Steaua Roşie, mai 1968 (Anul 19, nr. 103-128)
1968-05-01 / nr. 103
PAGINA .2 riiEAUA KOSIÉ Hoi ttepte ate fmmáoeűi socialiste SARBATOAREA INTOIULUI DE MAI CONCENTREAZĂ ASTĂZI UN ADEVĂRAT EV, PE CARE MILIOANELE DE OAMENI DINTRE MUNŢII MARAMUREŞULUI, DUNĂRE Şi MAREA CEA MARE, IL CINSTESC NU NUMAI CA PE UN EV AL VICTORIEI SOCIALISMULUI, DAR ŞI CA PE ANOTIMPUL CARE SINTETIZEAZĂ NOILE TREPTE ALE DESAVIRŞIRII CONSTRUCŢIEI SOCIALISTE, JALONATE CU ATITA CLARVIZIUNE DE P.C.R. OAMENII DE LA NOI — ROMANI, MAGHIARI, GERMANI ŞI DE ALTE NAŢIONALITĂŢI — LUCRATORI CU BRAŢELE ŞI CU MINTEA II RETRANSMIT CĂLDURA SOLIDARITĂŢII LOR PRIN CÎNTECELE ŞI VOIOŞIA PRIMĂVERII, EXPRIMIND, TOTODATĂ, CELE MAI PURE ŞI MAI ÎNALTE ASPIRAŢII ALE OMENIRII ÎNSETATĂ DE PURITATE ŞI ADEVAR. REALIZĂRILE OBŢINUTE OFERĂ IMAGINEA DINAMICĂ A MUNCII, MĂSURĂ NOILOR PRAGURI ISTORICE CONŞTIENTE PE CARE ÎNĂLŢĂM ROMÂNIA SOCIALISTA. DAR SA DAM CUVÎNTUL OAMENILOR : organizatorică a combinatului, asigurînd un nivel tot mai ridicat indicatorilor şi o bună corelaţie a lor, respectiv o eficienţă sporită In activitatea chimiştilor un loc deosebit de important îl are preocuparea pentru punerea în funcţiune a instalaţiilor din etapa a II-a de dezvoltare, la sfîrşitul acestui trimestru. In coloanele primăverii glasul chimiştilor se va alătura la unison cu al ţăranilor cooperatori aducînd, la scara potenţialului creator, rezultatele şi perspectivele vastei munci ce se depune pe şantierele socialismului. Forţa popoarelor va învinge SCTO ANDRÁS — scriitor ! Mai trăieşte în noi ca un simbol al înfrăţirii popoarelor. El este universal în diversitate, identitatea in variaţie, cuvîntul înţeles de toţi în marea felurime a graiurilor omenieşti. Intr-un cuvînt, eleste internaţionalismul în naţional. In această accepţie, conţinutul contemporan al primei zile de mai nu e o idee abstractă, nu e un sentiment metafizic, ci expresia concretă a voinţei înmănunchiate a popoarelor ce năzuiesc spre acelaşi ţel comun, spre acelaşi ideal de libertate.’ Culoarea lunii mai e purpuriul, e culoarea clasei muncitoare, a drapelelor de luptă ale partidelor comuniste. Dar în această unică culoare aflăm înmănunchiate bogăţia paletei coloristice a tuturor naţiunilor. Mai e întâlnirea unor căi de dezvoltare proprii, istoriceşte determinate, în faţa porţii larg deschise , fericirii şi înfăptuirii viselor omenirii. Acesta a fost conţinutul lui 1 Mai şi în trecut. Nici n-ar fi putut fi altceva, de vreme ce-şi trăgea seva din solul neschimbat al omenirii şi din învăţămintele istoriei. De aceea, cînd vor demonstra în prima zi de mai a acestui an, masele de oameni ai muncii din patria noastră — români, maghiari şi de alte naţionalităţi — vor sublinia din nou tocmai forţa şi concreteţea istorică a internaţionalismului proletar, faptul că ideea care a cuprins lumea nu poate seca, deoarece e alimentată de fluvii învolburate din sute şi sute de colţuri ale planetei. Ideea lui 1 Mai trăieşte în tot ce are mai bun literatura noastră. E tot o realitate concretă a patriei noastre, ca viaţa noastră de fiecare zi. Ca o floare a acestui pămînt românesc, care fără culorile sale proprii n-ar putea aspira la recunoaşterea universală. Ca fiecare cetăţean al patriei — care nu se poate rătăci nici în universul eului său, nici într-unul abstract, rupt de preocupările colectivităţii — sînt prezent, la acest Intîi de Mai cu sentimentul şi credinţa că forţa popoarelor şi a luptei internaționale a clasei muncitoare va învinge pină la urmă pe toate meridianele. Indici economici superiori Ing. DOREL POPA — director general al C.I.A. Bilanţul din pragul acestui Intîi Mai consemnează rezultate ale muncii care se cer exprimate şi în glasul lapidar al cifrelor. Astfel, planul de producţie pe primele patru luni a fost îndeplinit cu zece zile mai devreme, la marea sărbătoare a oamenilor muncii, colectivul nostru se prezintă cu un bilanţ care consemnează depăşirea planului cu 2.000 tone amoniac, 4.000 tone azotat de amoniu, 8 milioane lei producţie globală şi 12,5 la sută depăşirea planului productivităţii muncii. In trimestrul I beneficiile realizate peste plan însumează 2 milioane lei. Munca noastră înseamnă îngrăşăminte ogoarelor, recolte bogate, bunăstare poporului. Deşi de la punerea în funcţiune a combinatului au trecut mai puţin de doi ani, rezultatele obţinute in îndeplinirea planului şi a indicatorilor tehnico-economici proiectaţi au creat colectivului nostru un binemeritat prestigiu. Realizarea în cel mai scurt timp, după punerea în funcţiune, a indicatorilor tehnicoeconomici proiectaţi este, aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Congresul al IX-lea al P.G.R., o sarcină de mare cinste ce le revine muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din noile unităţi ale chimiei, pentru a asigura dezvoltarea în ritm rapid a industriei chimice. Colectivul combinatului nostru a privit cu înalt simţ de răspundere această sarcină, iar rezultatele obţinute, în scurt timp de la punerea în funcţiune a instalaţiilor, situează toţi indicatorii tehnicoeconomici la un nivel superior prevederilor proiectului. Aş vrea să subliniez că nivelul indicatorilor obţinuţi nu sunt consideraţi de către noi rezultate maxime sau limită de netrecut, ci în permanenţă, ne preocupă ridicarea lor la un nivel tot mai superior. Acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii a devenit o activitate permanentă şi cuprinde nu numai colectivele şi subcolectivele care se ocupă de anumite probleme, ci și fiecare compartiment de muncă din structura Prinosul muncii IRINA BOLDIŞOR — profesor emerit îmi amintesc de munca plină de abnegaţie a învăţătorilor şi profesorilor de-a lungul celor peste două decenii de transformări pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea învămîntului; de succesele obţinute apoi în învăţămînt; de crearea liceelor de specialitate care vor asigura cadrele necesare, toate încununate de trecerea la învăţămîntul general obligatoriu de zece ani, problemă discutată de recenta plenară a C.C. al P.C.R. Sînt convinsă că toate aceste măsuri luate în domeniul învăţământului au fost determinate de prefacerile survenite în structura economică şi socială a României, de avîntul industriei, agriculturii şi culturii socialiste care au determinat creşterea nivelului material dar şi a cerinţelor spirituale. De la începutul carierei mele am considerat activitatea învăţătorului şi profesorului ca pe o muncă complexă, multilaterală şi de mare responsabilitate morală şi socială. Dar pentru a stăpîni procesul de desfăşurare a muncii, noi profesorii trebuie să fim înzestraţi cu anumite sentimente morale, dintre care cel mai important este dragostea de patrie Oglinda patriotismului nostru este destoinicia, entuziasmul şi optimismul in muncă. Să ştii să faci să freamăte inimile copiilor pentru felul cum le dai cunoştinţele, să li se înceţoşeze ochii prin emoţia ce o trăieşti împreună cu ei pentru trecutul de luptă şi jertfă al neamului nostru, să le insufli mîndrie pentru operele valoroase ale oamenilor mari de pretutindeni sau pentru actele pline de umanism ale oamenilor muncii, acestea sînt clipe de neuitat ce se anină de sufletul copiilor şi sînt o adevărată şcoală de patriotism. Şi tot din acest patriotism, întruchipat în dragostea pentru copil, emană sinceritatea noastră, căldura, apropierea de copil şi spiritul de dreptate cînd îi apreciez munca. Ni se cere spirit de observaţie, tact pedagogic, interes pentru viaţa copilului din afară de şcoală. Cu prilejul acestei sărbători a muncii vreau să subliniez mcă o dată mai mult munca plină de dăruire a învăţătorilor şi profesorilor care-şi găsesc mulţumirea în fericirea copiilor şi tineretului, fericire care creşte pe măsura înfloririi patriei noastre dragi. Poezia anotimpului HOKO ILDIKÓ Nici un anotimp nu e lipsit de poezie. Dar, cînd soarele, acest uriaş motor al vieţii, străbate printre crengile înverzite, făcînd să răsară viaţa nu numai de sub pămînt, dar şi din suflete, simt că această primăvară e cea mai frumoasă din toate cite au fost. Pare ciudat ? S-ar putea, dar am 21 de ani şi sînt fericită. Această fericire mă face să vreau ca toată lumea să simtă la fel. Îmi amintesc cînd pentru prima oară am văzut că toată lumea ride şi cintă, şi la întrebarea mea am ,primit răspunsul: e ziua de 1 Mai. Am impresia că această zi fiecare un om - studentă se simte mai uman, mai bun, mai tînăr, mai fericit, îmi vin în minte multe lucruri. Noi studenţii ne bucurăm de grija partidului nostru, ne bucurăm de bursele mărite, de însăşi tinereţea pe care ne-a înfrumuseţat-o. Acum însă fără să bată la uşa minţii şi a sufletului meu se furişează un gînd: cum îşi sărbătoresc această zi internaţională tinerii din Vietnam ? ! Acest gînd mă doare. II am in faţa mea pe Karl Liebnicht, o văd pe Roza Luxemburg şi exemplul lor mă face să cred: va veni ziua In care un glob întreg îşi va sărbători tribmful muncii şi al umanităţii, liber şi fericit. Primăvara — tinerele T. A. ENACHESCU — lector universitar Primăvara înseamnă naştere, primenire, înseamnă pornire a sevelor latente. Primăvara înseamnă descătuşarea sufletească şi vestimentară, înseamnă înălţare a cerului — pentru că iarna cerul e jos. Primăvara iţi aduce sentimentul trăirii, fapt exprimat — scăpărător — de G. Bacovia: ..Verde crud, verde crud, Mugur alb şi roz şi pur, Vis de-albastru şi deazur Te mai văd, te mai aud !” (Continuare în pag. a 3-a) Să ne fie cu iertare dacă venim în întîmpinarea Editurii Meridiane, respectiv a Oficiului Naţional de Turism, care nu dau dovadă de prea multă operativitate in publicarea îndreptarelor turistice. Dar, desigur, in limita spaţiului ce ne stă la dispoziţie nu putem oferi cititorilor noştri decât un pseudo-îndreptar, sau, ca să fim la modă, un „minighid“, căci spre a cuprinde tot ce ar fi de cuprins, am avea nevoie de... cel puţin un volumaş. Ne vom limita aşadar, ca să folosim un termen familiar mai mult gurmanzilor, la „o mică gustare". Să pornim deci, de la oraşul de reşedinţă a judeţului, MUNICIPIUL TIRGU-MUREŞ, care împreună cu localităţile aparţinătoare (Mureşeni şi Remetea) are o populaţie de 89.848 locuitori, iar cu comunele suburbane (Cristeşti, Sîncraiu de Mureş, Sîngeorgiu de Mureş şi Sîntana de Mureş) 109.524 locuitori. Vizitatorii ar putea face cunoştinţă cu Tîrgu-Mureşul industrial încă la porţile oraşului, pe şoseaua internaţională E 15, venind dinspre Cîmpia Turzii. Aici se înalţă turnurile hiperbolice, duza de evacuare a gazelor nitroase, înaltă de 100 metri şi celelalte construcţii semeţe ale Combinatului de îngrăşăminte azotoasă. Numeroase alte obiective industriale, cartiere noi, elegante şi alte edificii întregesc tabloul modern al oraşului. Dar turiştii sînt invitaţi să viziteze şi celelalte comori, mai vechi sau mai noi, ale municipiului de pe Mureş. Palatul culturii, cetatea medievală cu biserica din incintă, Biblioteca documentară de stat Teleki-Bolyai, instituţiile de învăţămînt, Platoul Corneşti etc., etc. De data aceasta insă atragem atenţia asupra unei clădiri modeste, care n-are nici măcar un etaj şi totuşi e cit se poate de reprezentativă pentru Tg.-Mureş: e casa ridicată în locul unei construcţii mai vechi, în care a locuit Avram Iancu, unul din conducătorii revoluţiei de la 1848— 49 din Transilvania, fost cancelist la Curtea de Apel (Curtea regească) din oraşul nostru, şi unul dintre iniţiatorii şi organizatorii adunărilor de la Blaj din 1848. Multe dintre aceste obiective nu sînt cunoscute nici de localnici, drept pentru care filiala O.N.T. şi-a propus organizarea sistematică a turului oraşului. Am fi bucuroşi dacă şi acest plan s-ar înfăptui. La numai 55 km de Tîrgu-Mureş, pe şoseaua internaţională E 15 ajungem la al doilea municipiu din judeţ, SIGHIŞOARA, cu o populaţie de 25.739 locuitori (cu comuna suburbană 31.819 locuitori). Cetatea, piaţa comercială, cu micile dugherie ale negustorilor; monumentalul Turn cu ceas şi numeroasele alte puncte de atracţie întregesc tabloul deosebit de pitoresc al oraşului, despre care s-a scris în repetate rînduri. Reamintim doar cititorilor noştri că în împrejurimile străvechiului oraş întîlnim de asemenea numeroase locuri de excursii, ca Dealul Stejăriş (pe şoseaua spre Agnita), cu splendizi stejari multiseculari, declaraţi monumente ale maturii; Dealul Brădet, cu un vechi foişor de observaţie; Biserica Leproşilor (datînd din 1576); Platoul Dealul Gării, de unde se poate admira inegalabila panoramă a oraşului etc. La 19 km de Luduş, pe drumul spre Sărmaş (drum asfaltat), în fundul văii Botei Mari, se află comuna Zau de Cîmpie. In vecinătatea ei întîlnim rezervaţia naturală de BUJOR ROMANESC (Paeonia tenuifolia). Rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de aproape 2,5 ha, la liziera de vest a pădurii Bota Zaului (alt. 455 m). E un fînaţ xeromenofil, cu expoziţie estică. Bujorul românesc e un străvechi şi remarcabil element de stepă pontică, care dăinuieşte aici, în singura staţiune intracarpatică, din perioada călduroasă postglacială, adică de aproximativ 10.000 de ani. Despre obiectivele turistice de pe Valea Gurghiului a apărut recent un articol în ziarul nostru. Reamintim doar dintre frumuseţile neasemuite ale acestei văi PADUREA MOCEAR, unde pe o suprafaţă de 50 de ha continuă să crească şi să fructifice multisecularii stejari, cu diametre de 1,5 m — 2 m și chiar mai mult. In prima jumătate a lunii mai capătă o actualitate deosebită POIANA NARCISELOR, situată în vecinătatea gării forestiere Gurghiu, poiană ce se întinde pe mai multe hectare și care, acum, în perioada înfloririi, pare un imens covor imaculat. Această specie albă, (spre deosebire de narcisa galbenă), fin parfumată, cu flori solitare, mari, are denumirea ştiinţifică de NARCISSUS POETICUS, frumuseţea ei fiind cîntată de poeţi din vremuri de demult. Tot în perioada următoare (la începutul lunii iunie) îşi recapătă actualitatea turistică localitatea BRÎNCOVENEŞTI, unde se organizează tradiţionalul tîrg al cireşelor, o pitorească trecere în revistă a bogăţiilor inepuizabile ale folclorului din zona cursului superior al Mureşului, adevărată paradă a costumului naţional al muntenilor de pe aceste meleaguri, festival al cîntecului şi joculuiromânesc. —«***. Pentru amatorii de arheologie şi istorie,.-ţjitâeţul oferă de asemenea, inepuizabile surse de documentare, începînd cu mărturii despre cele mai vechi aşezări de pe întinsul ţării, despre castrele romane şi cultura materială a vitejilor daci, şi pînă la biserici şi castele medievale. Vînătorii şi pescarii au şi ei în judeţul nostru numeroase posibilităţi de a-şi îmbogăţi tolbele, plasele... şi poveştile vînătoreşti — pescăreşti. Cit priveşte staţiunile balneoclimaterice, în afară de renumita SOVATA, mai dispunem de cîteva staţiuni mai mici, dar cu importante efecte terapeutice, ca de exemplu, băile SINGEORGIU DE MUREŞ, indicate în afecţiuni ale sistemului nervos şi ginecologice, tulburări endocrine, stări anemice şi astenice etc.; băile IDECIU DE JOS, indicate în afecţiuni ale aparatului locomotor şi în afecţiuni cronice ginecologice... şi mai nou şi JABENIŢA, cu bogatele sale izvoare clorurosodice, care sperăm că în curînd îşi va înscrie şi ea numele printre staţiunile cu prestigiu. ŞTEFAN IZSÁK li il [T||| Lx\ tr q \ M. SUCEAVA JUDICIUL. r • 1Ukl UI V \/\ WC MMPTAR TUaiSTiJ . . / gritolite / V \ r r \ / ^ c \ *sm\ r -j ' V | feSTOJ_\> BRÎHCOVtHESri \ l LUNGA 8RQ5ULUI. ) 'Î j -ZflUL tí CIKKIG _ w®. GOSHFSn w IU&US. TSHUOEf. POlflHA NAQCljRQß. ' I V Moceou tirhâveni \ \ s'JL / -'-'M \ SIGHiíOMft X Mi-síbíu V. \% A \sn % (7 CASA „AVRAM IANCU“ MOCEAR P— ip • SOVATA SIGHIŞOARA . • • A ^-A'i, .!■ TlilllÉIÉri m«j HBfffl k Wm . 11 CASTELUL GORNESTI