Steaua Roşie, martie 1968 (Anul 19, nr. 51-77)

1968-03-01 / nr. 51

II Mesajul de solidaritate adresat poporului vietnamez de întîlnirea consultativă de la Budapesta a partidelor comuniste şi muncitoreşti Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Vietnam Prezidiului C.C. al Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud Dragi tovarăşi şi prieteni! Reprezentanţii celor 67 de partide comuniste şi muncito­reşti, întruniţi la întîlnirea con­sultativă de la Budapesta, trimit un salut frăţesc eroicului popor vietnamez care printr-o luptă aspră împotriva agresorilor ame­ricani şi a acoliţilor lor apără libertatea şi independenţa pa­triei sale. Lupta eroică a poporului viet­namez constituie un exemplu şi un stimulent pentru toate po­poarele care luptă pentru elibe­rarea lor. Ea constituie, totoda­tă, un puternic factor al unităţii de acţiune a forţelor antiimpe­­rialiste. Vietnamul înseamnă un simbol al bărbăţiei, fermităţii şi hotărîrii în lupta împotriva prin­cipalului duşman al popoarelor — imperialismul american. Voi demonstraţi în mod evident că nu poate fi învins un popor care s-a ridicat la luptă pentru o cau­ză dreaptă. Victoriile voastre obţinute în ultimele săptămîni stîrnesc ad­miraţia generală. Ii felicităm căl­duros pe patrioţii Vietnamului care aplică duşmanului o lovitu­ră după alta; sîntem convinşi de victoria deplină a poporului vietnamez în bătălia sa împotri­va cotropitorilor străini. Imperialismul american care acţionează în rolul de jandarm internaţional, sugrumător al li­bertăţii popoarelor nu va izbuti niciodată să-şi înfăptuiască pla­nurile, în ciuda crimelor sale. In toate ţările lumii iau amploa­re protestul mînios şi condam­narea politicii criminale a cer­curilor guvernamentale america­ne — politică de autentic geno­cid. Deşi suferă înfrîngeri după în­­frîngeri, imperialismul american continuă escaladarea războiului în Vietnam, ameninţă cu folosi­rea armei atomice şi creează prin aceasta un pericol real pen­tru pacea generală, pericolul unui război mondial termonu­clear. Astăzi, mai mult ca ori­­cînd, sînt necesare vigilenţa şi acţiunile hotărîte ale popoarelor împotriva acestui pericol extrem de mare. Poporul vietnamez, apărîndu-şi ţara, îşi îndeplineşte datoria in­­ternaţionalistă faţă de întreaga omenire, slujeşte cauzei sacre a apărării păcii. Noi, comuniştii, considerăm cauza solidarităţii cu Vietnamul luptător drept o datorie interna­­ţionalistă vitală. In numele par­tidelor noastre, în numele mi­lioanelor de simpatizanţi ai noş­tri, declarăm încă o dată cu fermitate hotărîrea noastră de neabătut de a acorda întregul ajutor necesar poporului viet­namez care se află în prima li­nie a luptei armate împotriva imperialismului. De partea voas­tră se află ţările sistemului so­cialist, toţi comuniştii, muncito- I rii şi oamenii muncii din întrea­ga lume, luptătorii mişcărilor de eliberare naţională, de partea voastră se află toţi oamenii de pe pămînt, inclusiv cei din S.U.A., cărora le sînt scumpe li­bertatea şi pacea. Puteţi fi si­guri dragi tovarăşi că va creşte continuu ajutorul pe care vi-l acordă ţările socialiste, toţi oa­menii muncii din lume, întărirea şi lărgirea continuă a frontului internaţional în spri­jinul poporului vietnamez care­­ luptă pentru victoria sa, cores-­­ punde intereselor fiecărei ţări,­­ ale fiecărui popor, cauzei păcii , în întreaga lume. Unitatea de acţiune în lupta împotriva im­perialismului, în primul rînd a celui american, este cerința im­perioasă a zilelor noastre. Dragi prieteni ! Sîntem întru totul de acord cu voi în apre­cierea că există o singură cale de rezolvare a problemei viet­nameze — aceea care se bazea­ză pe propunerile juste ale gu­vernului Republicii Democrate Vietnam şi pe programul Fron­tului Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud. Cerem înce­tarea imediată şi necondiţionată a bombardamentelor barbare a­­supra Vietnamului, precum şi a tuturor celorlalte acţiuni arma­te împotriva lui. Pămîntul vietnamez este leagă­nul unui popor mîndru şi cura­jos; va sosi inevitabil ceasul cînd ultimul intervenţionist va fi alungat de pe acest pămînt sfînt. Pe pămîntul vietnamez nu există şi nu va exista un alt stă­­pîn decît poporul vietnamez. Cinste şi glorie poporului viet­namez care duce o luptă plină de abnegaţie pentru libertatea şi independenţa sa ! JAPONIA. — In legătură cu existenţa în porturile japoneze a unor portavioane americane cu încărcătură nucleară, repre­zentanţii forţelor democratice din Tokio au organizat recent pe străzile capitalei un raliu pentru denunţarea existenţei pe teritoriul nipon a unor baze nucleare de ofensivă america­nă, necesare agresiunii in Viet­­nam­. Participanţii la marş au adoptat în unanimitate o rezo­luţie adresată guvernelor japo­nez şi american în semn de protest faţă de existenţa baze­lor militare pe teritoriul Ja­poniei. CONFERINŢA U.N.C.T.A.D. ® Intervenţia reprezentantului ţării noastre DELHI 29. — Trimisul special Agerpres, I. Puţinelu, transmite: In Comitetul nr. 5 al Conferin­ţei Naţiunilor Unite pentru co­merţ şi dezvoltare, reprezentan­tul român Petre Tanasie a luat cuvîntul în cursul dezbaterilor pe marginea măsurilor ce tre­buie luate pentru a se ajunge la un acord mai larg asupra prin­cipiilor care să reglementeze re­laţiile comerciale internaţionale şi politicile comerciale destinate să favorizeze dezvoltarea. Pro­movarea consecventă a principii­lor fundamentale ale relaţiilor economice internaţionale, a spus el, constituie o condiţie pentru accelerarea creşterii şi diversifi­cării producţiei în ţările în curs de dezvoltare, pentru învingerea decalajului care le desparte de ţările dezvoltate industrial şi îm­bunătăţirea locului lor în divi­ziunea muncii pe plan mondial. Prima conferinţă O.N.U. pentru comerţ şi dezvoltare, a continuat vorbitorul, are meritul de a fi formulat pentru prima dată în istoria relaţiilor internaţionale într-un document un sistem de principii ce trebuie respectate în politica şi practica comerţului internaţional. Delegaţia română, a adăugat el, şi-a adus contribu­ţia atît la formularea, cît şi la adoptarea acestor principii. Referindu-se la numeroasele cazuri de nerespectare a acestor principii, delegatul român a menţionat existenţa a multor bariere artificiale care împiedică normalizarea comerţului inter­naţional şi contravin principiu­lui general privind abolirea dis­criminărilor fondate pe diferen­ţele de sistem social-economic sau nivele de dezvoltare econo­mică. Avem încrederea că un con­sens mai larg asupra principii­lor este posibil, a declarat vorbi­torul. Delegaţia română, este gata să colaboreze cu celelalte delegaţii la adoptarea de propu­neri care să poată avansa rezul­tatele eforturilor desfăşurate pînă acum in problema princi­piilor relaţiilor economice inter­naționale. Parlamentul canadian a acordat vot de încredere guvernului OTTAWA 29. (Agerpres).­­ „A luat sfirşit cea mai gravă ameninţare la adresa guvernului condus de Pearson din cei cinci ani de cînd se află la putere”, scrie agenţia United Press International, comentînd votul de încredere acor­dat guvernului, miercuri seara, In Camera Comunelor a Parlamentu­lui canadian. Din cei 260 de de­putaţi, 138 au votat în favoarea guvernului, 119 au votat contra, iar 3 s-au abţinut. Acest vot a fost cerut de însuşi premierul Pearson, al cărui cabinet a fost pus In minoritate săptămlna tre­cută in problema proiectului de lege privind majorarea impozite­lor. TELEGRAME La 28 februarie a. c., Cornel Burtică, ambasadorul extraordi­nar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Regatul Maroc, a prezentat scrisorile de a­­creditare regelui Hassan II. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare între re­gele Marocului şi ambasadorul Republicii Socialiste România a avut loc o convorbire cordială. Ilouah­ Boumedienne, preşedin­tele Consiliului Revoluţiei şi şeful guvernului algerian, l-a primit pe ambasadorul Republicii Socialiste România la Alger, Ion Georgescu, în legătură cu plecarea sa defini­tivă din Algeria. In cursul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cor­dială, au fost abordate probleme privind relaţiile bilaterale. La Praga a fost semnat miercuri protocolul privitor la cea de-a XIV-a şedinţă a Comisiei mixte cehoslovaco-chineze de colaborare tehnico-ştiinţifică. Delegaţia R. P. Chineze, care a participat la lu­crările comisiei, a vizitat între­prinderi, Instituţii de cercetări ştiinţifice şi unităţi agricole din Cehoslovacia. (C.T.R.). La Islamabad a fost semnat a­­cordul comercial sovieto-pakista­­nez pe anii 1968—1070. Acordul prevede atît sporirea volumului cît și lărgirea sortimentului de mărfuri care fac obiectul comer­țului reciproc. In Iran s-a sărbătorit cinci ani da la intrarea in vigoare a legiI ■ TELEGRAME privitoare la emanciparea femeii. Cu acest prilej a avut loc o adu­nare festivă la care a luat cuvîn­tul primul ministru Hoveida. Sub­liniind importanţa evenimentului, premierul Hoveida a arătat că în prezent femeile iraniene se bucu­ră de drepturi egale cu ale bărba­ţilor, ceea ce a dus la creşterea rolului lor în societate. Purtătorul de cuvînt al R.A.U., Hassan Zayat, a declarat că gu­vernul ţării sale va recunoaşte Federaţia emiratelor din Golful Persic, dacă noul stat va fi expre­sia adevărată a voinţei poporului din această regiune. După cum s-a mai anunţat, la 30 martie urmează să aibă loc ac­tul oficial de constituire a Fede­raţiei emiratelor din Golful Per­sic. Zenaida Pally este cea mai bu­nă din toate interpretele rolului lui Carmen pe care am avut oca­zia să le ascult, a declarat dirijo­rul armean Suren Cerekian, refe­rindu-se la turneul făcut de ar­tista română în capitala R.S.S. Armene. Intr-o declaraţie făcută presei, dirijorul armean a adăugat că acest rol oferă Zenaidei Pally posibilitatea de a dezvălui deose­bitele ei calităţi scenice şi vocale. Purtătorul de cuvînt al Depar­tamentului de Stat al S.U.A., Ro­bert McCloskey, a confirmat că avioane americane efectuează zboruri de recunoaştere deasupra teritoriului Laosului. El a precizat a TELEGRAME că la nevoie aceste aparate sunt escortate de avioane de luptă, ca­re „au dreptul să riposteze”. Mc­Closkey a refuzat să răspundă la întrebarea dacă aceste avioane sunt angajate şi în misiuni de bombardamente. Consiliul federal de rezerve al S.U.A. a anunţat miercuri că sto­curile americane de aur au scăzut în luna ianuarie anul acesta cu 62 milioane dolari şi cu 1,199 miliar­de dolari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Datoriile externe ale Marii Bri­tanii au atins în trimestrul patru al anului trecut suma record de 5.350 milioane lire sterline, faţă de 4.906 milioane în trimestrul precedent. Creşterea datoriilor ex­terne ale Angliei cu 444 milioane lire este atribuită, potrivit cercu­rilor oficiale londoneze, devalori­zării lirei, scurgerilor de capital din ţară, precum și deficitului considerabil al balanței comerciale. LUPTA DE ELIBERARE IN FERNANDO PO­SI RIO MUNI Autorităţile spaniole au amînat din nou ceea ce ei numeau „conferinţa constituţională în vederea elaborării planurilor destinate evoluţiei Guineei ecuatoriale spre independenţă”. Măsura este apre­ciată de observatorii politici din capitalele africane drept o acţiune menită să permită guvernului spaniol să cîştige timp in vederea găsirii unor formule adecvate perpetuării dominaţiei asupra teritoriilor Fernando Po şi Rio Muni, care intră in componenţa aşa-numitei Guineea spaniolă. La Madrid a fost anunţată amînarea alegerilor locale, care urmau să se desfăşoare în Guineea spaniolă, în luna martie, hotărire ce implică prelungirea prerogativelor guvernului autonom­ al acestui teritoriu pină la adoptarea unui nou statut al coloniei. In aceste condiţii decretul dat publicităţii la Madrid face incertă acordarea independenţei Guineei ecuatoriale pină în luna iulie 1968, termenul limită fixat prin rezoluţia Adunării Generale a O.N.U. din 19 decembrie anul trecut. La fel ca şi în Angola, Mozai­­cuatorială este indisolubil legată bic şi Guineea portugheză, lupta de mişcarea de eliberare naţională care se desfăşoară în Guineea e­ a întregului continent african. Guineea ecuatorială este formată din Rio Muni cu insulele Corsico şi Elobey, avînd o suprafaţă de 26.017 km pătraţi şi o populaţie de 226.000 locuitori, şi insula Fer­nando Po — 2.034 km pătraţi şi 75.000 locuitori. Teritoriile au fost descoperite de către navigatorul portughez Fernando Po între anii 1469 şi 1474; după 300 de ani ele devin colonii spaniole. Statutul de „autonomie administrativă inter­nă”, acordat Guineei ecuatoriale în 1963, n-a diminuat rolul me­tropolei în exploatarea bogăţiilor celor două teritorii. Administra­ţia celor două teritorii este „asi­gurată ... la Madrid de o „Direc­ţie generală”. După referendumul din 1963, autoritatea „Adunării generale le­gislative” şi a „Consiliului guver­namental”, a fost substanţial am­putată. De sub competenţa aces­tora au fost scoase probleme im­portante, cum ar fi cele referitoa­re la apărare, relaţii externe, fi­nanţe etc. Lupta de eliberare naţională, pentru cucerirea independenţei, pentru unitatea forţelor naţionale este condusă de partidul „Ideea populară a Guineei ecuatoria­le” al cărei preşedinte este Je­sus Mira Ovono. La Congresul din 1967 al acestui partid a fost adop­tat programul politic care prevede ca poporului Guineei e­catoriale să-i fie acordată neîntîrziat inde­pendenţa, preconizează retragerea celor 12.000 de soldaţi spanioli de pe teritoriile coloniei, amnistierea tuturor deţinuţilor politici, resta­bilirea libertăţilor politice şi for­marea unui guvern democrat, iar pe plan economic naţionalizarea şi exproprierea bunurilor elemen­telor aservite autorităţilor colo­niale, instituirea controlului asu­pra comerţului de stat şi crearea unei industrii naţionale. In rîndurile forţelor politice din Guineea ecuatorială există însă şi deosebiri de păreri în ce priveşte evoluţia viitoare a ţării, după do­­bîndirea independenţei. Cercurile colonialiste încurajează unele ten­dinţe separatiste. Recent, „Uniu­nea patronală” care acţionează în Insula Fernando Po, regiunea cea mai bogată a ţării, şi-a manifestat dorinţa de a se „separa” de Rio Muni, regiune mai săracă. Expo­nenţii acestei mişcări preconi­zează ideea menţinerii regimului colonial în Insula Fernando Po şi proclamarea independenţei regiu­nii Rio Muni în condiţiile oferite de metropolă. In acest scop, în ca­pitala metropolei a avut loc o conferinţă la care au luat parte reprezentanţii tuturor partidelor din Guineea ecuatorială, cu excep­ţia partidelor progresiste şi a ce­lor interzise. Conferinţa a eşuat, dar ideea continuă să fie avansată de cercurile de la Madrid. Se aşteaptă să aibă loc noi con­fruntări între forţele mişcării de eliberare naţională şi autorităţile colonialiste spaniole. Observatorii, citind surse informate din Ma­drid, relatează că la 15 iulie a. c. în aceste teritorii ar urma să fie organizat un referendum privind viitorul lor constituţional. Pregă­tiri în acest scop se fac pe mai multe planuri. Forţele de elibera­re îşi intensifică acţiunile, în timp ce monopolurile şi cercurile­ colo­nialiste recurg la represiuni, res­­trîngerea libertăţilor şi a posibili­tăţilor de acţiune ale forţelor progresiste, sau încurajează ten­dinţele separatiste de genul celor iniţiate de Uniunea patronală sau sindicatele patronale. Revista „Jeune Afrique” arată, pe bună dreptate, că pentru obţi­nerea independenţei depline re­prezentanţii luptei de eliberare naţională trebuie să militeze pen­tru consolidarea unităţii şi să de­joace orice fel de manevră neoco­­lonialistă. C. BENGA corespondenţii] Agerpres la Alger Nigeria UMUAHIA 29 (Agerpres). — In Nigeria agenţiile de presă semnalează o intensificare a lup­telor între trupele guvernului fe­deral şi unităţile militare ale colo­nelului Ojukwu Odumegwu, lide­rul provinciei Orientale. Potrivit postului de radio Vocea Biafrei, două încercări ale unităţilor fe­derale de a se infiltra în oraşul Uyo au fost respinse de trupele biafreze. Două nave militare au fost scufundate. Pe de altă parte, acelaşi post de radio, citat de a­­genţia France Presse, relatează că de la începerea ostilităţilor avia­ţia federală nigeriană a efectuat 36 de raiduri şi misiuni de bom­bardament asupra principalelor localităţi din Biafra. • INTENSIFICAREA LUP­TELOR DINTRE TRUPELE FEDERALE ŞI BIAFREZE O PROPUNERILE GUVERNU­LUI DE LA LAGOS DELHI 20. (Agerpres). — Guvernul federal al Nigeriei va sista operaţiunile militare cu con­diţia ca liderii biafrezi să renunţe la planurile lor, inclusiv la procla­marea independenţei provinciei Orientale sub numele de Repu­blica Biafra, şi să accepte siste­mul de organizare a statului fede­ral în 12 state, a declarat la Delhi comisarul federal pentru proble­mele externe, O. Orikpo. El efec­tuează în prezent o vizită în India şi în alte ţări din sud-estul Asiei pentru a explica poziţia guvernu­lui său în contextul situaţiei din Nigeria. Orientul Apropiat □ CONFERINŢA DE PRE­SA A PURTĂTORULUI DE CUVÎNT AL GUVERNULUI R.A.U. □ RELATĂRILE ZIARULUI IZRAELIAN „MAARIV” CAIRO 29. (Agerpres).­­ Purtătorul de cuvînt al guver­nului R.A.U., Hassan Zayat, a declarat în cursul unei conferin­ţe de presă că nu se aşteaptă ca trimisul special al secretarului general al O.N.U., Gunnar Jar­ring, să înregistreze vreun pro­gres sesizabil în misiunea sa pî­nă cînd nu se va stabili dacă Izraelul este gata să îndeplineas­că rezoluţia Consiliului de Se­curitate. Hassan Zayat a decla­rat totuşi că Gunnar Jarring este aşteptat să sosească la Cairo în cursul lunii martie pentru a avea convorbiri cu oficialităţile R.A.U. Referindu-se la acordul de ar­mistiţiu între Izrael şi ţările a­­rabe, purtătorul de cuvînt al gu­vernului R.A.U. a declarat că „noi l-am respectat", dar acesta a fost ignorat de partea izraelia­­nă. ★ TEL AVIV 29. (Agerpres). _ Referindu-se la o declaraţie a premierului izraelian Levi Esh­­kol, ziarul „Maariv“ scrie că da­că Gunnar Jarring, trimisul spe­cial al secretarului general al O.N.U. în Orientul Apropiat, nu va reuşi să reunească la masa tratativelor părţile interesate „situaţia va rămîne neschimba­tă“. Acelaşi ziar subliniază că guvernul izraelian acţionează în direcţia pregătirii terenului ne­gocierilor directe. Potrivit ziaru­lui, în acest sens trebuie inter­pretată declaraţia din parlament a ministrului de externe, Abba Eban că Izraelul este gata să în­ceapă negocieri prin intermediul lui Jarring. Dar guvernul izrae­lian este unanim în a respinge încheierea unui acord final pe altă cale decît a negocierilor di­recte, indică ziarul „Maariv". CENZURA MILITARĂ - O ÎNCERCARE DE A ASCUNDE VEŞTILE PROASTE DIN VIETNAM — Comentariile presei americane — NEW YORK 29 (Agerpres). _ In­troducerea cenzurii militare de către Comandamentul tru­pelor americane sta­ţionate în Vietnamul de sud, este carac­terizată de ziarul „Chicago Tribune" drept o încercare de a ascunde opiniei publice „veştile proaste". După cum scrie ziarul, în 1964, în Vietnamul de sud erau 40 de cores­pondenţi străini, iar în prezent numai corespondenţii ame­ricani sunt în număr de 200. Totodată, în iulie 1964, Pentago­nul a ordonat ca toţi corespondenţii să beneficieze de transportul gratuit, de mijloacele de in­formare cele mai si­gure şi de întreaga asistenţă a ofiţerilor care lucrau la ser­viciul de informaţii al Comandamentului american. In legătură cu in­troducerea cenzurii militare, comentato­rul posturilor de televiziune ale com­paniei „C.B.S.“ afir­ma că „războaiele precedente pe care le-au dus Statele U­­nite au arătat că cenzura a fost in­trodusă numai în acele cazuri în care trupele se aflau în­tr-o situaţie difici­lă". Comentatorul a subliniat totodată că cenzura poate nu­mai să adîncească „criza de încredere" în guvernul ameri­can. Revista „U. S. News and World Report" scrie în ul­timul său număr că această criză „care constă în contradic­ţia între explicaţiile date de Administra­ţie şi situaţia de fapt, s-a accentuat" o dată cu introdu­cerea cenzurii mili­tare. La rîndul său, ziarul „Wall Street Journal" menţionea­ză că în cadrul con­ferinţei de presă ca­re a avut loc la De­partamentul da stat, cu o săptămînă în urmă, Dean Rusk şi-a manifestat „ne­mulţumirea" faţă de întrebările pe care le pun coresponden­ţii în legătură cu ultimele evenimente petrecute în Vietna­mul de sud şi cu planurile de viitor ale S.U.A. în această ţară. După cum se vede, „nemulţumi­rea" secretarului de stat s-a materializat în ordinul Pentago­nului privind intro­ducerea cenzurii mi­litare. Coresponden­ţii însă continuă să pună întrebări. în­trebat de corespon­denţii de presă dacă aceştia vor avea voie să transmită cel pu­ţin ceea ce văd, ge­neralul Winant Sid­le, şeful serviciului de informaţii al Co­mandamentului mi­litar american, a răspuns: „Da, veţi avea voie, dar nu o să mai vedeţi nimic de acum înainte". Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Piaţa Eroilor Sovietici nr. 3 Telefoane: 26-88, 26-89. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul Întreprinderea Poligrafică Tg.-Mureş, Comanda nr. 315 40.372

Next