. SCINTEIA S 1908 Prezentarea cărţii Academiei Ieri, în cadrul librăriei „U­­niversală" din Tg.-Mureş s-a deschis o expoziţie cu lu­crările apărute în Editu­ra Academiei Republicii Socialiste România. Cu acest prilej, Emanuel Kinsbruner de la Editura Academiei, a prezentat citi­­rilor lucrări din cele mai diferite domenii ale cercetării ştiinţifice din ţara noastră,precum şi opere complete ale clasicilor ştiinţei şi culturii româneşti şi uni­versale. De asemenea sunt ex­puse lucrări de mare impor­tanţă naţională care au adus o contribuţie de seamă la a­­firmarea succeselor ştiinței românești peste hotare.

Next