Steaua Roşie, mai 1968 (Anul 19, nr. 103-128)

1968-05-01 / nr. 103

^ Proletari din toate ţările, u niţi-vâ! _________ . | !■ ■ N­BIHI li I ^ Mureş al P.Ct R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu -----------Anul XX, Nr. 103 (3.146) Marţi, 30 aprilie 1968 | 4 pagini 30 bani 83B MEMORIA ZIARULUI P­agina ziarului păstrează cu vibraţia proprie fiecărui mo­ment pe care l-a consemnat biografia socială pe trep­tele căreia a urcat, pas cu pas, omul epocii noastre, tînăr sau mai vîrstnic, acest erou cu milioane de chi­­nici unul la fel şi totuşi acelaşi trunchi viguros cu cercuri crescute din seva pămintului românesc. Născut în anii de lupte eroice, cînd comuniştii făceau să răzbată din adîncuri sunetele pure ale inimii dintotdeauna a poporului, Partidul şi-a înscris numele în cele mai de­ seamă evenimente din istoria patriei, fiind trup din trupul frămîntat al acesteia. Memoria ziarului, în anii mai apropiaţi nouă, păstrează cu fide­litate emoţionantă constituirea chipului moral al omului pa­triei noastre, consemnează actele esenţiale în care el, poporul, şi-a perfectat, urmînd îndemnul partidului, propria lui struc­tură, alcătuindu-şi astfel un portret distinct în rîndul popoa­relor lumii. S­e spune că ziarele vechi, chiar şi cele de numai cîţiva ani, sînt naive, că rîndurile reporterului palpită de un patetism astăzi greu de acceptat___Este foarte adevă­rat că ghiceşti o anume plăcere a relatării entuziaste, ceea ce poate părea patetism, dar ceea ce trece de orice nai­vitate a oricărui început este exactitatea unui puternic entu­ziasm al seriozităţii. Iată, în chiar primele numere din ziarul din 1963, se relatează despre primii ţăruşi ce sînt bătuţi pe — 2 — cîmpia Cuciului, şi unde, sub ochii noştri, va creşte una din stelele de primă mărime ale energeticii noastre : Termocen­trala Luduş-Iernut. Apariţia primelor brigăzi de dulgheri şi zidari a constituit, pe drept cuvint, o realitate socială entu­­ziasmantă. Ele reprezentau, de fapt, puterea şi dragostea de muncă a oamenilor. Din primul an al acestui istoric cincinal , fie că ziarul scria despre „brigăzi“ sau „şantiere“, proble­ma muncii este vitală pentru ceea ce înseamnă profilul mo­ral nou, socialist al muncitorilor, al inginerilor, al tuturor celor angajaţi în măreaţa operă de edificare a României so­cialiste. A­vînd în faţă reportaje despre munca metalurgiştilor, făuritorilor de mobilă, a forestierilor din creierul mun­ţilor şi a atîtor altora, citeşti nu relatarea unor îm­prejurări oarecare, ci însăşi maturizarea atitudinii noi care va guverna — ca un major sens unic — evoluţia în toţi anii următori. Ziarul ne înfăţişează în fiecare număr, în fie­care pagină, că examenul muncii, al capacităţii, manifestate în sensul trebuinţelor epocii, a fost trecut, de cei mai mulţi, de majoritatea covîrşitoare, cu un mare succes. De aici tonul en­tuziast, titlurile entuziaste („Cu planul îndeplinit înainte de termen", „Angajamentele au fost depăşite" etc.); de aici în­sufleţirea cu care colaboratorii şi sutele de corespondenţi vo­luntari făceau — şi mai fac — cunoscute ţării înfăptuirile co­lectivelor unde muncesc. Pentru că fiecare început — şi cite n-au fost în ultimii ani numai în judeţul nostru — este totodată un şantier, deo­potrivă tuturor, o adevărată şcoală de educaţie multilaterală. Spiritul muncii colective, respectul îndatoririlor, al răspun­derilor proprii fiecăruia trece, la confluenţa acestor începuturi, printr-un nou, mai dificil, examen. O scrisoare de pe şantie­rul Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Tîrgu-Mureş consemna lapidar printre altele: ........pe şantier nimeni nu stă pe loc, cine nu ştie suficientă carte (n.n. meserie) învaţă la cursuri de calificare şi cine ştie învaţă şi mai mult". pub­. s­ EIO­GIII MELCII Mai, şi deodată primăvara cu uisul alb al cireşilor şi pomi­lor. Nicăieri nu sunt mai auten­tice leitmotivele primăverii de­cit în primăvară însăşi. Refre­nele de verde şi de fertil, ma­rea pregătire a pămintului pentru săminţă, a florilor pen­tru rod, a văzduhului pentru căldură de pirgă. Nu, nu se poate concura cu primăvara. Nu se poate concura cu tine­reţea. Primăverii ii stă bine în grădină, tulburătoare, arzind de verde şi de crud. Tinereţii ii stă bine in elanuri, in efort şi în spirit, tinereţea tuturor virstelor încercate pe om. Omagiu gindului frumos ca­re-a ales in mai ziua de mun­că. Pentru că ce altă forţă de­cit a muncii mai irumpe ne­stăvilită ca primăvara, schim­­bind feţele lumii, imbogăţin­­du-te cu meşteşugul minţii şi-al uneltei ? Toate podoabele civi­lizaţiei cu care ne mindrim sint rezultatul muncii. In urmă cu aproape o sută de ani munci­torii înfruntau străzile purtind steaguri roşii. Tradiţia primei zile de mai s-a statornicit prin luptă. Sărbătoarea aceasta es­te şi o reculegere. Să ne gin­­dim la cei care au vrut-o şi au visat-o aşa, la cei care au do­­bindit-o, pentru că ne vom gindi apoi la cei care o împli­nesc in frumuseţe şi-n sem­nificaţii. Ziuă a muncii. Zilele toate sint ale muncii, la noi, şi ale izbînzii. Timpul se măsoară in muncă. Socialismul se măsoară în victorii. Cite ore ale ţării, o­ vîrstă a istoriei încap în hi­drocentralele de la Bicaz şi de pe Argeş, Porţile de Fier, Bor­­zeştii, Săvineştii, Luduşul, Combinatul siderurgic de la Galaţi sau Combinatul­­de în­grăşăminte azotoase din Tîrgu- Mureş, Uzina de aluminiu de la Slatina, furnalele Reşiţei, Complexul de faianţă-sticlă din Sighişoara ? Au crescut din muncă şi tot muncă ocrotesc. Produse destinate largului con­sum intern, şi mărfuri pentru export „made in Romania”. Nu sunt tot daruri ale muncii şi a­­cestea ? Dar piinea rotită-n cuptoare şi rumenită, semăna­tă la timpul ales şi ocrotită ca să ne ajungă pe masă la ceasul potrivit ? La piinea aceasta co­lectivă au trudit toţi membrii cooperativelor agricole de pro­ducţie, toţi lucrătorii agricul­turii noastre socialiste. Sunt momente ale istoriei ca­re impart epocile între ele, re­voluţii generatoare de alte o­­rînduiri sociale. Moment al is­toriei a fost — şi va rămine — ultimul Congres, al IX-lea al partidului, care a trasat acele traiectorii noi care vor duce România tot mai sus pe culmi­le civilizaţiei. Dezvoltind crea­tor aceste traiectorii, marele sfat al ţării, Conferinţa Naţio­nală, vine să fundamenteze acele principii care stau la ba­za dezvoltării multilaterale a patriei : organizare, planifica­re, coordonare, lărgirea auto­nomiei, răspundere socială. Şi toate, absolut toate, pe un so­lid fundament ştiinţific, înţe­lepciunea conducătorilor noştri ne-a mobilizat, ne-a dat puteri noi, lumină şi înţelepciune. A­­cum, in al treilea an al cinci­nalului, in numeroase domenii se vorbeşte despre realizarea unor producţii ce erau plani­ficate pentru anii următori. Ia­tă semnificaţia concretă a aces­tui efort colectiv. Anul 1968 reprezintă, pe drept cuvint, anul marilor transfor­mări înnoitoare care au făcut ca între partid şi popor să se statornicească noi acorduri in marea armonie socialistă. Nici nu se poate altfel. Pentru cei care au plătit cu viaţă şi su­ferinţe primăvara aceasta de astăzi, cu rezistenţa şi cu inte­ligenţa, cu credinţa nestrămu­tată a victoriei luptei revolu­ţionare. Pentru cei care au de­venit aleşii poporului şi care au făcut dovada marii lor for­ţe de a cugeta in concordanţă cu timpul, de a analiza cu sin­ceritate şi pricepere virfurile de izbindă şi piedicile care mai sunt de înlăturat. Pentru înţe­lepciunea românească, pentru dragoste de muncă şi de pa­trie, oamenii muncii, toţi lo­cuitorii de astăzi ai ţării se re­cunosc în conducătorii aleşi. E ziua de muncă a eroilor. A celor căzuţi şi a celor ai zile­lor de azi. Urmele luptei revo­luţionare sunt neşterse, deta­şamente tinere păşesc sub stea­gul Partidului. Eroi ai cotidia­nului, fruntaşi ai întrecerii so­cialiste, ai bătăliei pentru e­­ficacitatea inteligenţei şi pen­tru frumuseţea de idei. Munci­torii noii industrii româneşti trecuţi la­ pupitrele de coman­dă, absolvenţi ai şcolilor medii, profesionale şi tehnice, munci­torii ogoarelor, minuitori de tractoare, batoze şi combine dar şi Înţelepţi, economişti şi meteorologi, dezlegători ai tai­nelor naturii. Muncitorii noii inteligenţe româneşti, inginerii progresului nostru economic, profesorii aplecaţi peste sufle­tul tinăr al ţării şi peste sem­nificaţiile noi trecute-n cuvin­te, responsabili pină-n matu­ritate cu învăţul pe rind al noi­lor demnităţi omeneşti : liber­tate şi responsabilitate. Vor trece cu flamuri roşii pe străzi în ziua lor de sărbătoa­re, fluvii de oameni ai muncii, cintind, garanţie a mersului înainte­a­ ţării, dovadă a izbîn­­zilor de fiecare zi, promisiune a Îndeplinirii marilor sarcini ale socialismului. Şi primăvara ii va primi , cu explozii de flori şi de soare, cu zboruri de păsări şi ploi de lumină sparte în cascade. Ii va primi dar nu-i va întrece, pentru că neîntre­cută este in frumusețe munca înnobilată a omului. Is II Iv Is I\ Is IS Is IV Is IV IV Is I\ Is I V Iu M­a­i de MARIA BANUŞ Niciodată parcă n-am simţit mai tare Revărsarea vieţii, florile de mai, Aurul din pajişti, vintul din frunzare, Tot triumfătorul, fericit alai. Niciodată parcă nu ne-a fost mai sfintă, Inimii mai sfintă, viaţa noastră nouă, Ca-n aceste zile ce se înveşmintă In brocart de soare, şi hurmuz de rouă. Niciodată parcă, inimilor noastre N-aţi fost mai aproape, fraţi din depărtări. Voi, ce peste flăcări, pustiiri, dezastre, înălţaţi stindardul marei liberări. Niciodată parcă bolta sidefie N-a vuit asemeni mării dintr-un ghioc, Parcă niciodată valul de minte Nu ne-a strîns ca astăzi intr-un singur bloc. Teme-se urita pasăre de pradă De această forţă vie, de granit. Intr-o mină pruncul, in cealaltă spada, Stă Liberatorul, treaz, de neclintit. E patria in­­ai frumoasă, puternică, înaltă, la fel ca primăvara, mai sus de legende urcă, maiestuoasă, mai sus de balade freamătă ţara. Din hronice, slove străbune au înflorit in mai hidrocentrale; bucoave vechi ivesc azi din cărbune letopiseţul împlinirii sale. Iar Argeşul dezgroapă in lumină voevodala sa aurărie dezlănţuind cu pulberea ei fină eternităţii, cer de poezie. Fruntea mi-o plec in gloria Armindeni sub largi arcade de oţel şi piine să simt suflarea ţării pretutindeni zidind spre slăvi frontoanele de miine ! Elogiul lui Mai de N­ICOLAE TAUTU APROBARE UNANIPIA FATA DE ilOIARtRILE PLENAREI C C. AI P.C.R. Lucrările Plenarei C.C. al P.C.R. din 22—25 aprilie a. c. au stirnit un profund ecou in rindurile oamenilor muncii, ca­­re-şi manifestă încrederea ne­ţărmurită în partid, deplina ade­ziune faţă de politica P.C.R. In legătură cu acestea, redăm relatările unor oameni ai muncii cu care reporterii noştri au stat de vorbă în aceste zile . Ing. PETRU FODOR : Mă aflu încă sub impresia profundă a importantelor hotărîri luate de recenta plenară. Profesia mea şi funcţia pe care o deţin în fabri­ca unde lucrez mă îndeamnă să mă opresc mai mult asupra dez­baterilor privind dezvoltarea în­­văţămîntului de cultură generală, profesional, tehnic şi superior. Aşa cum s-a subliniat la plena­ră, procesul de îmbunătăţire a învăţămîntului, de formare a ca­drelor nu a reuşit să ţină pasul cu cerinţele dezvoltării economiei noastre naţionale. S-a subliniat, pe bună dreptate, că fără cadre bine pregătite nu vom putea a­­vea maşini electronice, nu vom putea cibernetiza economia şi nici automatiza procesele de producţie. Apreciez ca deosebit de importante măsurile adoptate privind îmbunătăţirea învăţă­­mîntului profesional şi tehnic, pentru pregătirea de muncitori calificaţi capabili să asigure rea­lizarea în practică a directivelor stabilite de Congresul al IX-lea al P.C.R. — Nu este uşor să te referi în cîteva cuvinte la lucrările recen­tei plenare a Comitetului Cen­tral al partidului nostru — ne spune GHEORGHE ILEA, ope­rator de tracţiune la Grupul de regulatoare C.F.R. Tg.-Mureş. In ce priveşte politica externă a partidului şi statului nostru, re­marc cu o deosebită bucurie po­ziţia fermă şi principială — bi­ne cunoscută de altfel — pe ca­re se situează conducerea parti­dului, în cele mai importante probleme ale contemporaneită­ţii : apărarea păcii, dezarmarea generală, întărirea mişcării co­muniste şi muncitoreşti interna­ţionale. Îmi exprim încă o datâ adeziunea deplină la poziţia par­tidului nostru cu privire la prin­­► cipiile care trebuie să guverneze relaţiile dintre partidele şi sta­­tele socialiste. Or, după cum bi­ne ştim, aceste principii au fost încălcate, ignorate atît la Con­sfătuirea de la Budapesta cit şi la întîlnirea de la Dresda, unde din nou s-au manifestat tendinţe de amestec direct în treburile altor partide, de criticare a al­tor partide frăţeşti. Egalitatea în drepturi, neamestecul în pro­blemele altor­­ partide, respecta­rea suveranităţii naţionale şi a dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, sunt princi­pii pentru a căror respectare tre­buie să lupte fiecare comunişti. Vorbind despre hotărîrea a­­doptată de plenară privind rea­bilitarea unor activişti de partid, sudorul AUREL ROIBAN de la întreprinderea „Metalotehnica" din Tg.-Mureş, a remarcat: „Spiritul de cinste, dreptate şi principialitate a partidului nos­tru, este o mîndrie a fiecăruia dintre noii.Tăria partidului, do­rinţa de a prezenta faptele în lumina lor reală, sunt pregnant oglindite în modul în care au fost demascate abuzurile şi ile­galităţile săvîrşite împotriva u­nor preţioşi activişti ai partidu­lui. Măsurile adoptate au, după părerea mea, o dublă importan­ţă: în primul rind că activişti de frunte au fost acum reabili­taţi, iar în al doilea rind că par­tidul nostru este hotărît să bare­ze toate căile care ar duce la repetarea unor astfel de abateri grave de la normele vieţii inter­ne de partid, îmi exprim acordul total faţă de această hotărîre de o deosebită importanţă". 1 - 3 -E­venimentele mari sunt nişte oglinzi ale istoriei din care te privesc, fiindu-ţi alături, chipul, milioane de chi­puri de oameni a căror răsuflare fierbinte abureşte cristalul pur precum rouă florilor. Ziarul consemnează aceste mari evenimente gîndite de partid. Raţionalizarea muncii a început să însemne deprinderi ştiinţifice, organiza­rea şi fundamentarea ştiinţifică a muncii. „Oameni ai zilelor noastre" (titlu ce însoţeşte multe articole din paginile ziaru­lui nostru), sunt cei care ştiu să muncească, exigenţele muncii crescînd an de an, modificîndu-şi neîntrerupt „valoarea spe­cifică". In lumina şantierelor, în fabrici şi uzine, în şcoli şi facultăţi, pe ogoarele agriculturii socialiste se petrec fapte — pe care memoria ziarului le-a consemnat — al căror unic ţel este de a sluji patria. Intr-un reportaj intitulat „Constructorii de lumină" (Iernut) reporterul a uitat să adauge că fiecare centimetru cîştigat în înălţime, reprezintă expresia unui ritm al creşterii umane, al valorificării potenţialului uman î­n preajma ,istoricului Congres al IX-lea al P.C.R., şi mai recent a Conferinţei Naţionale a partidului multe articole arătau sensul acestui ritm, direcţia acestei va­lorificări. Ziarul s-a făcut ecoul miilor de voci din ju­deţul nostru, consemnînd a doua zi după publicarea Directi­velor: „Entuziasm şi adeziune totală faţă de politica parti­dului". Iată cuvintele reporterului în care sunt cu­prinse şi hotărîrea şi promptitudinea hotărîrii oamenilor muncii din judeţul nostru, români, maghiari, germani de a participa cu toate forţele la munca întregului popor: „Măre­ţele sarcini trasate de partid menite să marcheze o nouă şi importantă etapă in dezvoltarea societăţii socialiste în patria noastră, bucură şi însufleţesc, cheamă pe fiecare cetăţean să-şi închine toată priceperea şi energia înfăptuirii acestora, înfloririi României socialiste". Reporterii au mers pe şantiere, în uzine, pe ogoare, pretutindeni unde se munceşte şi se în­vaţă. Faptele — şi paginile sunt pline de ele — sunt cea mai bună oglindă a omului, a tînărului sau vîrstnicului, confirma­rea însufleţitorului răspuns „prezent!“. Toate aceste fapte vor rămine inserate în memoria ziarului. M. BARDAŞANU Revizia grupului 5 de 200 MW In aceste zile, turbiniştii, sudo­rii şi electricienii de la Termo­centrala din Iernut sunt angrenaţi intr-o muncă deosebită Se lu­crează intens la revizia blocului 5 de 200 MW. Se efectuează schim- * barea generatorului, a ventilelor de înaltă presiune, revizia tuturor armăturilor grupului 5. Este pri­ma lucrare de acest gen din ţară la un asemenea grup electrogen. Pentru personalul de reparaţii a­­ceastă lucrare este un examen al priceperii şi iniţiativei pe care ei sunt hotăriţi să-l treacă cu succes. Conştienţi de importanţa mun­cii lor în figurarea, funcţionări la indici înalţi a agregatelor gru­pului electrogen,­­personalul de reparaţii a­ termocentralei, specia­lişti de înaltă calificată, depun eforturi deosebite pentru realiza­rea lucrărilor la un înalt nivel ca­litativ, pentru reducerea durate de reparaţii. Lucrătorii au obţi­nut rezultate remarcabile. Lucră­rile se desfăşoară în condiţii nor­male la un înalt nivel tehnic, conform graficului. DOUA ZILE LA IARBA VERDE ceste zile, se vor organiza chermeze la terasa „Tranda­firilor" şi braseria „Poiana" de pe dealul Vatman, SIGHIŞOARA. Oraşul mu­zeu oferă privelişti , largi cu unduiri molcome, pajişti su­râzătoare locuitorilor săi, şi nu numai lor. Alături de a­­ceştia, excursioniştii şi turiştii pot petrece in zilele de 1 şi 2 mai, pe dealul Gării, unde funcţionează un modern res­taurant precum şi la Hala Daneşului sau la grădina de vară „Steaua“, REGHIN. Situat la conflu­enţa Mureşului cu riul Gur­­ghiu, oraşul oferă localnicilor, vizitatorilor şi excursionişti­lor reale posibilităţi de des­tindere. In zilele de 1 şi 2 Mai lucrători de la C.I.L., I.R.U.M „Republica“ etc., care nu vor merge în staţiunile de inte­res local Jabeniţa şi Ideciul de Jos, pot lua parte la ser­bările cîmpeneşti organizate la „Pădurea rotundă“ şi la grădina de vară „Parc“, SOVATA. In zilele însorite aici vin sute şi mii de vizita­tori, care se opresc atraşi de peisajul local, de clima plă­cută, de vilele cochete, de farmecul pădurilor seculare care înconjoară staţiunea. Şi în acest orăşel, la început de mai se vor organiza serbări cimpeneşti şi maialuri, atît pentru localnici cit şi pentru vizitatori. TÎRNAVENI. Locuitorii ora­şului de pe Tîrnava Mică au posibilităţi multiple de pe trecere şi recreare. Parcurile „1 Mai“ şi F.G.T., grădinile de vară „Tîrnava“ şi „Poiana“ unde se vor organiza serbări cîmpeneşti şi chermeze sunt numai cîteva din locurile de odihnă şi agrement oferite de oraşul Tîrnăveni şi împrejuri­mile sale, LUDUŞ. Şi în această locali­tate, oamenii muncii vor pu­tea petrece aceste zile in mod plăcut, pe malul Mureşului li­niştit sau la o cotă mai înaltă, pe dealul Salcâmilor. A. DAN T. TANASESCU V-aţi decis deja unde pe­­treceţi zilele de 1 şi 2 Mai ? Oamenii muncii din muni­cipiul Tîrgu-Mureş işi pot pe­trece timpul liber fie pe cul­mea împodobită cu păduri a platoului Corneşti, fie în un­dele răcoritoare ale ştrandului (bineînţeles, dacă îşi va des­chide porţile). In afara aces­tor locuri de agrement la care se adaugă şi malul Mu­reşului — plimbările cu barca — tîrgumureşenii pot merge la pădurile Vălurenii (Cocoş) şi Stejarului. In a

Next