Steaua Roşie, februarie 1968 (Anul 19, nr. 26-50)

1968-02-01 / nr. 26

. De 12 ani ţine... dar este loc pentru şi mai bine Zilele trecute mecanizatorii de la S.M.T. Tg.-Mureş, întruniţi în adunare generală, au analizat activitatea desfăşurată în anul 1967, au stabilit măsurile tehnice şi organizatorice pentru îndeplinirea în bune condiţiuni a sarcinilor de plan pe anul 1968. De 12 ani, aici fiecare bilanţ anual indică realizarea şi depăşirea planului de producţie şi importante rezultate in reducerea preţului de cost. In anul 1967 de exemplu, colectivul de muncă al acestei staţiuni Şi-a realizat planul de producţie în proporţie de 112 la sută, iar preţul de cost al fiecărui cantra de lucrare agricolă executată mecanizat a fost redus sub nivelul planificat. Unele brigăzi de mecanizatori ca cele conduse de Ion Popşor, György Gábor, Dominic Ráduly, Ioan Hurdugaciu şi Dezideriu Pásztor şi-au realizat sarcinile planului anual în proporţie de 141— 120 la sută. Dînd dovadă de multă pricepere şi de o bună organizare a muncii, unele brigăzi au realizat — pe lingă depăşirea planului de producţie — şi însemnate reduceri ale cheltuielilor de producţie. La brigada de tractoare condusă de Ioan Hurdugaciu, de exemplu, care lucrează pe ogoarele cooperativei agricole „Viaţa Nouă” din Tg.-Mureş, prin buna gospodărire a carburanţilor, eliminarea deplasărilor în gol şi prin buna întreţinere a maşinilor, preţul de cost a fost redus Pe marginea adunărilor de dezbatere a cifrelor de plan în S.M.T. cu 13,17 lei pe fiecare hontra, ceea ce pe brigadă înseamnă o economie de 67.312 lei. Acest exemplu nu este unicul. Brigada 27 care lucrează pe ogoarele cooperativelor din Sîntana de Mureș a realizat anul trecut economii însumînd 73.000 de lei. Au crescut realizările pe diferite maşini agricole , ceea ce practic înseamnă extinderea mecanizării muncilor agricole, diversificarea lor. Astfel, cu fiecare combină s-au recoltat în medie câte 60,5 hectare de păioase faţă de 50 de ha în 1966 şi 41 de ha în 1965. Suprafaţa prăşită cu cultivatoarele s-a dublat in ultimii doi ani Darea de seamă şi mai mulţi vorbitori printre care Alexandru Patakfalvi, Vasile Suciu, Ion Popşor, Andrei Horgoş, Ioan Radu, Victor Iszlai şi alţii au arătat că atît în activitatea din anul trecut cit şi în cea din acest an au fost şi este încă mult loc pentru mai bine. Realizările multor brigăzi şi mecanizatori (111 mecanizatori şi-au depăşit sarcinile de plan în fiecare campanie din anul trecut) au fost umbrite de activitatea nesatisfăcătoare înregistrată de alte cîteva brigăzi de mecanizatori. Brigăzile conduse de Albert Magyari, Carol Fekete, Samson Tagán şi-au realizat sarcinile de plan în producţie de numai 92—96 la sută. La brigada din Ernei, condusă de Nicolae Kosa, ca urmare a proastei gospodăriri şi manipulări a carburanţilor şi a lipsei de preocupare pentru buna întreţinere şi funcţionare a parcului de maşini şi tractoare, preţul de cost a fost depăşit cu peste 32.000 de lei. Cheltuielile prevăzute au fost depăşite şi de mecanizatorii care lucrează la C.A.P. Crăciuneşti. Prea multe maşini agricole stau de ani de zile nefolosite, fie la sediul brigăzii, fie în remizele staţiunii de maşini şi tractoare. Astfel, anul trecut n-au lucrat deloc sau aproape deloc cositoarele mecanice, greblele, dislocatoarele de sfeclă, maşinile de recoltat cartofi şi altele. Aşa cum au arătat mai mulţi vorbitori, planul nu trebuie realizat doar pe seama executării arăturilor şi însămînţărilor, a cîtorva lucrări de bază. Tractoriştii trebuie să se preocupe mai mult de mecanizarea întreţinerii culturilor, combaterea dăunătorilor, stropiri în vie, recoltatul furajelor, mecanizarea unor lucrări în zootehnie, cu alte cuvinte de diversificarea mecanizării muncilor agricole. Pe bună dreptate tractoristul Andrei Horgoş a subliniat că din volumul total al muncilor agricole executate de el anul trecut, lucrările clasice — arătura, grăpatul, însămînţatul, recoltatul — reprezintă cu ceva mai mult de 10 la sută. In rest el a executat cele mai felurite lucrări care pot fi executate cu mijloacele mecanice de care dispune brigada. Mai mulţi vorbitori au susţinut iniţiativa conducerii staţiunii ca fiecare brigadă să aibă stabilit — pe lingă sarcinile de producţie — şi fondurile băneşti, mijloacele materiale cu care să realizeze lucrările prevăzute. In acest fel , urmărindu-se lună de lună realizarea lucrărilor prevăzute la nivelul cheltuielilor stabilite, pot fi luate din timp măsuri pentru a preveni depăşirea cheltuielilor de producţie. Sarcinile pentru anul 1968 prevăd o creştere a volumului de munci agricole cu peste 10 la sută faţă de planul din anul trecut. In cele 24 de cooperative agricole deservite, mecanizatorii vor trebui să efectueze un volum de lucrări echivalent cu 182.800 de hectare de arătură normală. Propunerile făcute privind revizuirea dotării fiecărei brigăzi şi a stabilirii de sarcini concrete pentru fiecare maşină, trebuie îmbinate cu măsuri hotărîte pentru folosirea mai bună a utilajelor din dotare şi reducerea cheltuielilor de producţie. Numai prin creşterea şi diversificarea volumului de munci agricole mecanizate, prin utilizarea cu eficienţă maximă a timpului de lucru al mecanizatorilor şi al celorlalţi lucrători din staţiune, se pot crea condiţiile pentru trecerea la aplicarea principiului gestiunii economice proprii. Planul de măsuri adoptat cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan cuprinde o serie de obiective consacrate acestui scop final. Au și fost luate o serie de măsuri pregătitoare pentru ca muncile agricole din viitoarele campanii ale acestui an să se desfășoare în cele mai bune condiţiuni. V. OLTEANU Un deceniu de cercetare S-au împlinit 10 ani de la intrarea în funcţiune a ciclotronului Institutului de fizică atomică din Bucureşti, instalaţie cu ajutorul căreia se cercetează structura nucleului, procesul de fisiune şi se fac alte studii care prezintă in etapa actuală un in derstiintâ°rieiblÎ pentru oamenii de ştinga din întreaga lume. O vizita la cîcîotron mi-a prilejuit remednirea cu vechi Cunoştinţe, alături de care, in ianuarie 1953, am asistat cu emo ie la pornirea instalaţiei. împreuna cu ei se aflau mulţi dintinerii cercetători formaţi în ultimii ani. Experienţa acumulată în deceniul ce s-a scurs, conjugată cu dorinţa permanentă de a contribui la ridicarea prestigiului ştiinţei româneşti în domeniul cercetării nucleare, au dus la obţinerea unor realizări de seamă, recunoscute şi apreciate peste hotare. Contribuţia, însemnată la elucidarea unor taine ale nucleului i-a făcut cunoscuţi pe „ciclotronişti“, cum li se spune în institut, în numeroase centre de cercetări nucleare de peste hotare. Azi, pe adresa lor sosesc scrisori, invitaţii de la colegi de branşă de pe diferite meridiane ale globului. In unele din ele se solicită informaţii în legătură cu punerea în evidenţă a aşa-numitului „efect de compensare în funcţia de excitaţie", realizare care a constituit punct de plecare pentru unele cercetări noi în Italia. In altele se cer relaţii şi date ştiinţifice privind izomerul izotopului staniolul descoperit de cercetătorii români. Acest izomer, pus în evidenţă la Institutul de fizică atomică Bucureşti, figurează acum în toate tabelele internaţionale de izomeri şi spectre nucleare. De mai mulţi ani, la ciclotronul nostru se efectuează lucrări asupra fisiunii spontane a nucleelor cu o greutate mai mare decât a uraniului. Cercetările făcute au permis punerea în evidenţă a primelor informaţii cantitative cu privire la înţelegerea acestui nou fenomen. Recunoaşterea competenţei fizicienilor români este confirmată şi de numeroasele solicitări de colaborare ce li se fac de institute cu tradiţie în cercetarea nucleară din diferite ţări, printre care centre renumite din S.U.A., Elveţia, Uniunea Sovietică. O serie de cercetători de la ciclotron au lucrat şi continuă să lucreze la „tandemul" (accelerator electrostatic de tip deosebit) Institutului danez „Niels Bohr“. Primele date care se interpretează acum în ambele institute constituie un punct de plecare pentru o colaborare fructuoasă şi de durată între cercetătorii români şi danezi. Principalele rezultate obţinute în deceniul de cercetări la ciclotron au fost concretizate în aproximativ 200 de lucrări ştiinţifice publicate în reviste de specialitate din ţară şi de peste hotare. O bună parte din succesele dobîndite în aceşti ani se datoreşte îmbunătăţirii performanţelor ciclotronului, căruia specialiştii noştri i-au lărgit gama posibilităţilor de investigaţie şi cercetare. Astfel, energia protonilor a fost mărită de la 6,5 la 14 MEV (mega electroni volţi), iar variaţia energiei de la 3 la 14 MEV. Colectivul ciclotronului a păşit în cel de-al doilea deceniu de existenţă hotărit ca pe baza condiţiilor asigurate de partid şi de stat, a experienţei dobindite să lărgească gama investigaţiilor în vederea sporirii contribuţiei lor la cunoaşterea forţelor nucleare, spre folosul ştiinţei, al omenirii. PETRU UILACAN, redactor la Agerpres Deplina egalitate în drepturi (Urmare din pag. 1) socvent în această privinţă. Studenţii noştri, veniţi din toate colţurile ţării, desfăşoară aici o rodnică activitate comună, în toate facultăţile statornicindu-se un climat de muncă entuziastă şi de conlucrare frăţească. Ei învaţă cu pasiune pentru a deveni specialişti cu înaltă calificare, intelectuali cu larg orizont ştiinţific şi cultural, cadre de nădejde ale României socialiste. Măsurile preconizate de partid şi guvern pentru îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a României vor avea largi consecinţe în viaţa tuturor localităţilor, contribuind la dinamizarea factorilor care determină dezvoltarea economică, socialpolitică şi culturală a patriei, creşterea continuă a nivelului de trai al întregului popor. Din proiectele editurilor O privire, chiar şi fugară, peste proiectele acestui an confirmă permanenta preocupare a editurilor noastre pentru valorificarea, în continuare, intr-un mod critic, de exigentă selecţie valorică, a moştenirii literare. Urmărind dispunerea alfabetică a autorilor, întâlnim între alţii numele lui Nicolae Costin cu „Letopiseţul Ţării Moldovei — 1709—1711” operă de căpătîi ce va fi retipărită integral, începe seria de 5 volume de „Opere alese“ ale lui Ovid Densuşianu, primul dintre ele incluzînd valoroasa contribuţie a autorului la problemele lingvisticii şi filologiei române. O altă serie de , „Opere alese” (3 vol.) este de- i rdicată scriitorului Anton Holjiban. Din vasta şi valoroasa operă a lui Nicolae Iorga, vom găsi în librării, între altele „Istoria lui Mihai Viteazu” şi al „Privelişti româneşti“, întreaga operă a unui alt mare cărturar I şi om de stat, Mihail Kogălni- I ceanu, va fi tipărită in 6 volu- j me care vor începe cu scrierile literare urmate de cele sociale şi politice, istorice, corespondenţa şi opera oratorică. In 10 volume vor fi cuprinse operele lui Titu Maiorescu. Va fi repus în circulaţie unul dintre cele mai valoroase romane a lui Gib Mihăescu — „Dona Albă”, precum şi romanele „Fata moartă” de Ion Missir şi „Trubendal“ de Virgil Monda. Din creaţia lui Cezar Petrescu va vedea lumina tiparului „Romanul lui Eminescu“, o reeditare a cunoscutei trilogii dedicate marelui poet: „Luceafărul“, „Carmen seculare” şi „Nirvana”, începând tot din anul acesta, vor fi tipărite 10 volume din opera lui Ionel Teodoreanu, 6 din cea a lui Duliu Zamfirescu, cărora li se va adăuga creaţia altor reprezentanţi de seamă ai literaturii noastre. Editurile pregătesc, de asemenea, un aprobiabil număr de antologii din literatura noastră cum sunt: pagini din literatura veche, poezia clasică, ideologia paşoptistă, nuvela fantastică, poezia simbolistă, literatura de avangardă şi nu mai puţin de 17 culegeri de folclor între care numeroase şi valoroase reeditări. (Agerpres) .| Drumul apei potabile şi industriale pentru oraşul Tg.-Mureş trece şi prin aceste pompe de mari proporţii. COMPETENŢE ŞI RĂSPUNDERI SPORITE LA CONTROLUL CALITĂŢII PRODUSELOR Dezvoltarea multilaterală a economiei naţionale, creşterea complexităţii ei, diversificarea producţiei, ridicarea nivelului calitativ al produselor au creat posibilităţi noi pentru lărgirea şi intensificarea schimburilor noastre economice. In ultimii doi ani, partidul şi statul nostru au luat măsuri menite să ducă la dezvoltarea comerţului exterior al ţării, la sporirea competitivităţii mărfurilor româneşti pe pieţele externe, la extinderea relaţiilor de cooperare economică cu un număr tot mai mare de state. Intre acestea se remarcă şi crearea „Inspectoratului general de stat pentru controlul calitativ al produselor de export” (I.G.S.C.C.P.E.). El are rolul de a asigura, alături de furnizori, creşterea continuă a prestigiului mărfurilor româneşti pe pieţele externe. In regiunea noastră îşi desfăşoară activitatea filiala Inspectoratului general de stat pentru controlul calităţii produselor, cu sediul în Tg.-Mureş. Ea are un complex de atribuţii care urmăresc închiderea tuturor canalelor prin care ar putea să se strecoare la export mărfuri de calitate necorespunzătoare. Spre deosebire de fostul Oficiu de control al mărfurilor (O.C.M.), inspectorii filialei execută un control exigent al calităţii, începînd cu documentaţiile de proiec tATRIBUŢIILE FILIALEI REGIONALE A INSPECTORATULUI GENERAL DE STAT PENTRU CONTROLUL CALITĂŢII PRODUSELOR DE EXPORT @ URMĂRIREA CALITĂŢII DIN FAZA DE LABORATOR PÎNA LA EXPEDIŢIA PRODUSULUI FINIT @ CONFRUNTARE CU MOSTRELE ETALON SAU CU PRODUSELE SIMILARE DIN ALTE TARI, tare şi terminînd cu expediţia produsului finit. Deci, urmărindu-se calitatea produsului în diferite stadii de execuţie, avem posibilitatea să observăm viciile ascunse, să le sesizăm furnizorului la timp. Spre deosebire de C.C.M. care nu verifica modul de depozitare al materiilor prime, al produselor, al ambalării şi încărcării, inspectorii filialei fac un control amănunţit asupra felului cum sunt conservate produsele de export, calitatea ambalajelor şi marcajelor precum şi asupra condiţiilor de expediţie şi transport până la destinaţie. Demn de subliniat este faptul că în baza unor dorinţe speciale, exprimate de clienţii externi, filiala controlează calitatea mărfurilor potrivit documentaţiilor şi criteriilor cuprinse în contracte. Găsesc că este deosebit de important să amintesc că în situaţia în care organele filialei noastre constată abateri grave de la nivelul tehnic calitativ cerut de piaţa externă, pot propune Consiliului de Miniştri sistarea fabricaţiei pînă la remedierea deficienţelor. In vederea sporirii exigenţei controlului tehnic de calitate în toate fazele procesului de producţie, personalul filialei, pe baza documentaţiei comerciale, utilizează mai multe metode de control. Intre acestea, de o deosebită apreciere se bucură controlul bucată cu bucată, prin metode statistice, pe baza mostrelor de referinţă, a modelelor etalon etc. Aşa de pildă, s-au făcut în anul trecut comparaţii între produsele Fabricii de mănuşi din Tg.-Mureş şi cele fabricate in Franţa, între plăcile aglomerate din lemn produse la noi şi în ţările cu industrie dezvoltată. Ca produsele să atingă un nivel calitativ ridicat socotesc că este bine să subliniez necesitatea pregătirii minuţioase a fabricaţiei. Fiecare produs nou, care se livrează pentru prima dată în exterior, să fie controlat cu maximă exigenţă în primul rînd de personalul C.T.C. al întreprinderilor. In acest fel se exclud de la început defectele de calitate. De altfel, fiecare întreprindere şi chiar fiecare persoană care participă la producerea sau controlul calităţii produselor pentru export, are datoria să-şi sporească răspunderea şi exigenţa. Orice scăpare, orice indulgenţă compromite marca fabricii şi aduce prejudicii materiale întreprinderii şi persoanelor respective. Se ştie că organele filialei noastre, în asemenea cazuri, stabilesc răspunderi materiale şi propun sancţionarea vinovaţilor. In anul trecut, inspectorii filialei I.G.S. au sesizat mai multe defecte de calitate la întreprinderile care fabrică produse pentru export. Cele mai multe deficienţe au apărut la Fabrica de conserve Mureşeni, unde loturi însemnate de produse au fost oprite de la export. Au fost de asemenea, restituite pentru remediere garnituri de mobilă şi piese separate fabricate de unităţile M.E.F., ale Sfatului popular regional şi ale U.R.C.M. Spre a închide canalele produselor de slabă calitate consider că este bine ca încă de pe acum, de la începutul anului să concentrăm atenţia tuturor factorilor de răspundere spre respectarea disciplinei tehnologice şi a criteriilor de calitate cuprinse in standardele sau în contractele clienților externi. ing. MIHAI CIB inspector-sef al filialei din Tîrgu-Mureș a I.G.S.C.C.P.E. O STEAUA ROȘIE PAGINA 3 însemnări de reporter IN CASA MEŞTEŞUGARULUI Omul de lingă mine îşi m- a bătut de cîteva ori indesă mai bine căciula pe urechi şi-mi spuse: — Mergem! Pornirăm. Zăpada cădea intr-una de citeva ceasuri şi vintul alerga cu furie peste întinderile semeţe ale dealurilor şi văilor. Ieşisem din sat şi înaintam alături, tăcuţi, cu obrajii ascunşi in gulerul paltonului, cu privirile aţintite în pămînt. Era frig şi tovarăşul meu de drum nu-şi putea explica nicicum de ce pornisem pe jos cind maşina avea să vină peste două sau trei ore. La început ezitase, încercase chiar să mă convingă să aşteptăm cursa, nu pentru el, pentru mine, neobişnuit cu drumurile, crezuse el, dar în cele din urmă cedase. II găsisem intîmplător aici în Hodac şi am hotărit să mergem împreună la Toaca. Era din comună şi cunoştea pe toţi sătenii. El mi-l recomandase pe Vălean Pop, neîntrecut meşter în făcutul fluierelor şi în cîntatul doinelor şi cântecelor de prin partea locului. De aceea mă grăbeam. Se trezise în mine o sete nepotolită să-l văd pe acest om, să-i admir priceperea şi iscusinţa în dăltuitul acestor simple şi milenare instrumente muzicale şi, poate, să-l aud cântînd. Viscolul ne lovea din faţă, din spate, din toate părţile, se învîrtea împrejurul nostru, născând vîrtejuri mari de zăpadă. — Afurisită vreme, spune călăuza mea. N-ar fi trebuit să mergem pe jos. — Sînt mulţi oameni în Toaca, care ştiu să facă fluiere? — l-am întrebat. — Sunt destui. La noi, iara, fiecare face câte ceva. Drumul era ascuns sub zăpadă și noi mergeam după niște urme, care abia se vedeau. Nu mai aveam mult. Se vedea satul, tăcut, răsfirat de-a lungul drumului. Eram numai noi și vântul care urla. Când am intrat în comună vântul s-a mai potolit. Aşteptam cu nerăbdare dar şi cu emoţie intîlnirea cu omul acesta şi ea se amâna. După vreun sfert de oră de mers prin sat, călăuza mea se opri şi-mi spuse: — Ateistă, poartă, şi o femeie a apărut în pragul uşii. — Acasă ţi-e bărbatul? — Nu-i acasă, dar haideţi înăuntru. Am intrat. Mi-am dat seama că înainte de a veni noi, femeia tocmai ţesea la război. — S-a dus de acasă de vreo săptămînă, ne informă dinsa în timp ce ne aşezam. — Și cînd o să vină? — am întrebat. — Apăi, cine știe. A plecat în Moldova, c-a fost chemat pentru fluiere. — Și dinsul tocmai de asta a venit, să vadă cum lucrează, îi spune omul care mă însoțea. — Da, nu-i acasă, spuse femeia cu părere de rău. Dar regretul era de partea mea. Dorisem atît de mult să-l cunosc pe omul acesta și întâmplarea făcuse să vin in lipsa lui. Gazda ne arătă totuși cîteva dintre fluierele dăltuite de mina lui, în care am putut admira priceperea şi gustul lui de a le meşteşugi şi de a le împodobi cu cele mai măiestrite desene. De la roşul aprins al flăcării la verdele crud al codrilor, meşteşugarul a ales cele mai delicate şi frumoase nuanţe ale culorilor pentru a le aşterne cu grijă şi îndemânare pe fluierele lui, să se mîndrească flăcăii duminica cu ele la horă şi să se bucure. Mă gândeam că poate meseria aceasta s-a perpetuat aici de sute de generaţii, din, tată un fiu, ca o preţuire înaltă a acestor oameni pentru cântec şi pentru frumos. Aici, ca şi altundeva în liniştea şi la răcoarea codrilor, poate că s-a zămislit, nepieritoarele versuri: „fluierau de foc, / mult zice cu foc, / fluieraş de fag, / mult zice cu drag /, versuri ieşite din înţelepciunea şi din dragostea poporului nostru pentru cîntece. La despărţire am regretat încă o dată neputinţa de a-l cunoaşte şi de a sta de vorbă cu făurarul acestor frumuseţi, dar mi-am zis că acolo, undeva departe de meleagurile lui, omul acesta a devenit, prin propriul său meşteşug, mesagerul sătenilor săi, dăruind şi altora ceva din bucuria şi sufletul acestor oameni. ION CIURDARU PE ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢI INDUSTRIALE (Urmare din pag. I) intervină hotărit cu măsuri eficiente, capabile să înlăture deficienţele şi să dinamizeze activitatea. Referitor la „extinderea complexului avicol Ungheni” am discutat cu tov. IOAN OLTEANU, inginer-şef al Trustului regional Gostar Tg.-Mureş. Deşi obiectivul are un volum mare de lucrări reprezentând 6 hale cu o capacitate de 84.000 locuri-găini şi este prevăzut a se da în funcţiune în trimestrul IV 1968, el nu are încă deschisă finanţarea, lipseşte o parte din documentaţia tehnică. Aşadar, o lună a trecut din acest an. Poate vor mai trece cîteva pînă ce se vor primi documentaţia completă şi avizele, apoi alte luni cu aprovizionarea şi atacarea lucrărilor. Atunci, efectiv, cit timp va rămîne pentru executarea lucrărilor? Aprovizionare cu... grămada Să vedem concret cum funcţionează mecanismul de aprovizionare a şantierelor? Ne adresăm din nou inginerului-şef Nicolae Elstisor. — Pentru obiectivele care au avut documentaţia tehnică (în cazul nostru unul singur), materialele au fost cerute conform planului de producţie în structura necesară. La lucrările fără documentaţie, materialele s-au cerut pe bază de aprecieri sau de loc. Volumul de lucrări din trimestrul I nu este acoperit integral cu repartiţii de materiale pentru lunile februarie şi martie. Nici pe trimestrul II nu am putut întocmi un plan de aprovizionare corespunzător. Din cauza lipsei de documentaţie, necesarul s-a întocmit după acelaşi principiu. De exemplu, la Fabrica de geamuri din Tîrnăveni nu s-au planificat încă materialele, deci, n-am putut aprecia nici măcar ce materiale se vor folosi. Desigur, aprovizionarea pe bază de calcule empirice, înseamnă, de la bun început, o aprovizionare defectuoasă. Neasigurarea materialelor în cantitate și structură, conform devizului, duce la comandarea unor materiale de prisos. Se va ajunge astfel ca materialele atît de trebuincioase constructorilor pe unele şantiere să lipsească, existând pe alte şantiere ca stocuri supranormative. Redistribuirea materialelor din cauza aprovizionării neraţionale implică o mare risipă de muncă, care duce la creşterea costului de execuţie a lucrărilor. Din ancheta efectuată rezultă că nu sunt asigurate toate condiţiile de atacare a lucrărilor planificate. Stadiul documentaţiilor tehnice este nesatisfăcător, ceea ce împiedică aprovizionarea din timp a şantierelor cu materiale. Beneficiarii vor trebui să-şi intensifice eforturile pentru predarea în timpul cel mai scurt a documentațiilor tehnice constructorului. La uzina de aluminiu din Slatina PITEŞTI. Jumătate din numărul cuvelor instalate în cea de-a treia hală de electroliză a Uzinei de aluminiu Slatina au atins parametrii capacităţii proiectate. Potrivit proiectului, cea de-a treia hală are o capacitate anuală de 27.000 tone de aluminiu. Atingerea parametrilor — considerată drept o realizare importantă — a fost posibilă ca urmare a ridicării calităţii producţiei de anozi, a faptului că la rîndul sau, cuptorul de coacere a ajuns înainte de termen la capacitatea proiectata, cit şi a experienţei acumulate de lucrătorii secţiei în respectarea cu stricteţe a graficului eşalonat de alimentare a cuvelor. Aplicarea cu bune rezultate a metodei de lucru „drumul critic" — a constituit, de asemenea, un important factor în atingerea înainte de termen a capacităţii prevăzute. Concomitent, în cadrul celui de-al treilea tronson al halei sunt puse în producţie cuvele de electroliză, iar la cel de-al patrulea constructorii execută ultimele lucrări de finisaj. (Agerpres)