Steaua Roşie, mai 1968 (Anul 19, nr. 103-128)

1968-05-01 / nr. 103

PAGINA .2 riiEAUA KOSIÉ Hoi ttepte ate fmmáoeűi socialiste SARBATOAREA INTOIULUI DE MAI CONCENTREAZĂ ASTĂZI UN ADEVĂRAT EV, PE CARE MILIOANELE DE OAMENI DINTRE MUNŢII MARAMUREŞULUI, DUNĂRE Şi MAREA CEA MARE, IL CINSTESC NU NUMAI CA PE UN EV AL VICTORIEI SOCIALISMULUI, DAR ŞI CA PE ANO­TIMPUL CARE SINTETIZEAZĂ NOILE TREPTE ALE DESAVIRŞIRII CONSTRUCŢIEI SOCIALISTE, JALONATE CU ATITA CLARVIZIUNE DE P.C.R. OAMENII DE LA NOI — ROMANI, MAGHIARI, GER­MANI ŞI DE ALTE NAŢIONALITĂŢI — LUCRATORI CU BRAŢELE ŞI CU MINTEA II RETRANSMIT CĂLDURA SOLI­DARITĂŢII LOR PRIN CÎNTECELE ŞI VOIOŞIA PRIMĂ­VERII, EXPRIMIND, TOTODATĂ, CELE MAI PURE ŞI MAI ÎNALTE ASPIRAŢII ALE OMENIRII ÎNSETATĂ DE PURI­TATE ŞI ADEVAR. REALIZĂRILE OBŢINUTE OFERĂ IMAGINEA DINA­MICĂ A MUNCII, MĂSURĂ NOILOR PRAGURI ISTORICE CONŞTIENTE PE CARE ÎNĂLŢĂM ROMÂNIA SOCIALISTA. DAR SA DAM CUVÎNTUL OAMENILOR : organizatorică a combi­natului, asigurînd un nivel tot mai ridicat indicatorilor şi o bună corelaţie a lor, respec­tiv o eficienţă sporită In activitatea chi­­miştilor un loc deose­bit de important îl are preocuparea pentru punerea în funcţiune a instalaţiilor din eta­­pa a II-a de dezvolta­re, la sfîrşitul acestui trimestru. In coloanele primă­verii glasul chimişti­­lor se va alătura la u­­nison cu al ţăranilor cooperatori aducînd, la scara potenţialului cre­ator, rezultatele şi perspectivele vastei munci ce se depune pe şantierele socialis­mului. Forţa popoarelor va învinge SCTO ANDRÁS — scriitor ! Mai trăieşte în noi ca un simbol al înfră­ţirii popoarelor. El este universal în diversi­tate, identitatea in va­riaţie, cuvîntul înţeles de toţi în marea felu­rime a graiurilor ome­­n­­­ieşti. Intr-un cuvînt, el­­este internaţionalis­mul în naţional. In această accepţie, conţi­nutul contemporan al primei zile de mai nu e o idee abstractă, nu e un sentiment metafi­zic, ci expresia con­cretă a voinţei înmă­­nunchiate a popoarelor ce năzuiesc spre ace­laşi ţel comun, spre a­­celaşi ideal de liber­tate.’ Culoarea­­ lunii mai e purpuriul, e cu­loarea clasei munci­toare, a drapelelor de luptă ale partidelor co­muniste. Dar în a­­ceastă unică culoare aflăm înmănunchiate bogăţia paletei coloris­­tice a tuturor naţiuni­lor.­­ Mai e întâlnirea unor căi de dezvoltare proprii, istoriceşte de­terminate, în faţa porţii larg deschise , fericirii şi înfăptuirii viselor omenirii. Acesta a fost conţi­nutul lui 1 Mai şi în trecut. Nici n-ar fi putut fi altceva, de vreme ce-şi trăgea seva din solul neschim­bat al omenirii şi din învăţămintele istoriei. De aceea, cînd vor demonstra în prima zi de mai a acestui an, masele de oameni ai muncii din patria noastră — români, maghiari şi de alte naţionalităţi — vor sublinia din nou toc­mai forţa şi concre­teţea istorică a inter­naţionalismului prole­tar, faptul că ideea care a cuprins lumea nu poate seca, deoare­ce e alimentată de fluvii învolburate din sute şi sute de col­ţuri ale planetei. Ideea lui 1 Mai tră­ieşte în tot ce are mai bun literatura noastră. E tot o realitate con­cretă a patriei noastre, ca viaţa noastră de fiecare zi. Ca o floare a acestui pămînt româ­nesc, care fără culo­rile sale proprii n-ar putea aspira la recu­noaşterea universală. Ca fiecare cetăţean al patriei — care nu se poate rătăci nici în universul eului său, nici într-unul abstract, rupt de preocupările colectivităţii — sînt prezent, la acest Intîi de Mai cu sentimentul şi credinţa că forţa popoarelor şi a luptei internaționale a clasei muncitoare va învinge pină la urmă pe toate meridianele. Indici economici superiori Ing. DOREL POPA — director general al C.I.A. Bilanţul din pragul acestui Intîi Mai consemnează rezultate ale muncii care se cer exprimate şi în glasul lapidar al cifrelor. Astfel, planul de pro­ducţie pe primele pa­tru luni a fost îndepli­nit cu zece zile mai devreme, la marea săr­bătoare a oamenilor muncii, colectivul nos­tru se prezintă cu un bilanţ care consemnea­ză depăşirea planului cu 2.000 tone amoniac, 4.000 tone azotat de a­­moniu, 8 milioane lei producţie globală şi 12,5 la sută depăşirea planului productivităţii muncii. In trimestrul I beneficiile realizate peste plan însumează 2 milioane lei. Munca noastră înseamnă în­grăşăminte ogoarelor, recolte bogate, bună­stare poporului. Deşi de la punerea în funcţiune a combi­natului au trecut mai puţin de doi ani, re­zultatele obţinute in îndeplinirea planului şi a indicatorilor teh­­nico-economici proiec­taţi au creat colectivu­lui nostru un bineme­ritat prestigiu. Realizarea în cel mai scurt timp, după punerea în funcţiune, a indicatorilor tehnico­economici proiectaţi este, aşa cum a subli­niat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Congre­sul al IX-lea al P.G.R., o sarcină de mare cin­ste ce le revine mun­citorilor, tehnicienilor şi inginerilor din noi­le unităţi ale chimiei, pentru a asigura dez­voltarea în ritm rapid a industriei chimice. Colectivul combinatu­lui nostru a privit cu înalt simţ de răspun­dere această sarcină, iar rezultatele obţinu­te, în scurt timp de la punerea în funcţiune a instalaţiilor, situează toţi indicatorii tehnico­­economici la un nivel superior prevederilor proiectului. Aş vrea să subliniez că nivelul indicatori­lor obţinuţi nu sunt consideraţi de către noi rezultate maxime sau limită de netrecut, ci în permanenţă, ne preocupă ridicarea lor la un nivel tot mai su­perior. Acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii a devenit o activitate permanentă şi cuprin­de nu numai colective­le şi subcolectivele ca­re se ocupă de anumi­te probleme, ci și fie­care compartiment de muncă din structura Prinosul muncii IRINA BOLDIŞOR — profesor emerit îmi amintesc de munca plină de abne­gaţie a învăţătorilor şi profesorilor de-a lun­gul celor peste două decenii de transformări pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea învă­­mîntului; de succesele obţinute apoi în în­­văţămînt; de crearea liceelor de specialitate care vor asigura cadre­le necesare, toate încu­nunate de trecerea la învăţămîntul general obligatoriu de zece ani, problemă discutată de recenta plenară a C.C. al P.C.R. Sînt convinsă că toate aceste măsuri luate în domeniul învăţământu­lui au fost determinate de prefacerile surve­nite în structura eco­nomică şi socială a Ro­mâniei, de avîntul in­dustriei, agriculturii şi culturii socialiste care au determinat creşte­rea nivelului material dar şi a cerinţelor spi­rituale. De la începutul ca­rierei mele am consi­derat activitatea învă­ţătorului şi profesoru­lui ca pe o muncă complexă, multilaterală şi de mare responsabi­litate morală şi socială. Dar pentru a stă­­pîni procesul de des­făşurare a muncii, noi profesorii trebuie să fim înzestraţi cu anu­mite sentimente mo­rale, dintre care cel mai important este dragostea de patrie Oglinda patriotismu­lui nostru este destoi­nicia, entuziasmul şi optimismul in muncă. Să ştii să faci să frea­măte inimile copiilor pentru felul cum le dai cunoştinţele, să li se înceţoşeze ochii prin emoţia ce o trăieşti împreună cu ei pentru trecutul de luptă şi jertfă al neamului nos­tru, să le insufli mîn­­drie pentru operele va­loroase ale oamenilor mari de pretutindeni sau pentru actele pline de umanism ale oame­nilor muncii, acestea sînt clipe de neuitat ce se anină de sufletul co­piilor şi sînt o adevă­rată şcoală de patrio­tism. Şi tot din acest patriotism, întruchipat în dragostea pentru co­pil, emană sincerita­tea noastră, căldura, apropierea de copil şi spiritul de dreptate cînd îi apreciez mun­ca. Ni se cere spirit de observaţie, tact peda­gogic, interes pentru viaţa copilului din a­­fară de şcoală. Cu prilejul acestei sărbători a muncii vreau să subliniez mcă o dată mai mult munca plină de dăru­ire a învăţătorilor şi profesorilor care-şi gă­sesc mulţumirea în fe­ricirea copiilor şi tine­retului, fericire care creşte pe măsura înflo­ririi patriei noastre dragi. Poezia anotimpului HOKO ILDIKÓ Nici un anotimp nu e lipsit de poezie. Dar, cînd soarele, a­­cest uriaş motor al vieţii, străbate printre crengile înverzite, fă­­cînd să răsară viaţa nu numai de sub pămînt, dar şi din suflete, simt că această primă­vară e cea mai fru­moasă din toate cite au fost. Pare ciudat ? S-ar putea, dar am 21 de ani şi sînt fericită. A­­ceastă fericire mă face să vreau ca toată lu­mea să simtă la fel. Îmi amintesc cînd pentru prima oară am văzut că toată lumea ride şi cintă, şi la întrebarea mea am ,pri­mit răspunsul: e ziua de 1 Mai. Am impresia că această zi fiecare un om - studentă se simte mai uman, mai bun, mai tînăr, mai fericit, îmi vin în minte multe lucruri. Noi studenţii ne bucu­răm de grija partidului nostru, ne bucurăm de bursele mărite, de însăşi tinereţea pe care ne-a înfrumuseţat-o. Acum însă fără să bată la uşa minţii şi a sufletului meu se furişează un gînd: cum îşi sărbătoresc această zi internaţională tine­rii din Vietnam ? ! A­­cest gînd mă doare. II am in faţa mea pe Karl Liebnicht, o văd pe Roza Luxemburg şi exemplul lor mă face să cred: va veni ziua In care un glob întreg îşi va sărbători tribm­­­ful muncii şi al uma­nităţii, liber şi fericit. Primăvara — tinerele T. A. ENACHESCU — lector universitar Primăvara înseamnă naştere, primenire, în­seamnă pornire a se­velor latente. Primă­vara înseamnă descătu­şarea sufletească şi vestimentară, înseamnă înălţare a cerului — pentru că iarna cerul e jos. Primăvara iţi aduce sentimentul trăirii, fapt exprimat — scă­părător — de G. Ba­­covia: ..Verde crud, verde crud, Mugur alb şi roz şi pur, Vis de-albastru şi de­­azur Te mai văd, te mai aud !” (Continuare în pag. a 3-a) Să ne fie cu iertare dacă ve­nim în întîmpinarea Editurii Me­ridiane, respectiv a Oficiului Naţional de Turism, care nu dau dovadă de prea multă operati­vitate in publicarea îndrepta­relor turistice. Dar, desigur, in limita spa­ţiului ce ne stă la dispoziţie nu putem oferi cititorilor noştri decât un pseudo-îndreptar, sau, ca să fim la modă, un „mini­­ghid“, căci spre a cuprinde tot ce ar fi de cuprins, am avea nevoie de... cel puţin un volu­maş. Ne vom limita aşadar, ca să folosim un termen familiar mai mult gurmanzilor, la „o mică gustare". Să pornim deci, de la oraşul de reşedinţă a judeţului, MU­NICIPIUL TIRGU-MUREŞ, care împreună cu localităţile apar­ţinătoare (Mureşeni şi Reme­­tea) are o populaţie de 89.848 locuitori, iar cu comunele sub­urbane (Cristeşti, Sîncraiu de Mureş, Sîngeorgiu de Mureş şi Sîntana de Mureş) 109.524 lo­cuitori. Vizitatorii ar putea face cunoştinţă cu Tîrgu-Mureşul industrial încă la porţile ora­şului, pe şoseaua internaţională E 15, venind dinspre Cîmpia Turzii. Aici se înalţă turnurile hiperbolice, duza de evacuare a gazelor nitroase, înaltă de 100 metri şi celelalte construcţii semeţe ale Combinatului de îngrăşăminte azotoasă. Nume­­roase alte obiective industriale, cartiere noi, elegante şi alte e­­dificii întregesc tabloul mo­dern al oraşului. Dar turiştii sînt invitaţi să viziteze şi cele­lalte comori, mai vechi sau mai noi, ale municipiului de pe Mureş. Palatul culturii, ce­tatea medievală cu biserica din incintă, Biblioteca documentară de stat Teleki-Bolyai, instituţi­ile de învăţămînt, Platoul Cor­­neşti etc., etc. De data aceasta insă atragem atenţia asupra u­­nei clădiri modeste, care n-are nici măcar un etaj şi totuşi e cit se poate de reprezentativă pentru Tg.-Mureş: e casa ri­dicată în locul unei construcţii mai vechi, în care a locuit Avram Iancu, unul din con­ducătorii revoluţiei de la 1848— 49 din Transilvania, fost cancelist la Curtea de Apel (Curtea regească) din oraşul nostru, şi unul dintre iniţiatorii şi organizatorii adunărilor de la Blaj din 1848. Multe dintre aceste obiective nu sînt cunoscute nici de lo­calnici, drept pentru care fi­liala O.N.T. şi-a propus orga­nizarea sistematică a turului o­­raşului. Am fi bucuroşi dacă şi acest plan s-ar înfăptui. La numai 55 km de Tîrgu-Mu­­reş, pe şoseaua internaţională E 15 ajungem la al doilea mu­nicipiu din judeţ, SIGHIŞOARA, cu o populaţie de 25.73­9 locui­tori (cu comuna suburbană 31.819 locuitori). Cetatea, piaţa comercială, cu micile dugherie ale negustorilor; monumentalul Turn cu ceas şi numeroasele alte puncte de atracţie între­gesc tabloul deosebit de pito­resc al oraşului, despre care s-a scris în repetate rînduri. Reamintim doar cititorilor noş­tri că în împrejurimile străve­chiului oraş întîlnim de aseme­nea numeroase locuri de ex­cursii, ca Dealul Stejăriş (pe şoseaua spre Agnita), cu splen­dizi stejari multiseculari, decla­raţi monumente ale maturii; Dealul Brădet, cu un vechi foi­şor de observaţie;­­ Biserica Le­­­­proşilor (datînd din 1576); Platoul Dealul Gării, de unde se poate admira inegalabila panoramă a oraşului etc. La 19 km de Luduş, pe drumul spre Sărmaş (drum asfaltat), în fundul văii Botei Mari, se află comuna Zau de Cîmpie. In ve­cinătatea ei întîlnim rezerva­ţia naturală de BUJOR ROMA­NESC (Paeonia tenuifolia). Re­zervaţia se întinde pe o supra­faţă de aproape 2,5 ha, la liziera de vest a pădurii Bota Zaului (alt. 455 m­). E un fînaţ xero­­menofil, cu expoziţie estică. Bu­jorul românesc e un străvechi şi remarcabil element de stepă pontică, care dăinuieşte aici, în singura staţiune intracarpati­că, din perioada călduroasă postglacială, adică de aproxi­mativ 10.000 de ani. Despre obiectivele turistice de pe Valea Gurghiului a apă­rut recent un articol în ziarul nostru. Reamintim doar dintre frumuseţile neasemuite ale acestei văi PADUREA MOCEAR, unde pe o suprafaţă de 50 de ha continuă să crească şi să fructifice multisecularii stejari, cu diametre de 1,5 m — 2 m și chiar mai mult. In prima jumătate a lunii mai capătă o actualitate deo­sebită POIANA NARCISELOR, situată în vecinătatea gării fo­restiere Gurghiu, poiană ce se întinde pe mai multe hectare și care, acum, în perioada în­floririi, pare un imens covor imaculat. Această specie albă, (spre deosebire de narcisa gal­benă), fin parfumată, cu flori solitare, mari, are denumirea ştiinţifică de NARCISSUS POETICUS, frumuseţea ei fiind cîntată de poeţi din vremuri de demult. Tot în perioada următoare (la începutul lunii iunie) îşi reca­pătă actualitatea turistică lo­calitatea BRÎNCOVENEŞTI, unde se organizează tradiţiona­lul tîrg al cireşelor, o pitorească trecere în revistă a bogăţiilor inepuizabile ale folclorului din zona cursului superior al Mu­reşului, adevărată paradă a costumului naţional al munte­nilor de pe aceste meleaguri, festival al cîntecului şi jocului­­românesc. —­­«***. Pentru amatorii de arheolo­gie şi istorie,.-ţjitâeţul oferă de asemenea, inepuizabile surse de documentare, începînd cu mărturii despre cele mai vechi aşezări de pe întinsul ţării, despre castrele romane şi cul­tura materială a vitejilor daci, şi pînă la biserici şi castele me­dievale. Vînătorii şi pescarii au şi ei în judeţul nostru numeroase posibilităţi de a-şi îmbogăţi tol­bele, plasele... şi poveştile vî­­nătore­şti — pescăreşti. Cit priveşte staţiunile balneo­climaterice, în afară de renu­mita SOVATA, mai dispunem de cîteva staţiuni mai mici, dar cu importante efecte terapeutice, ca de exemplu, băile SINGEOR­­GIU DE MUREŞ, indicate în afec­ţiuni ale sistemului nervos şi ginecologice, tulburări endocri­ne, stări anemice şi astenice etc.; băile IDECIU DE JOS, indicate în afecţiuni ale aparatului lo­comotor şi în afecţiuni cronice ginecologice... şi mai nou şi JABENIŢA, cu bogatele sale izvoare clorurosodice, care spe­răm că în curînd îşi va înscrie şi ea numele printre staţiunile cu prestigiu. ŞTEFAN IZSÁK li il [T||| Lx\ t­r q \ M. SUCEAVA JUDIC­IUL. r • 1Ukl U­­I V \/\ WC MMPTAR TUaiSTi­J . . / gritolite / V \ r r \ / ^ c \ *sm\ r -j ' V | feSTOJ_\> BRÎHCOVtHESri \ l LUNGA 8RQ5ULUI. ) 'Î j -ZflUL tí CIKKIG _ w®. GOSHFSn w IU&US. TSHUOEf. POlflHA NAQCljRQß. ' I V Moceou tirhâveni \ \ s'JL / -'-'M \ SIGHiíOMft X Mi-síbíu V. \% A \sn % (7 CASA „AVRAM IANCU“ MOCEAR P— ip • SOVATA SIGHIŞOARA . • • A ^-A'i, .!■ TlilllÉIÉri m«j HBfffl k Wm . 11 CASTELUL GORNESTI

Next