Steaua Roşie, aprilie 1968 (Anul 19, nr. 78-102)

1968-04-02 / nr. 78

ram­an SATUL şi CERINŢELE LUI ACTUALE Dezvoltarea continuă a circula­ţi mărfurilor la sate, într-un ritm­­ţinut, diversificarea cererii pe fi sortiment de produse din ce­l ce mai larg, pun în faţa coopera­ri de consum sarcina de a asi­­mila o reţea comercială corespun­­jtoare, amplasată cu­ mai judicios­­ teritoriu. Noua organizare administrativ­­tritorială a ţării a deschis per­­fective largi pentru o muncă mai rodnică, mai operativă, mai groape de nevoile reale ale ppulaţiei rurale. Nemaiexistînd ferigi intermediare organele ju­­eţene ale cooperaţiei de consum în legături nemijlocită cu uni­­­tea de bază — cooperativa — apt ce va determina o cunoaşte­ţi reală a situaţiei din fiecare rcalitate şi ca atare se vor pu­­tea lua măsuri operative, efi­­iente în interesul populaţiei gi­pte.­ Preocupărle noastre , pentru sigurarea unei baze corespun­­toare desfăşurării comerţului, afiinţării de noi unităţi, amena­­erea şi modernizarea celor exis­tate au vizat atît îmbunătăţirea indiţiilor de deservire a popu­­lţiei şi ridicarea acestora la ni­­velul celor din oraşe, cit şi asi­­urarea unei eficienţe maxime ptivităţii comerciale. La ampla­­sarea noilor unităţi comerciale a ţinut seama de starea reţelei , magazine, bufete, cofetării­xistenţă, de numărul nonulaţiei scale şi convergente, de posibil­ităţile creşterii volumului vin­urilor şi altele, acordindu-se prioritate localităţilor unde re­­eaua existentă nu mai putea fee faţă sarcinilor actuale. In cadrul judeţului nostru, oo­­peraţia dispune in prezent de reţea însemnată de unităţi co­merciale­ şi de alimentaţie publi­­c precum şi de o reţea dezvol­­­tă de unităţi prestatoare de ervicii, cuprinzînd secţii de fri­­ferie, cizmărie, croitorie, cojocă­­­, tîmplărie, coafură şi altele, n­umărul unităţilor cu amănun­ţit existente în cadrul judeţului se ridică azi la 975, avînd o su­prafaţă comercială­­ utilă de 42.000 m­p din care­­suprafaţa falii de vînzare 42.000 m­p iar alimentaţia publică dispune de 1.000 de locuri la mese, în timp ce sectorul prestări are 586 de unităţi. Conform planului nostru ur­mează ca anul acesta suprafaţa pm­ercială utilă să crească cu FRANCISC SZÜCS vicepreşedinte al U.J.C.C. (Continuare In pag. a 2-a) *s­­ Proletari din toate tarile, uniti-vă! Organ al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu Anul XX, Nr. 78 (3.121) Marţi, 2 aprilie 1968 4 pagini 30 bani s„MALADIA“ utilajelor devorează milioane loi Valorificarea rezer­velor interne din în­treprinderi este con­diţionată în primul rînd de organizarea superioară a produc­ţiei şi a muncii, care asigură folosirea com­­­pletă şi productivă a utilajelor, a forţei de muncă şi a timpului de lucru. Faptul că la întreprinderea de u­­tilaje pentru indus­tria uşoară din Tg.­­Mureş aceste elemente au un nivel scăzut de utilizare, indică, prin­tre altele, lacune în­semnate în nivelul de organizare a activităţii de producţie. Coeficien­tul de schimburi, de pildă, are un nivel inferior faţă de cel realizat pe ţară. Mai mult decit atît, in anul 1967 el scade faţă de anul 1966 de la 1,44 la 1,35. Acesta este un rezultat al folo­sirii necorespunză­toare a utilajelor şi maşinilor din schim­burile doi şi trei. Creşterea capacităţii de producţie a între­prinderii a fost ur­mată de o creştere a folosirii utilajelor nu­mai în schimbul I, pe cînd numărul uti­lajelor folosite în schimburile II şi HI a scăzut simţitor. Să e­­xemplificăm j­uaca ma­­­sa mijloacelor fixe uti­lizate în schimburile I a crescut în anul trecut crescut în anul trecut o rămînere in urma sim a «sigumia **­­ de la 12 milioane lei la 15 milioane lei, în schimbul II a scăzut de la 5,5 la 5,2 mili­oane lei, iar în schim­bul III de la 1,3 la 1,1 milioane lei. Doar o treime din utilajele folosite în schimbul I funcţionează şi în schimbul II. O situa­ţie necorespunzătoare, întreprinderea şi-a a­­les o soluţie comodă, dar neeficientă de re­zolvare a creşterii ca­pacităţii prin reduce­rea folosirii utilaje­lor în schimburile II şi III. Dintr-un calcul sumar reiese că, dacă întreprinderea lucra şi în schimbul II cu capacitatea la nivelul schimbului I, se pu­tea obţine o producţie globală suplimentară de peste 20 milioane lei. De aceea, consi­derăm că la formula­rea propunerilor de creştere a capacităţii întreprinderii nu s-a faţă de creşterea gra­dului de înzestrare a întreprinderii cu ma­şini şi utilaje. Pro­ducţia globală pe un leu fond fix produc­tiv înregistrează o tendinţă de scădere iar rentabilitatea fon­durilor fixe a scăzut la fel. Intr-adevăr, în­treprinderea este în continuă dezvoltare, dar acest proces are loc de cîţiva ani. A­­poi, s-a văzut că ea are rezerve suficiente pe care le-ar putea valorifica. Am cerut explicaţii privind slaba utiliza­re a capacităţilor. Cauza principală — ni se spune — este lipsa de cadre. între­prinderea şi-a mărit capacitatea. Greşeala constă, în primul rînd, în lip­sa de corelare a creş­terii capacităţii cu necesarul de cadre, pentru că nu s-a a­făcut o analiză destul a­sigurat sincronizarea de fundamentată din pregătirii cadrelor cu punct de vedere şti­inţific pentru utiliza­rea la maximum a capacităţilor exis­tente. Carenţele în folosi­rea cit mai completă a utilajelor au in­fluenţat eficienţa eco­nomică a întreprin­derii, voitîmdi pro­­­ducţiei şi masa bene­ficiului înregistrează o rămînere în urmă punerea in funcţiune a utilajelor. Dezvolta­rea capacităţilor în­treprinderii a început în anul 1966 iar cur­surile de calificare a­­bia în luna mai 1967. Utilajele au intrat în funcţiune în tot cursul anului trecut, pe cînd .A­P şi prima promoţie de ca­dre pentru noile ma­şini a fost asigurată la jumătatea lunii ia­nuarie a acestui an. Timpul de funcţio­nare a maşinilor nu este utilizat la nive­lul planificat. Fondul de timp planificat nu a fost atins de majo­ritatea utilajelor de bază. De pildă, la strunguri paralele a fost utilizat doar in proporţie de 95,2 la sută, la freze 96,7 la sută. Numărul orelor de întreruperi din cauza lipsei de co­menzi sau a defecţiu­nilor accidentale a crescut la maşinile de­­ frezat de cca. 4,5 ori, la strunguri de 3,5 ori. Aceasta înseamnă că asistenţa tehnică şi de întreţinere nu este la nivelul cerut. Secţia de întreţinere care asigură funcţio­narea normală a uti­lajelor şi trebuie să intervină prompt pen­tru readucerea lor în stare de funcţionare, lucrează numai în­tr-un schimb. Pentru a asigura o utilizare mai bună a utilajelor, întreprin­derea are încă multe probleme de rezolvat în privința disciplinei în muncă și a folosi­rii cît mai producti­ve a celor 8 ore de lucru din cadru nr.3 ■LitshiÂţy (Continuare în pag. a 2-a) In pag. a 2-a : SIHZUNA $1 PEPELEA“ Pe scena Teatrului de stat din Tîrgu-Mures - CRONICA DRAMATICA - In „grădinile”* cartierelor Duminică a fost o zi cu mult soare. Parcurile şi bulevardele, locurile de agrement ale muni­cipiului Tg.-Mureş au fost mai animate. Preocupările tîrgumu­­reşenilor au fost diferite, înainte de amiază, foarte mulţi locuitori şi-au înfrumuseţat străzile şi cartierele. Au plan­tat pomi şi arbuşti ornamen­tali. In cartierul 7 Noiembrie şi pe Aleea Carpaţi, de pildă, s-au plantat circa 500 de ar­bori şi arbuşti. In alte două cartiere noi ale oraşului — Li­bertăţii şi Tudor Vladimirescu — locatarii au săpat aproape 900 de gropi, în care săptămî­­na aceasta se vor sădi pomi şi arbuşti. Muncă patriotică pen­tru înfrumuseţarea oraşului s-a efectuat şi în alte cartiere ale municipiului. Totul ce s-a plantat şi se va planta în această primăvară trebuie îngrijit cu multă aten­ţie, findcă numai astfel zonele verzi ale oraşului vor fi cu a­­devărat frumoase. IIIZIÎI PftESEOilfELI BE HISÎRI, IQII GHEORGHE IRRER Duminică la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Helsinki, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Mau­rer, care, însoţit de ministrul a­­facerilor externe, Corneliu Mă­­nescu, va face o vizită oficială în Finlanda, la invitaţia guver­nului finlandez. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ale­xandru Drăghici, János Fazekas, Gheorghe Rădulescu, Vasile Vîl­­cu, Iosif Banc, Mihai Gere, Pe­tre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Marin, membri ai guvernului şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă Seppo Olavi Ainamo, însărcinat cu afaceri ad-interim al Finlandei la Bucu­reşti. (Agerpres) HELSINKI 31.­­ Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Iones­­► cu şi Mircea S. Tonescu, trans­mit: După un zbor de aproxima­tiv patru ore, avionul special la bordul căruia se aflau preşedin­tele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste R­omânia, Ion Gheorghe Maurer, şi minis­trul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a aterizat pe aeropor­tul Seutula. Dominat de maies­tuoase păduri prin care şi-a răs­firat pistele, aeroportul capitalei finlandeze şi-a primit oaspeţii într-o atmosferă sărbătorească — expresie a relaţiilor de stimă şi prietenie ce s-au dezvoltat în zilele noastre între România şi Finlanda. Arborate pe frontispi­ciul aerogării, se profilau pe fundalul cerului nordic, drapele­le de stat ale României şi Fin­landei. La coborârea din avion, oaspe­ţii români au fost salutaţi cu căldură de preşedintele Consi­liului de Miniştri al Finlandei, Mauio Koivisto, şi de ministrul afacerilor externe, Ah­ti Karja­­lainen. Premierul finlandez a prezentat apoi oaspeţilor celelal­te persoane oficiale venite in întîmpinare. Au fost de faţă Niculai loan Vancea, ambasadorul României la Helsinki, membri ai ambasa­dei şi ai agenţiei economice ai ţării noastre în Finlanda, pre­cum şi Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucu­reşti. Erau, de asemenea, prezenţi numeroşi ziarişti finlandezi şi corespondenţi ai presei străine. O companie de elită a forţelor armate finlandeze a prezentat onorul. După intonarea imnuri­lor de stat ale celor două ţări, premierii României şi Finlandei au trecut în revistă garda de onoare. Primii miniştri ai celor două state, precum şi celelalte perso­nalităţi au luat apoi loc în maşi­nile oficiale, îndreptîndu-se spre reşedinţa rezervată oaspeţilor români, în marele Hotel Marski. La reşedinţă, premierul Mauio Koivisto şi ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen, s-au întreţinut cordial, la o cupă de şampanie, cu preşedintele Consi­liului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu. HELSINKI 1.­­ Trimişii spe­ciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Mircea S. Ionescu, transmit: Cu prilejul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Finlanda, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al României, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afa­cerilor externe, Corneliu Mănes­cu, a depus luni dimineaţă co­roane de flori la monumentul soldatului necunoscut şi la mo­numentul fostului preşedinte al Finlandei, Mannerheim, situat în cimitirul Hietaniemi, pe ţărmul Mării Baltice. In sunetele unui marş funebru, intonat de fanfara militară, co­roanele sunt purtate de-a lungul aleii străjuite de mesteceni albi la capătul căreia se înalţă — do­minând orizontul­­e o imensă cruce de marmură neagră. Ală­turi se află monumentul din gra­nit roşu înălţat în memoria lui Mannerheim. Garda militară prezintă onorul. Premierul român, ministrul afa­cerilor externe şi celelalte per­­sonalităţi păstrează un moment de reculegere. Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a fă­cut luni dimineaţa o vizită de curtoazie preşedintelui Consiliu­lui de Miniştri al Finlandei, Mau­io Koivisto. La întrevedere, care s-a des­făşurat într-o atmosferă priete­nească, de înţelegere reciprocă, au fost de faţă ministrul aface­rilor externe al Finlandei, Ahti Karjalainen, ambasadorul Româ­niei la Helsinki, Nicolai Ioan Vancea, ambasadorul Finlandei la Bucureşti, Kaarlo Makela, şi alte persoane oficiale. In aceeaşi dimineaţă, ministrul afacerilor externe al României, Corneliu Mănescu, a făcut o vi­zită de curtoazie ministrului a­­facerilor externe al Finlandei, Ahti Karjalainen. La întrevedere, care s-a des­făşurat într-o atmosferă cordia­lă, au fost de faţă ambasadorul României la Helsinki, N. I. Vancea, şi ambasadorul Finlandei la Bucureşti, K. Makela. (Continuare in pag. a 4-a) împlinind virsta de 20 de ani, ţara i-a chemat la datorie. Din fabrici, uzine, de pe mari­le şantiere sau de pe ogoare, mii şi mii de tineri au pornit în luna februarie a acestui an spre unităţile militare, însufle­ţiţi de simţământul datoriei sfinte de a sluji patria şi po­porul. Au păşit cu frunţile sus, cu cîntec şi voie bună pe poarta cazărmii şi au îmbrăcat mindra haină ostăşească. Sunt cu toţii oameni de nădejde, sănătoşi, voinici, plini de voioşie, cu­­un nivel de pregătire profesională şi culturală ridicat, cu o bună educaţie, ne spune maiorul Moga, secretar al comitetului de partid dintr-o unitate mili­tară. „Bobocii” au primit automa­tele din mîinile comandanţilor de subunităţi. Primul i-a fost inmînat soldatului Aurel Bu­­ţurca. L-a strîns la piept ca pe o fiinţă dragă. Cu el va trage la fel de bine ca şi înaintaşul­­ său care l-a purtat, caporalul I. V., lăsat la vatră. Rind pe rînd au trecut apoi şi ceilalţi militari să primeas­că automatele. Ochii soldatului loan Gherman străluceau de bucurie. Cu arma in mină, pri­vea departe către meleagurile bihorene, către satul Ţinea, unde şi-a lăsat tractorul, după ce brăzdase cu el sute de hec­tare. După el a urmat solda­tul Ioan Pîrvu, de meserie for­jor, un fecior vînjos, cu braţe tari. Am aflat că pină la veni­rea în armată şi-a îndeplinit cu cinste sarcinile de producţie la întreprinderea „Independen­ţa” din Sibiu. Şi aici, în arma­tă, suntem­ convinşi că va munci cu aceeaşi sîrguinţă, dragoste şi pasiune. Apoi, rînd pe rînd, soldaţii Simon Bărbat, şofer din Sibiu, Ioan Luca, mecanic auto la Autobaza din Piatra Neamţ, Dumitru Chiţimuş, profesor din Tămăşeni — Roman, Iosif Dee, şofer din Sighişoara, Con­stantin Virlan, filator la Fabri­ca de postav din Buhuşi au trecut prin faţa comandanţilor, pentru a primi arme. După cî­­teva zile, pe cimpul de in­strucţie au luat primul contact cu genistica. Au urmat apoi o­­rele de instrucţia focului. Pri­mele rezultate au fost obţinute pe ţinta cu triunghiul greşeli­lor. Primele rezultate au adus şi primele satisfacţii. Familia lor este acum sub­unitatea in care vor munci pen­tru a deveni fruntaşi in pre­gătirea militară şi politică. Şi zilele s-au scurs. Acum a venit clipa depunerii jurămin­­tului militar, clipă aşteptată cu bucurie şi in acelaşi timp cu multă emoţie. In ziua de 31 martie, în faţa drapelului desfăşurat al unită­ţii, cu mîinile strinse pe auto­mate, au rostit cu bărbăţie şi gravitate: .. . Jur să fiu gata oricînd, să lupt pentru apărarea patriei mele, Republica Socialistă Ro­mânia... — rostesc ei din toa­tă inima. Prin acest legămint, tinerii militari, conştienţi de menirea lor, se angajează să-şi consa­cre toate forţele pregătirii lor militare, să-şi îndeplinească cu cinste, curaj şi hotărire, mi­siunile încredinţate, şi de va fi nevoie să lupte cu toată dîrze­­nia şi priceperea, neprecu­pe­­ţind sîngele şi viaţa... pentru apărarea cuceririlor revoluţio­nare ale poporului român. T. TANASESCU „Intrind pe rîndurile Forjelor vii Şedinţă lârgită a Comisiei judeţene pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice Duminică a avut loc în sala Consiliului popular municipal Tg.­­Mureş şedinţa lărgită a Comisiei judeţene pentru răspîndirea cu­noştinţelor cultural-ştiinţifice, la care, pe lingă cadrele de conduce­re şi membrii acestei comisii, au participat numeroşi intelectuali : scriitori, profesori, medici, jurişti, economişti etc. La primul punct al ordinei de zi tovarăşul Ioan Kapus, secretarul Comisiei a pre­zentat informarea privind rolul intelectualilor în răspîndirea ştiin­ţei şi a culturii în rîndurile oame­nilor muncii, după care a fost pre­zentat planul de muncă al comi­siei judeţene pe anul 1968. In urma discuţiilor care au ur­mat apoi, a luat cuvîntul tovară­şul Liviu Sebestyén, secretar al Comitetului judeţean de partid, care, relevînd numeroasele aspecte ale muncii de răspîndire a cunoş­tinţelor cultural-ştiinţifice, com­plexitatea lor, impuse de actuala etapă de dezvoltare a ştiinţei şi culturii româneşti, a arătat rolul deosebit de important ce revine intelectualilor şi a indicat căile cele mai utile pentru propagarea cunoștințelor în rîndurile maselor.

Next