Steaua Roşie, martie 1968 (Anul 19, nr. 51-77)
1968-03-01 / nr. 51
Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu In ciuda acestei ierni capricioase, care nu vrea să se termine, PRIMAVARA îşi croieşte drum, se apropie, a şi apărut printre noi acum, in această primă zi de martie. Ii simţim prezenţa prin razele — încă timide — ale Soarelui, prin ghioceii culeşi de sub veşmîntil lor de zăpadă, prin exuberanţa omului de pe stradă, prin puzderia de minigiuvaere ce ne intimpină la tot pasul, mărţişoarele. — POFTIŢI MÂRŢIŞOARE. MARŢIŞOARE ADUCĂTOARE DE NOROC. Afară poate ninge, dar in sufletele noastre sălăşluieşte primăvara. POFTIŢI MÂRŢIŞOARE... Şi cumpărăm mărţişoare. Minuscula podoabă, prinsă-n şnur, a intrat irevocabil în tradiţia noastră citadină. Ea a devenit simbolul primăvăratec al afecţiunii, al dragostei, al atenţiei faţă de cele care ne sunt dragi. Primind un dar mica potcoavă poleită „aducătoare de noroc”, sau ancora, sau trifoiul cu patru foi, se bucură soţiile noastre, se bucură mamele noastre, fiicele noastre şi — de ce să nu recunoaştem? — ne bucurăm şi noi, bărbaţii, pentru că în sfîrşit acum, la 1 martie, avem ocazia să demonstrăm... profunzimea sentimentelor noastre! In această zi de martie mica potcoavă de trei parale dobindeşte calităţi uimitoare: devine sublim, minunat, încintător. Pentru că ea simbolizează eterna primăvară a inimilor noastre, cel mai autentic şi mai rîvnit mărţişor: dragostea. ŞT. NECANIŢCHI COMUNICAT LA 6 MARTIE A. C. SE CONVOACĂ LA SOFIA COMITETUL POLITIC CONSULTATIV AL TARILOR FAKTICIPANTE LA TRATATUL DE LA VARȘOVIA. Proletiri din toate ţările, uniţi-vă! TEAUAJIOSIE COnDiii FAVORABILE FERIRI O RODRICĂ ACTIVITATE STAT — Recent, au intrat in funcţiune începîndu-şi activitatea noile organe de partid şi de stat constituite in conformitate cu noua organizare administrativ-teritorială a ţării. După modul cum acestea au fost constituite, primii-secretari ai comitetelor municipale sau orăşeneşti de partid, îndeplinind în acelaşi timp şi funcţia de preşedinţi ai consiliilor populare provizorii, există toate condiţiile pentru o activitate de partid şi de stat mai rodnică, pentru rezolvarea operativă a problemelor economice, sociale, cetăţeneşti. V-am ruga să ne vorbiţi despre direcţiile şi obiectivele spre care vă îndreptaţi eforturile in prezent. — In primul rind, eforturile comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii sunt mobilizate spre rezolvarea exemplară, la timp şi în bune condiţii a sarcinilor economice. Noi avem în oraş 5 întreprinderi republicane, o întreprindere de industrie locală şi două cooperative meşteşugăreşti. Subliniez faptul că în luna ianuarie, prin munca entuziastă a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, toate unităţile şi-au realizat sarcinile de plan, la toţi indicatorii. Pe primele două decade din luna februarie întreprinderile din oraş au realizat 76 la sută din planul lunar, existînd toate condiţiile pentru ca şi pe viitor sarcinile de plan să fie îndeplinite şi depăşite. T*as în atenţia noastră a stat şi stă asigurarea, în toate întreprinderile, a condiţiilor tehnico-materiale necesare desfăşurării ritmice a procesului de producţie şi realizarea sarcinilor de plan. De asemenea, ne preocupăm de continuarea acţiunii privind organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii în întreprinderi. In această privinţă există constituite colective largi, atît la nivel de oraş cit şi de întreprinderi. Pînă în prezent, aceste colective au efectuat 76 de studii cu privire la organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. După cum rezultă din ele, avem posibilitatea ca pînă în anul 1970 să obţinem o producţie în valoare de peste 200 milioane lei, peste cea planificată. O atenţie deosebită acordăm calităţii produselor, ţinînd cont de faptul că avem sarcini mari de livrare atît pentru export cât şi pentru piaţa internă. In acest sens, la Complexul de faianţă şi sticlă, la Tîmp'’a”-corpcţii. 1a întreprinderea „7 Noiembrie” s-au aplicat măsuri concrete menite să ducă la îmbunătăţirea calităţii produselor şi totodată la obţinerea de economii. Măsuri concrete s-au stabilit şi în legătură cu rentabilizarea tuturor produselor şi creşterea rentabilităţii lor. Dacă la începutul anului trecut întreprinderile noastre realizau 16 produse nerentabile, la începutul acestui an au rămas numai trei produse, şi acestea în industria locală. Există condiţii ca pînă la sfîrşitul anului să nu mai avem nici un produs nerentabil, iar la numeroase alte produse să crească rentabilitatea. — Programul adoptat de Conferinţa Naţională a partidului nostru prevede însemnate fonduri de investiţii pentru dezvoltarea armonioasă a tuturor oraşelor şi judeţelor. Pentru aceasta, în cadrul preocupărilor pentru rezolvarea problemelor economice, realizarea sarcinilor de plan în domeniul investiţiilor are o mare importanţă. Ce ne puteţi relata despre această problemă ? — Avem lucrări din investiţii la toate întreprinderile din oraş. Interviu realizat de P. PASCU (Continuare in pag. 13-a) Convorbire cu tovarăşul Vaier Giurgiu, prim-secretar al Comitetului municipal al P. C. R., preşedintele Consiliului popular provizoriu al municipiului Sighişoara a TEMPERATURA CARBIDULUI Miezul nopţii. Locomotive trag vagoane dintr-un loc in altul, de la o rampă la uita. Fluierele ceferiştilor se aud mai bine ca in timpul zilei, încărcarea produselor chimice şi descărcarea materiilor prime se face la lumina albă a tuburilor de neon. Fluxul muncii in jurul orei zero pare mai intens. Pe cei ciţiva kilometri în lung şi cîteva sute de metri in lat, din salba de sectoare şi secţii răzbate zumzetul muncii creatoare. Din „unniversul” reacţiilor chimice rezultă carbidul şi clorul, produsele ceramice şi bicromatul etc., care sunt împinse mecanizat spre depozite şi rampe. Sub perdeaua nocturnă, cetatea Chimică de la poalele podgoriilor Tirnavei iţi apare mai gigantică, mai impunătoare. Coşurile înalte din care ies continuu eşarfe de aburi şi fum, mulţimea becurilor colorate, dau măreţie şi dimensiuni acestei „cetăţi” a chimiei. Dintre toate mişcările, dintre toate elementele care se petrec noaptea şi care au „simbol” chimic, una singură le predomină, e mai pregnantă: e o flacără puternică, de culoarea unui asfinţit de soare, ce pilpite continuu in vîrful unui coş, mai înalt decît toate celelalte. — Acolo, sub acea flacără „olimpică” — îmi spune dispecerul Emil Coman, care mă însoţea — este, pot să spun, epicentrul potenţialului economic al combinatului. Acolo la ciţiva zeci de metri sub flacără, are loc metamorfoza carbidului. Cuptorul IV, în pintecul căruia temperatura carbidului ajunge şi peste 2.500 grade C şi de unde „izvorăşte” flacăra, este cea mai modernă instalaţie. Puteţi scrie despre oamenii care lucrează acolo . . . Ii dau ascultare dispecerului Coman. Lăsăm in urmă cintarele automate unde se pregătesc şarjele (din cocs, antracit şi var) pentru carbid. Dincolo de geamurile afumate ale unei clădiri se observă siluete de oameni, roşcaţi de flăcări. Intrăm. In sala de comandă, maistrul de schimb Fabian Lenţa, după citeva analize de laborator, dă indicaţii operatorului Mihai Sărişan şi colegului acestuia. Cei doi oameni, tineri şi ageri, in timp ce ascultă dispoziţiile maistrului, işi mută privirile de la un bec colorat la altul, apasă pe nişte butoane ca pe clapele unui pian, transmiţind automat parametri tehnologici — presiuni, debite, temperaturi etc. — cu ajutorul cărora cocsul, antracitul şi varul se transformă în carbid. Răspunderea tabloturilor, a maistrului Lenţa şi a şefului de echipă Francisc Eperjesi, care dirijează întregul proces de producţie al carbidului este foarte mare. Orice deviere de la limita parametrilor stabiliţi poate să întrerupă automat funcţionarea unui „organism” din cele foarte multe ale cuptorului, pot avea loc avarii. Automatizarea, „dirijată” din sala de comandă, este instrumentul principal şi sigur in miinile chimiştilor de la cuptorul IV, prin care se poate obţine constant, fără devieri, carbid de calitate superioară, se poate menţine regimul de producţie prescris. Dacă cei doi tablotari ştiu să stăpinească lumea atomilor din sala de comandă, să-i dirijeze cu ajutorul curentului electric, alimentatorii Dumitru Stroia, Dănilă Manta şi Ion Cindea înfruntă timp de 6 ore, din 24, temperatura înaltă a carbidului. I-am surprins muncind încordaţi pe podul metalic de pe prima treaptă a cuptorului — treapta de alimentare — unde grămezile de materie primă cad din jgheaburile oscilante în jurul arcului voltaic. Cu o fizionomie de viteji, cei trei oameni, cu răngi de fier speciale, împing cocsul, antracitul şi varul de pe vatra rotundă, incandescentă intr-o baie de flăcări electrice. După fiecare mişcare de rangă, din gura superioară a cuptorului ies sunete dure. Auzi cum geme — zice Dumitru C. CROITORU (Continuare în pag. a 3-a) tvri uv MINUT... SI ARCUL VOLTAIC VA DECLANSA O loaSWADE CARBID, LA COMBINATUL CHIMIC DIN NOUA sakja TIRNAVENI Vs \s \s \ YSDBRE DIN ANSAMBLU A CĂMINELOR STUDENTESTI DIN CENTRUL UNIVERSITAR TARQU-jWfkE. In pagina a 3 Cine va rezolva problemele locale de muncă și ocrotiri sociale? Anul XX. Hr. 51 (3.094) Vineri, 1 martie 1968 4 pagini, 30 bani PE ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢI Intr-o anchetă economică publicată în ziarul nostru la sfîrşitul lunii ianuarie, semnalam situaţia nesatisfăcătoare a pregătirii noului an de construcţii. Lipsa de documentaţii tehnice la unele obiective, defecţiunile în organizarea activităţii pe şantiere pe timp de iarnă, aprovizionarea necorespunzătoare cu materiale şi altele, sunt carenţe care au urmnat procesul de realizare a lucrărilor de construcţii. După două luni pe aceleaşi şantiere. Să vedem în ce măsură conducerea unităţilor de construcţii, împreună cu unităţile beneficiare, au conlucrat în vederea impulsionării activităţii de construcţii. — La Combinatul avicol Ungheni — ne spune ing. EUGEN BALLU, şeful serviciului producţie de la şantierul 507 Tg._Mureş _ ritmul de Înaintare a lucrărilor este nesatisfăcător. In prezent se lucrează la sectorul de găini, care trebuia dat în funcţiune la sfîrşitul anului trecut. La noul obiectiv „extinderea sectorului de pui" lucrările sunt împiedicate din cauza nedeschiderii finanţării de către beneficiari şi lipsei unor avize şi autorizaţii Cam în aceeaşi situaţie se afla acest obiectiv şi acum o lună. Lucrările au fost întrerupte pe şantier aproape două luni. De ce? Pentru că lipseau instalaţiile de căldură care asigură desfăşurarea normală a executării lucrărilor. Această lucrare trebuia terminată incă la 15 noiembrie de către întreprinderea 10 instalaţii, care din lipsă de pompe şi vane nu a executat-o. Ca urmare a masivelor întreruperi, volumul realizărilor se ridică la numai 1,3 milioane lei faţă de planul trimestrial de 3 milioane lei. O rămînere considerabilă în urmă, care va obliga de pe acum pe constructor la eforturi deosebite. In jurul obiectivului „creşterea capacităţii la Fabrica de cărămizi Mureşeni" disputele dintre constructor şi beneficiar continuă. Găseşti numeroase scrisori către constructor din partea beneficiarului şi invers. Am spicuit cîteva idei din ele. „Intrucît amplasamentul a fost eliberat parţial numai la sfîrşitul lunii ianuarie a. c„ constructorul cere decalarea termenului de dare în funcţiune din trimestrul I în trimestrul II. Beneficiarul îi răspunde categoric că nu admite o prelungire a termenului de dare în funcțiune, întrucît este un plan de stat. Sîntem de aceeași părere cu beneficiarul. Lucrarea nu poate fi amînată și trebuie dată în funcțiune la termenul planificat. Dar constatările de pe teren arată că beneficiarul a manifes- •6579 »565678 55555 8^3989» 89768 2*52*52 -'^0®»««»S5»87932 55555 *585 89*55 25657B9 tot prea multă indiferenţă faţă de acest obiectiv, în crearea tuturor condiţiilor de realizare ritmică a lucrărilor. Au trecut cinci luni de cînd trebuia atacat obiectivul. Peste o I. CISMAS (Continuare in pag. a 3-a) 7865 25897 879 55*88 98? ♦587 IgflJil*® 658‘ 6539 »525* Bfes 8796* 3»53 7777 EF8H6. 5897 6879 5*267 666 78787 987 2576 *5556 895* *552 »9999 Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, a şefilor cultelor din România Joi la amiază, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit, la Palatul Consiliului de Stat, în audienţă de prezentare, pe şefii cultelor din ţara noastră. „ La solemnitate au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, vicepreşedinţii Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş şi Ştefan Peterfi, secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, şi şeful Departamentului Cultelor, Dumitru Dogaru. Au fost prezenţi Justinian Marina, patriarhul bisericii ortodoxe române, însoţit de Justin Moisescu, arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, Mladin Nicolae, arhiepiscop de Alba Iulia şi Sibiu şi mitropolit al Ardealului, Firmilian Marin, arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei, Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului, Antim Nica Tîrgovişteanul, episcop, vicar patriarhal, Visarion Ploieşteanul, episcop, vicar patriarhal, Marton Aron,, episcop romano-catolic de Alba Iulia, însoţit de Huber Iosif, consilier al episcopiei romano-catolice de Alba Iulia, Francisc Augustin, conducătorul arhiepiscopiei romano-catolice din Bucureşti, însoţit de Bertalan Blaziu, consilier al arhiepiscopiei romano-catolice Bucureşti, Petru Pleşca, episcop romano-catolic şi provicar al arhiepiscopiei de Bucureşti, Nagy Iuliu, episcop al episcopiei reformate Cluj, însoţit de Tőkés Ştefan, consilier al episcopiei reformate Cluj, Papp Ladislau Iosif, episcop al Episcopiei reformate Oradea, însoţit de Sántha Paul, vicarul episcopiei reformate Oradea, Binder Hermann, vicar al episcopiei evanghelice de confesiune augustană Sibiu, însoţit de Hochmeister Albert,prim-curator general al bisericii evanghelice C. A. Sibiu; Rosen Moses, şef rabin al cultului mozaic, însoţit de Marilus Iţic, membru în consiliul superior rabinic; Kiss Alexa, episcop al episcopiei unitariene Cluj, însoţit de Kovács Ludovic, vicar al episcopiei unitariene Cluj; Tomici Ştefan, vicar al vicariatului ortodox str. Timişoara; Argay Gheorghe, episcop al episcopiei evanghelice sinodo-presbiteriene Cluj, însoţit de Repp Carol, vicarul episcopiei evanghelice S. P. Cluj; Ioasif Timotei, episcop locţiitor al mitropoliei de rit vechi Brăila, însoţit de Ivanov Iacob, consilier al mitropoliei de rit vechi Brăila, Pambuccian Grigore, vicepreşedintele Consiliului eparhial al episcopiei armeano-gregoriene, însoţit de Baronian Zareh, secretarul Episcopiei armeano-gregoriene; Iacob Mehmet, muftiul cultului musulman Constanţa; Tăchici Ion, preşedintele cultului creştin adventist de ziua 7-a Bucureşti; Vicaş Teodor, preşedintele cultului baptist Bucureşti; Bochian Pavel, preşedintele cultului penticostal Bucureşti; Gîndilă Nicolae, prim delegat al cultului creştin după evanghelie Bucureşti. Cu prilejul primirii la preşedintele Consiliului de Stat au luat cuvîntul: Justinian Marina, patriarhul Bisericii ortodoxe române, Marton Aron, episcop romano-catolic de Alba Iulia, Papp Ladislau Iosif, episcop al episcopiei reformate Oradea, Binder Hermann, vicar al episcopiei evanghelice Ca. şi Moses Rosen, şef rabin al cultului mozaic. A luat cuvîntul preşedintele Consiliului de Stat. Apoi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de stat s-au întreţinut cordial cu reprezentanţii Cultelor. In timpul întrevederii, au adresat preşedintelui Consiliului de Stat calde cuvinte de recunoştinţă Kiss Alexa, episcop al episcopiei unitariene Cluj, Justin Moisescu, arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, Francisc Augustin, conducătorul arhiepiscopiei romano-catolice din Bucureşti, Gîndilă Nicolae, prim-delegat al cultului creştin după evanghelie — Bucureşti. In cursul primirii au fost adresate mulţumiri călduroase Consiliului de Stat, preşedintelui Consiliului de Stat, personal, precum şi guvernului, pentru drepturile de care se bucură cultele în ţara noastră. De asemenea, a fost exprimată întreaga adeziune a clerului şi credincioşilor faţă de politica internă a României, hotărîrea lor de a-şi aduce contribuţia deplină la eforturile întregului popor pentru dezvoltarea şi înflorirea patriei. Au fost relevate sentimentele de respect şi de aprobare unanimă cu care este primită politica externă a statului nostru, şi s-a subliniat sprijinul pe care cultele, alături de Întregul popor, îl acordă acestei politici consacrată colaborării între popoare, securităţii europene şi apărării păcii în lume. (Agerpres)