Steaua Roşie, mai 1968 (Anul 19, nr. 103-128)
1968-05-01 / nr. 103
^ Proletari din toate ţările, u niţi-vâ! _________ . | !■ ■ NBIHI li I ^ Mureş al P.Ct R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu -----------Anul XX, Nr. 103 (3.146) Marţi, 30 aprilie 1968 | 4 pagini 30 bani 83B MEMORIA ZIARULUI Pagina ziarului păstrează cu vibraţia proprie fiecărui moment pe care l-a consemnat biografia socială pe treptele căreia a urcat, pas cu pas, omul epocii noastre, tînăr sau mai vîrstnic, acest erou cu milioane de chinici unul la fel şi totuşi acelaşi trunchi viguros cu cercuri crescute din seva pămintului românesc. Născut în anii de lupte eroice, cînd comuniştii făceau să răzbată din adîncuri sunetele pure ale inimii dintotdeauna a poporului, Partidul şi-a înscris numele în cele mai de seamă evenimente din istoria patriei, fiind trup din trupul frămîntat al acesteia. Memoria ziarului, în anii mai apropiaţi nouă, păstrează cu fidelitate emoţionantă constituirea chipului moral al omului patriei noastre, consemnează actele esenţiale în care el, poporul, şi-a perfectat, urmînd îndemnul partidului, propria lui structură, alcătuindu-şi astfel un portret distinct în rîndul popoarelor lumii. Se spune că ziarele vechi, chiar şi cele de numai cîţiva ani, sînt naive, că rîndurile reporterului palpită de un patetism astăzi greu de acceptat___Este foarte adevărat că ghiceşti o anume plăcere a relatării entuziaste, ceea ce poate părea patetism, dar ceea ce trece de orice naivitate a oricărui început este exactitatea unui puternic entuziasm al seriozităţii. Iată, în chiar primele numere din ziarul din 1963, se relatează despre primii ţăruşi ce sînt bătuţi pe — 2 — cîmpia Cuciului, şi unde, sub ochii noştri, va creşte una din stelele de primă mărime ale energeticii noastre : Termocentrala Luduş-Iernut. Apariţia primelor brigăzi de dulgheri şi zidari a constituit, pe drept cuvint, o realitate socială entuziasmantă. Ele reprezentau, de fapt, puterea şi dragostea de muncă a oamenilor. Din primul an al acestui istoric cincinal , fie că ziarul scria despre „brigăzi“ sau „şantiere“, problema muncii este vitală pentru ceea ce înseamnă profilul moral nou, socialist al muncitorilor, al inginerilor, al tuturor celor angajaţi în măreaţa operă de edificare a României socialiste. Avînd în faţă reportaje despre munca metalurgiştilor, făuritorilor de mobilă, a forestierilor din creierul munţilor şi a atîtor altora, citeşti nu relatarea unor împrejurări oarecare, ci însăşi maturizarea atitudinii noi care va guverna — ca un major sens unic — evoluţia în toţi anii următori. Ziarul ne înfăţişează în fiecare număr, în fiecare pagină, că examenul muncii, al capacităţii, manifestate în sensul trebuinţelor epocii, a fost trecut, de cei mai mulţi, de majoritatea covîrşitoare, cu un mare succes. De aici tonul entuziast, titlurile entuziaste („Cu planul îndeplinit înainte de termen", „Angajamentele au fost depăşite" etc.); de aici însufleţirea cu care colaboratorii şi sutele de corespondenţi voluntari făceau — şi mai fac — cunoscute ţării înfăptuirile colectivelor unde muncesc. Pentru că fiecare început — şi cite n-au fost în ultimii ani numai în judeţul nostru — este totodată un şantier, deopotrivă tuturor, o adevărată şcoală de educaţie multilaterală. Spiritul muncii colective, respectul îndatoririlor, al răspunderilor proprii fiecăruia trece, la confluenţa acestor începuturi, printr-un nou, mai dificil, examen. O scrisoare de pe şantierul Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Tîrgu-Mureş consemna lapidar printre altele: ........pe şantier nimeni nu stă pe loc, cine nu ştie suficientă carte (n.n. meserie) învaţă la cursuri de calificare şi cine ştie învaţă şi mai mult". pub. s EIOGIII MELCII Mai, şi deodată primăvara cu uisul alb al cireşilor şi pomilor. Nicăieri nu sunt mai autentice leitmotivele primăverii decit în primăvară însăşi. Refrenele de verde şi de fertil, marea pregătire a pămintului pentru săminţă, a florilor pentru rod, a văzduhului pentru căldură de pirgă. Nu, nu se poate concura cu primăvara. Nu se poate concura cu tinereţea. Primăverii ii stă bine în grădină, tulburătoare, arzind de verde şi de crud. Tinereţii ii stă bine in elanuri, in efort şi în spirit, tinereţea tuturor virstelor încercate pe om. Omagiu gindului frumos care-a ales in mai ziua de muncă. Pentru că ce altă forţă decit a muncii mai irumpe nestăvilită ca primăvara, schimbind feţele lumii, imbogăţindu-te cu meşteşugul minţii şi-al uneltei ? Toate podoabele civilizaţiei cu care ne mindrim sint rezultatul muncii. In urmă cu aproape o sută de ani muncitorii înfruntau străzile purtind steaguri roşii. Tradiţia primei zile de mai s-a statornicit prin luptă. Sărbătoarea aceasta este şi o reculegere. Să ne gindim la cei care au vrut-o şi au visat-o aşa, la cei care au dobindit-o, pentru că ne vom gindi apoi la cei care o împlinesc in frumuseţe şi-n semnificaţii. Ziuă a muncii. Zilele toate sint ale muncii, la noi, şi ale izbînzii. Timpul se măsoară in muncă. Socialismul se măsoară în victorii. Cite ore ale ţării, o vîrstă a istoriei încap în hidrocentralele de la Bicaz şi de pe Argeş, Porţile de Fier, Borzeştii, Săvineştii, Luduşul, Combinatul siderurgic de la Galaţi sau Combinatulde îngrăşăminte azotoase din Tîrgu- Mureş, Uzina de aluminiu de la Slatina, furnalele Reşiţei, Complexul de faianţă-sticlă din Sighişoara ? Au crescut din muncă şi tot muncă ocrotesc. Produse destinate largului consum intern, şi mărfuri pentru export „made in Romania”. Nu sunt tot daruri ale muncii şi acestea ? Dar piinea rotită-n cuptoare şi rumenită, semănată la timpul ales şi ocrotită ca să ne ajungă pe masă la ceasul potrivit ? La piinea aceasta colectivă au trudit toţi membrii cooperativelor agricole de producţie, toţi lucrătorii agriculturii noastre socialiste. Sunt momente ale istoriei care impart epocile între ele, revoluţii generatoare de alte orînduiri sociale. Moment al istoriei a fost — şi va rămine — ultimul Congres, al IX-lea al partidului, care a trasat acele traiectorii noi care vor duce România tot mai sus pe culmile civilizaţiei. Dezvoltind creator aceste traiectorii, marele sfat al ţării, Conferinţa Naţională, vine să fundamenteze acele principii care stau la baza dezvoltării multilaterale a patriei : organizare, planificare, coordonare, lărgirea autonomiei, răspundere socială. Şi toate, absolut toate, pe un solid fundament ştiinţific, înţelepciunea conducătorilor noştri ne-a mobilizat, ne-a dat puteri noi, lumină şi înţelepciune. Acum, in al treilea an al cincinalului, in numeroase domenii se vorbeşte despre realizarea unor producţii ce erau planificate pentru anii următori. Iată semnificaţia concretă a acestui efort colectiv. Anul 1968 reprezintă, pe drept cuvint, anul marilor transformări înnoitoare care au făcut ca între partid şi popor să se statornicească noi acorduri in marea armonie socialistă. Nici nu se poate altfel. Pentru cei care au plătit cu viaţă şi suferinţe primăvara aceasta de astăzi, cu rezistenţa şi cu inteligenţa, cu credinţa nestrămutată a victoriei luptei revoluţionare. Pentru cei care au devenit aleşii poporului şi care au făcut dovada marii lor forţe de a cugeta in concordanţă cu timpul, de a analiza cu sinceritate şi pricepere virfurile de izbindă şi piedicile care mai sunt de înlăturat. Pentru înţelepciunea românească, pentru dragoste de muncă şi de patrie, oamenii muncii, toţi locuitorii de astăzi ai ţării se recunosc în conducătorii aleşi. E ziua de muncă a eroilor. A celor căzuţi şi a celor ai zilelor de azi. Urmele luptei revoluţionare sunt neşterse, detaşamente tinere păşesc sub steagul Partidului. Eroi ai cotidianului, fruntaşi ai întrecerii socialiste, ai bătăliei pentru eficacitatea inteligenţei şi pentru frumuseţea de idei. Muncitorii noii industrii româneşti trecuţi la pupitrele de comandă, absolvenţi ai şcolilor medii, profesionale şi tehnice, muncitorii ogoarelor, minuitori de tractoare, batoze şi combine dar şi Înţelepţi, economişti şi meteorologi, dezlegători ai tainelor naturii. Muncitorii noii inteligenţe româneşti, inginerii progresului nostru economic, profesorii aplecaţi peste sufletul tinăr al ţării şi peste semnificaţiile noi trecute-n cuvinte, responsabili pină-n maturitate cu învăţul pe rind al noilor demnităţi omeneşti : libertate şi responsabilitate. Vor trece cu flamuri roşii pe străzi în ziua lor de sărbătoare, fluvii de oameni ai muncii, cintind, garanţie a mersului înaintea ţării, dovadă a izbînzilor de fiecare zi, promisiune a Îndeplinirii marilor sarcini ale socialismului. Şi primăvara ii va primi , cu explozii de flori şi de soare, cu zboruri de păsări şi ploi de lumină sparte în cascade. Ii va primi dar nu-i va întrece, pentru că neîntrecută este in frumusețe munca înnobilată a omului. Is II Iv Is I\ Is IS Is IV Is IV IV Is I\ Is I V Iu Mai de MARIA BANUŞ Niciodată parcă n-am simţit mai tare Revărsarea vieţii, florile de mai, Aurul din pajişti, vintul din frunzare, Tot triumfătorul, fericit alai. Niciodată parcă nu ne-a fost mai sfintă, Inimii mai sfintă, viaţa noastră nouă, Ca-n aceste zile ce se înveşmintă In brocart de soare, şi hurmuz de rouă. Niciodată parcă, inimilor noastre N-aţi fost mai aproape, fraţi din depărtări. Voi, ce peste flăcări, pustiiri, dezastre, înălţaţi stindardul marei liberări. Niciodată parcă bolta sidefie N-a vuit asemeni mării dintr-un ghioc, Parcă niciodată valul de minte Nu ne-a strîns ca astăzi intr-un singur bloc. Teme-se urita pasăre de pradă De această forţă vie, de granit. Intr-o mină pruncul, in cealaltă spada, Stă Liberatorul, treaz, de neclintit. E patria inai frumoasă, puternică, înaltă, la fel ca primăvara, mai sus de legende urcă, maiestuoasă, mai sus de balade freamătă ţara. Din hronice, slove străbune au înflorit in mai hidrocentrale; bucoave vechi ivesc azi din cărbune letopiseţul împlinirii sale. Iar Argeşul dezgroapă in lumină voevodala sa aurărie dezlănţuind cu pulberea ei fină eternităţii, cer de poezie. Fruntea mi-o plec in gloria Armindeni sub largi arcade de oţel şi piine să simt suflarea ţării pretutindeni zidind spre slăvi frontoanele de miine ! Elogiul lui Mai de NICOLAE TAUTU APROBARE UNANIPIA FATA DE ilOIARtRILE PLENAREI C C. AI P.C.R. Lucrările Plenarei C.C. al P.C.R. din 22—25 aprilie a. c. au stirnit un profund ecou in rindurile oamenilor muncii, care-şi manifestă încrederea neţărmurită în partid, deplina adeziune faţă de politica P.C.R. In legătură cu acestea, redăm relatările unor oameni ai muncii cu care reporterii noştri au stat de vorbă în aceste zile . Ing. PETRU FODOR : Mă aflu încă sub impresia profundă a importantelor hotărîri luate de recenta plenară. Profesia mea şi funcţia pe care o deţin în fabrica unde lucrez mă îndeamnă să mă opresc mai mult asupra dezbaterilor privind dezvoltarea învăţămîntului de cultură generală, profesional, tehnic şi superior. Aşa cum s-a subliniat la plenară, procesul de îmbunătăţire a învăţămîntului, de formare a cadrelor nu a reuşit să ţină pasul cu cerinţele dezvoltării economiei noastre naţionale. S-a subliniat, pe bună dreptate, că fără cadre bine pregătite nu vom putea avea maşini electronice, nu vom putea cibernetiza economia şi nici automatiza procesele de producţie. Apreciez ca deosebit de importante măsurile adoptate privind îmbunătăţirea învăţămîntului profesional şi tehnic, pentru pregătirea de muncitori calificaţi capabili să asigure realizarea în practică a directivelor stabilite de Congresul al IX-lea al P.C.R. — Nu este uşor să te referi în cîteva cuvinte la lucrările recentei plenare a Comitetului Central al partidului nostru — ne spune GHEORGHE ILEA, operator de tracţiune la Grupul de regulatoare C.F.R. Tg.-Mureş. In ce priveşte politica externă a partidului şi statului nostru, remarc cu o deosebită bucurie poziţia fermă şi principială — bine cunoscută de altfel — pe care se situează conducerea partidului, în cele mai importante probleme ale contemporaneităţii : apărarea păcii, dezarmarea generală, întărirea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Îmi exprim încă o datâ adeziunea deplină la poziţia partidului nostru cu privire la prin► cipiile care trebuie să guverneze relaţiile dintre partidele şi statele socialiste. Or, după cum bine ştim, aceste principii au fost încălcate, ignorate atît la Consfătuirea de la Budapesta cit şi la întîlnirea de la Dresda, unde din nou s-au manifestat tendinţe de amestec direct în treburile altor partide, de criticare a altor partide frăţeşti. Egalitatea în drepturi, neamestecul în problemele altor partide, respectarea suveranităţii naţionale şi a dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, sunt principii pentru a căror respectare trebuie să lupte fiecare comunişti. Vorbind despre hotărîrea adoptată de plenară privind reabilitarea unor activişti de partid, sudorul AUREL ROIBAN de la întreprinderea „Metalotehnica" din Tg.-Mureş, a remarcat: „Spiritul de cinste, dreptate şi principialitate a partidului nostru, este o mîndrie a fiecăruia dintre noii.Tăria partidului, dorinţa de a prezenta faptele în lumina lor reală, sunt pregnant oglindite în modul în care au fost demascate abuzurile şi ilegalităţile săvîrşite împotriva unor preţioşi activişti ai partidului. Măsurile adoptate au, după părerea mea, o dublă importanţă: în primul rind că activişti de frunte au fost acum reabilitaţi, iar în al doilea rind că partidul nostru este hotărît să bareze toate căile care ar duce la repetarea unor astfel de abateri grave de la normele vieţii interne de partid, îmi exprim acordul total faţă de această hotărîre de o deosebită importanţă". 1 - 3 -Evenimentele mari sunt nişte oglinzi ale istoriei din care te privesc, fiindu-ţi alături, chipul, milioane de chipuri de oameni a căror răsuflare fierbinte abureşte cristalul pur precum rouă florilor. Ziarul consemnează aceste mari evenimente gîndite de partid. Raţionalizarea muncii a început să însemne deprinderi ştiinţifice, organizarea şi fundamentarea ştiinţifică a muncii. „Oameni ai zilelor noastre" (titlu ce însoţeşte multe articole din paginile ziarului nostru), sunt cei care ştiu să muncească, exigenţele muncii crescînd an de an, modificîndu-şi neîntrerupt „valoarea specifică". In lumina şantierelor, în fabrici şi uzine, în şcoli şi facultăţi, pe ogoarele agriculturii socialiste se petrec fapte — pe care memoria ziarului le-a consemnat — al căror unic ţel este de a sluji patria. Intr-un reportaj intitulat „Constructorii de lumină" (Iernut) reporterul a uitat să adauge că fiecare centimetru cîştigat în înălţime, reprezintă expresia unui ritm al creşterii umane, al valorificării potenţialului uman în preajma ,istoricului Congres al IX-lea al P.C.R., şi mai recent a Conferinţei Naţionale a partidului multe articole arătau sensul acestui ritm, direcţia acestei valorificări. Ziarul s-a făcut ecoul miilor de voci din judeţul nostru, consemnînd a doua zi după publicarea Directivelor: „Entuziasm şi adeziune totală faţă de politica partidului". Iată cuvintele reporterului în care sunt cuprinse şi hotărîrea şi promptitudinea hotărîrii oamenilor muncii din judeţul nostru, români, maghiari, germani de a participa cu toate forţele la munca întregului popor: „Măreţele sarcini trasate de partid menite să marcheze o nouă şi importantă etapă in dezvoltarea societăţii socialiste în patria noastră, bucură şi însufleţesc, cheamă pe fiecare cetăţean să-şi închine toată priceperea şi energia înfăptuirii acestora, înfloririi României socialiste". Reporterii au mers pe şantiere, în uzine, pe ogoare, pretutindeni unde se munceşte şi se învaţă. Faptele — şi paginile sunt pline de ele — sunt cea mai bună oglindă a omului, a tînărului sau vîrstnicului, confirmarea însufleţitorului răspuns „prezent!“. Toate aceste fapte vor rămine inserate în memoria ziarului. M. BARDAŞANU Revizia grupului 5 de 200 MW In aceste zile, turbiniştii, sudorii şi electricienii de la Termocentrala din Iernut sunt angrenaţi intr-o muncă deosebită Se lucrează intens la revizia blocului 5 de 200 MW. Se efectuează schim- * barea generatorului, a ventilelor de înaltă presiune, revizia tuturor armăturilor grupului 5. Este prima lucrare de acest gen din ţară la un asemenea grup electrogen. Pentru personalul de reparaţii această lucrare este un examen al priceperii şi iniţiativei pe care ei sunt hotăriţi să-l treacă cu succes. Conştienţi de importanţa muncii lor în figurarea, funcţionări la indici înalţi a agregatelor grupului electrogen,personalul de reparaţii a termocentralei, specialişti de înaltă calificată, depun eforturi deosebite pentru realizarea lucrărilor la un înalt nivel calitativ, pentru reducerea durate de reparaţii. Lucrătorii au obţinut rezultate remarcabile. Lucrările se desfăşoară în condiţii normale la un înalt nivel tehnic, conform graficului. DOUA ZILE LA IARBA VERDE ceste zile, se vor organiza chermeze la terasa „Trandafirilor" şi braseria „Poiana" de pe dealul Vatman, SIGHIŞOARA. Oraşul muzeu oferă privelişti , largi cu unduiri molcome, pajişti surâzătoare locuitorilor săi, şi nu numai lor. Alături de aceştia, excursioniştii şi turiştii pot petrece in zilele de 1 şi 2 mai, pe dealul Gării, unde funcţionează un modern restaurant precum şi la Hala Daneşului sau la grădina de vară „Steaua“, REGHIN. Situat la confluenţa Mureşului cu riul Gurghiu, oraşul oferă localnicilor, vizitatorilor şi excursioniştilor reale posibilităţi de destindere. In zilele de 1 şi 2 Mai lucrători de la C.I.L., I.R.U.M „Republica“ etc., care nu vor merge în staţiunile de interes local Jabeniţa şi Ideciul de Jos, pot lua parte la serbările cîmpeneşti organizate la „Pădurea rotundă“ şi la grădina de vară „Parc“, SOVATA. In zilele însorite aici vin sute şi mii de vizitatori, care se opresc atraşi de peisajul local, de clima plăcută, de vilele cochete, de farmecul pădurilor seculare care înconjoară staţiunea. Şi în acest orăşel, la început de mai se vor organiza serbări cimpeneşti şi maialuri, atît pentru localnici cit şi pentru vizitatori. TÎRNAVENI. Locuitorii oraşului de pe Tîrnava Mică au posibilităţi multiple de pe trecere şi recreare. Parcurile „1 Mai“ şi F.G.T., grădinile de vară „Tîrnava“ şi „Poiana“ unde se vor organiza serbări cîmpeneşti şi chermeze sunt numai cîteva din locurile de odihnă şi agrement oferite de oraşul Tîrnăveni şi împrejurimile sale, LUDUŞ. Şi în această localitate, oamenii muncii vor putea petrece aceste zile in mod plăcut, pe malul Mureşului liniştit sau la o cotă mai înaltă, pe dealul Salcâmilor. A. DAN T. TANASESCU V-aţi decis deja unde petreceţi zilele de 1 şi 2 Mai ? Oamenii muncii din municipiul Tîrgu-Mureş işi pot petrece timpul liber fie pe culmea împodobită cu păduri a platoului Corneşti, fie în undele răcoritoare ale ştrandului (bineînţeles, dacă îşi va deschide porţile). In afara acestor locuri de agrement la care se adaugă şi malul Mureşului — plimbările cu barca — tîrgumureşenii pot merge la pădurile Vălurenii (Cocoş) şi Stejarului. In a