Steaua Roşie, martie 1968 (Anul 19, nr. 51-77)

1968-03-01 / nr. 51

Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu In ciuda acestei ierni capricioase, care nu vrea să se termine, PRIMAVARA îşi croieşte drum, se apropie, a şi apărut printre noi acum, in această primă zi de martie. Ii simţim prezenţa prin razele — încă timide — ale Soarelui, prin ghioceii culeşi de sub veşmîntil lor de zăpadă, prin exuberanţa omului de pe stradă, prin puzderia de minigiuvaere ce ne intimpină la tot pasul, măr­­ţişoarele. — POFTIŢI MÂRŢIŞOARE. MARŢIŞOARE ADUCĂTOARE DE NOROC. Afară poate ninge, dar in sufletele noastre sălăşluieşte pri­măvara. POFTIŢI MÂRŢIŞOARE... Şi cumpărăm mărţişoare. Minuscula podoabă, prinsă-n şnur, a intrat irevocabil în tra­diţia noastră citadină. Ea a devenit simbolul primăvăratec al afec­ţiunii, al dragostei, al atenţiei faţă de cele care ne sunt dragi. Primind un dar mica potcoavă poleită „aducătoare de noroc”, sau ancora, sau trifoiul cu patru foi, se bucură soţiile noastre, se bucură mamele noastre, fiicele noastre şi — de ce să nu re­cunoaştem? — ne bucurăm şi noi, bărbaţii, pentru că în sfîrşit acum, la 1 martie, avem ocazia să demonstrăm... profunzimea sentimentelor noastre! In această zi de martie mica potcoavă de trei parale dobin­­deşte calităţi uimitoare: devine sublim, minunat, încintător. Pen­tru că ea simbolizează eterna primăvară a inimilor noastre, cel mai autentic şi mai rîvnit mărţişor: dragostea. ŞT. NECANIŢCHI COMUNICAT LA 6 MARTIE A. C. SE CONVOACĂ LA SOFIA COMITETUL POLITIC CONSULTATIV AL TARILOR FAKTICIPAN­TE LA TRA­TATUL DE LA VARȘOVIA. Proletiri din toate ţările, uniţi-vă! TEAUAJIOSIE COnDiii FAVORABILE FERIRI O RODRICĂ ACTIVITATE STAT — Recent, au intrat in func­ţiune începîndu-şi activitatea noile organe de partid şi de stat constituite in conformitate cu noua organizare adminis­­trativ-teritorială a ţării. După modul cum acestea au fost con­stituite, primii-secretari ai co­mitetelor municipale sau orăşe­­neşti de partid, îndeplinind în acelaşi timp şi funcţia de pre­şedinţi ai consiliilor populare provizorii, există toate condiţii­le pentru o activitate de partid şi de stat mai rodnică, pentru rezolvarea operativă a proble­melor economice, sociale, cetă­ţeneşti. V-am ruga să ne vorbiţi des­pre direcţiile şi obiectivele spre care vă îndreptaţi eforturile in prezent. — In primul rind, eforturile comuniştilor, ale tuturor oameni­lor muncii sunt mobilizate spre rezolvarea exemplară, la timp şi în bune condiţii a sarcinilor e­­conomice. Noi avem în oraş 5 în­treprinderi republicane, o între­prindere de industrie locală şi două cooperative meşteşugăreşti. Subliniez faptul că în luna ia­nuarie, prin munca entuziastă a muncitorilor, inginerilor şi tehni­cienilor, sub îndrumarea organi­zaţiilor de partid, toate unităţile şi-au realizat sarcinile de plan, la toţi indicatorii. Pe primele două decade din luna februarie între­prinderile din oraş au realizat 76 la sută din planul lunar, existînd toate condiţiile pentru ca şi pe viitor sarcinile de plan să fie în­deplinite şi depăşite. T*­as în atenţia noastră a stat şi stă asigurarea, în toate întreprinderi­le, a condiţiilor tehnico-materiale necesare desfăşurării ritmice a procesului de producţie şi realiza­rea sarcinilor de plan. De aseme­nea, ne preocupăm de continua­rea acţiunii privind organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii în întreprinderi. In această pri­vinţă există constituite colective largi, atît la nivel de oraş cit şi de întreprinderi. Pînă în prezent, aceste colective au efectuat 76 de studii cu privire la organizarea ştiinţifică a producţiei şi a mun­cii. După cum rezultă din ele, a­­vem posibilitatea ca pînă în anul 1970 să obţinem o producţie în valoare de peste 200 milioane lei, peste cea planificată. O atenţie deosebită acordăm ca­lităţii produselor, ţinînd cont de faptul că avem sarcini mari de li­vrare atît pentru export cât şi pentru piaţa internă. In acest sens, la Complexul de faianţă şi sticlă, la Tîmp'’a”-cor­­pcţii. 1a întreprinderea „7 Noiembrie” s-au aplicat măsuri concrete me­nite să ducă la îmbunătăţirea ca­lităţii produselor şi totodată la obţinerea de economii. Măsuri concrete s-au stabilit şi în legătură cu rentabilizarea tu­turor produselor şi creşterea ren­tabilităţii lor. Dacă la începutul anului trecut întreprinderile noas­tre realizau 16 produse nerenta­bile, la începutul acestui an au rămas numai trei produse, şi a­­cestea în industria locală. Există condiţii ca pînă la sfîrşitul anului să nu mai avem nici un produs nerentabil, iar la numeroase alte produse să crească rentabilitatea. — Programul adoptat de Conferinţa Naţională a parti­dului nostru prevede însemna­te fonduri de investiţii pentru dezvoltarea armonioasă a tutu­ror oraşelor şi judeţelor. Pen­tru aceasta, în cadrul preocu­părilor pentru rezolvarea pro­blemelor economice, realizarea sarcinilor de plan în domeniul investiţiilor are o mare impor­tanţă. Ce ne puteţi relata des­pre această problemă ? — Avem lucrări din investiţii la toate întreprinderile din oraş. Interviu realizat de P. PASCU (Continuare in pag. 1­3-a) Convorbire cu tovarăşul Vaier Giurgiu, prim-secretar al Co­mitetului municipal al P. C. R., preşedintele Consiliului popular provizoriu al municipiului Sighişoara a TEMPERATURA CARBIDULUI Miezul nopţii. Locomotive trag vagoane dintr-un loc in altul,­ de la o rampă la uita. Fluierele ceferiştilor se aud mai bine ca in timpul zilei, încărca­rea produselor chimice şi des­cărcarea materiilor prime se fa­ce la lumina albă a tuburilor de neon. Fluxul muncii in jurul o­­rei zero pare mai intens. Pe cei ciţiva kilometri în lung şi cîte­­va sute de metri in lat, din sal­ba de sectoare şi secţii răzbate zumzetul muncii creatoare. Din „unniversul” reacţiilor chimice rezultă carbidul şi clorul, pro­dusele ceramice şi bicromatul etc., care sunt împinse mecani­zat spre depozite şi rampe. Sub perdeaua nocturnă, cetatea Chi­mică de la poalele podgoriilor Tirnavei iţi apare mai gigantică, mai impunătoare. Coşurile înal­te din care ies continuu eşarfe de aburi şi fum, mulţimea becurilor colorate, dau măreţie şi dimensiuni acestei „cetăţi” a chimiei. Dintre toate mişcările, dintre toate elementele care se petrec noaptea şi care au „sim­bol” chimic, una singură le pre­domină, e mai pregnantă: e o flacără puternică, de culoarea unui asfinţit de soare, ce pilpite continuu in vîrful unui coş, mai înalt decît toate celelalte. — Acolo, sub acea flacără „olimpică” — îmi spune dispe­cerul Emil Coman, care mă în­soţea — este, pot să spun, epi­centrul potenţialului economic al combinatului. Acolo la ciţi­va zeci de metri sub flacără, are loc metamorfoza carbidului. Cuptorul IV, în pintecul căruia temperatura carbidului ajunge şi peste 2.500 grade C şi de un­de „izvorăşte” flacăra, este cea mai modernă instalaţie. Puteţi scrie despre oamenii care lu­crează acolo . . . Ii dau ascultare dispecerului Coman. Lăsăm in urmă cintare­­le automate unde se pregătesc şarjele (din cocs, antracit şi var) pentru carbid. Dincolo de geamurile afumate ale unei clă­diri se observă siluete de oa­meni, roşcaţi de flăcări. Intrăm. In sala de comandă, maistrul de schimb Fabian Lenţa, după citeva analize de laborator, dă indicaţii operatorului Mihai Să­­rişan şi colegului acestuia. Cei doi oameni, tineri şi ageri, in timp ce ascultă dispoziţiile maistrului, işi mută privirile de la un bec colorat la altul, apasă pe nişte butoane ca pe clapele unui pian, transmiţind automat parametri tehnologici — pre­siuni, debite, temperaturi etc. — cu ajutorul cărora cocsul, antra­citul şi varul se transformă în carbid. Răspunderea tabloturi­­lor, a maistrului Lenţa şi a şe­fului de echipă Francisc Eper­jesi, care dirijează întregul pro­ces de producţie al carbidului este foarte mare. Orice deviere de la limita parametrilor stabi­liţi poate să întrerupă automat funcţionarea unui „organism” din cele foarte multe ale cupto­rului, pot avea loc avarii. Au­tomatizarea, „dirijată” din sala de comandă, este instrumentul principal şi sigur in miinile chi­­miştilor de la cuptorul IV, prin care se poate obţine constant, fără devieri, carbid de calitate superioară, se poate menţine re­gimul de producţie prescris. Dacă cei doi tablotari ştiu să stăpinească lumea atomilor din sala de comandă, să-i dirijeze cu ajutorul curentului electric, alimentatorii Dumitru Stroia, Dănilă Manta şi Ion Cindea în­fruntă timp de 6 ore, din 24, temperatura înaltă a carbidului. I-am surprins muncind încor­daţi pe podul metalic de pe pri­ma treaptă a cuptorului — treapta de alimentare — unde grămezile de materie primă cad din jgheaburile oscilante în ju­rul arcului voltaic. Cu o fizio­nomie de viteji, cei trei oameni, cu răngi de fier speciale, îm­ping cocsul, antracitul şi varul de pe vatra rotundă, incandes­centă intr-o baie de flăcări elec­trice. După fiecare mişcare de rangă, din gura superioară a cuptorului ies sunete dure. Auzi cum geme — zice Dumitru C. CROITORU (Continuare în pag. a 3-a) tvri uv MINUT... SI ARCUL VOLTAIC VA DECLANSA O loaSWADE CARBID, LA COMBINATUL CHIMIC DIN NOUA sakja TIRNAVENI Vs \s \s \ YSDBRE DIN ANSAMBLU A CĂMINELOR STUDENTESTI DIN CENTRUL UNIVERSITAR TARQU-jWfk­E. In pagina a 3 Cine va rezolva problemele locale de muncă și ocrotiri sociale? Anul XX. Hr. 51 (3.094) Vineri, 1 martie 1968 4 pagini, 30 bani PE ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢI­ Intr-o anchetă e­­conomică publicată în ziarul nostru la sfîrşitul lunii ianua­rie, semnalam si­tuaţia nesatisfăcă­toare a pregătirii noului an de con­strucţii. Lipsa de documentaţii tehnice la unele obiective, defecţiunile în orga­nizarea activităţii pe şantiere pe timp de iarnă, aproviziona­rea necorespunză­toare cu materiale şi altele, sunt caren­ţe care au urmnat procesul de realiza­re a lucrărilor de construcţii. După două luni pe aceleaşi şantiere. Să vedem în ce mă­sură conducerea u­nităţilor de con­strucţii, împreună cu unităţile benefi­ciare, au conlucrat în vederea impulsio­nării activităţii de construcţii. — La Combinatul avicol Ungheni — ne spune ing. EU­GEN BALLU, şeful serviciului producţie de la şantierul 507 Tg.­_Mureş _ ritmul de Înaintare a lu­crărilor este nesatis­făcător. In prezent se lucrează la secto­rul de găini, care trebuia dat în func­ţiune la sfîrşitul a­­nului trecut. La noul obiectiv „extinderea sectorului de pui" lucrările sunt împie­dicate din cauza ne­­deschiderii finanţă­rii de către benefi­ciari şi lipsei unor avize şi autorizaţii Cam în aceeaşi si­tuaţie se afla acest obiectiv şi acum o lună. Lucrările au fost întrerupte pe şantier aproape două luni. De ce? Pentru că lipseau instalaţiile de căl­dură care asigură desfăşurarea norma­lă a executării lu­crărilor. Această lu­crare trebuia termi­nată incă la 15 no­iembrie de către în­treprinderea 10 in­stalaţii, care din lip­să de pompe şi vane nu a executat-o. Ca urmare a masivelor întreruperi, volumul realizărilor se ridică la numai 1,3 milioa­ne lei faţă de planul trimestrial de 3 mi­lioane lei. O rămî­­nere considerabilă în urmă, care va obliga de pe acum pe constructor la e­­forturi deosebite. In jurul obiecti­vului „creşterea ca­pacităţii la Fabrica de cărămizi Mure­şeni" disputele din­tre constructor şi beneficiar continuă. Găseşti numeroase scrisori către con­structor din partea beneficiarului şi in­vers. Am spicuit cî­­teva idei din ele. „Intrucît amplasa­mentul a fost elibe­rat parţial numai la sfîrşitul lunii ianua­rie a. c„ constructo­rul cere decalarea termenului de dare în funcţiune din trimestrul I în tri­mestrul II. Benefi­ciarul îi răspunde categoric că nu ad­mite o prelungire a termenului de dare în funcțiune, întru­­cît este un plan de stat. Sîntem de aceeași părere cu beneficia­rul. Lucrarea nu poate fi amînată și trebuie dată în funcțiune la terme­nul planificat. Dar constatările de pe teren arată că bene­ficiarul a manifes- •6579 »565678 55555 8^3989» 89768 2*52*52 -'^0®»««»S5»87932 55555 *585 89*55 25657B9 tot prea multă indi­ferenţă faţă de acest obiectiv, în crearea tuturor condiţiilor de realizare ritmică a lucrărilor. Au tre­cut cinci luni de cînd trebuia atacat obiectivul. Peste o I. CISMAS (Continuare in pag. a 3-a) 7865 25897 879 55*88 98? ♦587 IgflJil*® 658‘ 6539 »525* Bfes 8796* 3»53 7777 EF8H6. 5897 6879 5*267 666 78787 987 2576 *5556 895* *552 »9999 Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, a şefilor cultelor din România Joi la amiază, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit, la Palatul Consiliului de Stat, în audienţă de prezentare, pe şefii cultelor din ţara noastră. „ La solemnitate au luat parte preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer, vi­cepreşedinţii Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş şi Ştefan Peterfi, secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, şi şeful De­partamentului Cultelor, Dumitru Dogaru. Au fost prezenţi Justinian Ma­rina, patriarhul bisericii orto­doxe române, însoţit de Justin Moisescu, arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Su­cevei, Mladin Nicolae, arhiepis­cop de Alba Iulia şi Sibiu şi mi­tropolit al Ardealului, Firmilian Marin, arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei, Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Timi­şoarei şi Caransebeşului şi mi­tropolit al Banatului, Antim Ni­­ca Tîrgovişteanul, episcop, vicar patriarhal, Visarion Ploieşteanul, episcop, vicar patriarhal, Marton Aron,, episcop romano-catolic de Alba Iulia, însoţit de Huber Io­sif, consilier al episcopiei roma­­no-catolice de Alba Iulia, Fran­cisc Augustin, conducătorul ar­hiepiscopiei romano-catolice din Bucureşti, însoţit de Bertalan Blaziu, consilier al arhiepiscopiei romano-catolice Bucureşti, Pe­tru Pleşca, episcop romano-cato­lic şi provicar al arhiepiscopiei de Bucureşti, Nagy Iuliu, epis­cop al episcopiei reformate Cluj, însoţit de Tőkés Ştefan, consi­lier al episcopiei reformate Cluj, Papp Ladislau Iosif, episcop al Episcopiei reformate Oradea, în­soţit de Sántha Paul, vicarul e­­piscopiei reformate Oradea, Bin­der Hermann, vicar al episcopiei evanghelice de confesiune au­­gustană Sibiu, însoţit de Hoch­meister Albert,prim-curator ge­neral al bisericii evanghelice C. A. Sibiu; Rosen Moses, şef ra­bin al cultului mozaic, însoţit de Marilus Iţic, membru în consi­liul superior rabinic; Kiss Ale­xa, episcop al episcopiei unita­riene Cluj, însoţit de Kovács Lu­dovic, vicar al episcopiei unita­riene Cluj; Tomici Ştefan, vicar al vicariatului ortodox str. Ti­mişoara; Argay Gheorghe, epis­cop al episcopiei evanghelice si­­nodo-presbiteriene Cluj, însoţit de Repp Carol, vicarul episco­piei evanghelice S. P. Cluj; Ioa­­sif Timotei, episcop locţiitor al mitropoliei de rit vechi Brăila, însoţit de Ivanov Iacob, consi­lier al mitropoliei de rit vechi Brăila, Pambuccian Grigore, vi­cepreşedintele Consiliului epar­hial al episcopiei armeano-gre­­goriene, însoţit de Baronian Za­­reh, secretarul Episcopiei armea­­no-gregoriene; Iacob Mehmet, muftiul cultului musulman Con­stanţa; Tăchici Ion, preşedintele cultului creştin adventist de ziua 7-a Bucureşti; Vicaş Teo­dor, preşedintele cultului baptist Bucureşti; Bochian Pavel, pre­şedintele cultului penticostal Bucureşti; Gîndilă Nicolae, prim delegat al cultului creştin după evanghelie Bucureşti. Cu prilejul primirii la preşe­dintele Consiliului de Stat au luat cuvîntul: Justinian Marina, patriarhul Bisericii ortodoxe ro­mâne, Marton Aron, episcop ro­mano-catolic de Alba Iulia, Papp Ladislau Iosif, episcop al epis­copiei reformate Oradea, Binder Hermann, vicar al episcopiei e­­vanghelice Ca. şi Moses Rosen, şef rabin al cultului mozaic. A luat cuvîntul preşedintele Consiliului de Stat. Apoi, tovarăşul Nicolae Ceau­şescu şi ceilalţi conducători de stat s-au întreţinut cordial cu reprezentanţii Cultelor. In timpul întrevederii, au adre­sat preşedintelui Consiliului de Stat calde cuvinte de recu­noştinţă Kiss Alexa, episcop al episcopiei unitariene Cluj, Justin Moisescu, arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, Francisc Augustin, conducătorul arhiepiscopiei ro­mano-catolice din Bucureşti, Gîndilă Nicolae, prim-delegat al cultului creştin după evanghelie — Bucureşti. In cursul primirii au fost adresate mulţumiri călduroase Consiliului de Stat, preşedintelui Consiliului de Stat, personal, precum şi guvernului, pentru drepturile de care se bucură cul­tele în ţara noastră. De aseme­nea, a fost exprimată întreaga a­­deziune a clerului şi credincio­şilor faţă de politica internă a României, hotărîrea lor de a-şi aduce contribuţia deplină la eforturile întregului popor pen­tru dezvoltarea şi înflorirea pa­triei. Au fost relevate sentimentele de respect şi de aprobare una­nimă cu care este primită poli­tica externă a statului nostru, şi s-a subliniat sprijinul pe care cultele, alături de Întregul po­por, îl acordă acestei politici consacrată colaborării între po­poare, securităţii europene şi a­­părării păcii în lume. (Agerpres)

Next