Steaua Roşie, iulie 1968 (Anul 19, nr. 155-180)
1968-07-02 / nr. 155
— PLUSURI ŞI MINUSURI — LA ÎNCEPUTUL SECERIŞULUI A început secerişul. Zumzetul combinelor, a acestor uriaşi bondari metalici, a cuprins din nou în simfonia lor zgomotoasă uriaşele şi mănoasele lanuri. Oamenii din saţele şi comunele judeţului nistru sunt mobilizaţi să adune şi să pună la adăpost rodul muncii lor de un an. Şi rodul este bogat. Ne-o arată primele cintăriri din suprafeţele recoltate de combine în lanurile de orz: aproape 3.000 kg la nectar la Cheţani, peste 3.500 kg la Coroisînmărtin, 2.500 kg la Laslău etc. Specialiştii din unităţi ne asigură că şi griul a rolit îmbelşugat, că bobul este plin şi greu, semn de pîine bună. Peste tot în raidul întreprins Hw» mm’f"Stîndu-se grija omului de a nu se pierde nici un bob, de a nu se risipi nici un pai din noua recoltă. La Corosînmărtin mecanizatorii sînt mulţumiţi. — Rodul este bogat şi putem lucra cu randament sporit, ne spun combinerii. In plus, conducerea cooperativei s-a îngrijit să ne asigure oameni şi tot ce este necesar pentru buna deservire a combinelor. Urmele hărniciei mecanizatorilor şi cooperatorilor de aici le vedem şi noi. De pe suprafaţa secerată au fost deja ridicaţi baloţii de paie şi plugurile au început să pregătească patul germinativ pentru a doua recoltă din acest an. De altfel, pentru a doua cultură vor fi pregătite în minişte 150 de hectare. Membrilor cooperatori li s-au pus la dispoziţie alte 50 de hectare, seminţe şi tractoare pentru a-şi asigura şi ei un plus de furaje. In scopul grăbirii secerişului la grîu, pe lingă cele cinci combine existente vor mai fi folosite 500 de braţe de muncă pentru recoltarea manuală. Există totuşi un neclaz. Cooperativa a comandat 50 de saci pentru pleavă, dar aceștia nu sînt nicăieri. Au fost făcute două drumuri pînă la Tîrnăveni, însă Baza de aprovizionare spune că nu dispune de asemenea saci. Lipsa sacilor pentru pleavă nu a fost reclamată și la C.A.P. Agrişteu. Există deci pericolul să nu se poată aduna pleava. Oare bazele de aprovizionare nu ştiau din timp că au obligaţia să asigure cooperativele agricole cu acest articol? Lucruri bune am întîlnit şi la C.A.P. din Cheţani, Corneşti, Laslău şi Bahnea, unde secerişul orzului este în toi. La Cheţani, o suprafaţă de 20 de hectare a şi fost eliberată de paie, iar tractoarele au început să pregătească terenul pentru însămînţarea porumbului furajer. Şi aici mecanizatorii se declară mulţumiţi de condiţiile ce le sunt create pentru folosirea la intreaga capacitate a combinelor şi preselor de balotat. Eliberarea terenului de paie se face operativ deoarece după fiecare presă a fost ataşată o sanie care adună baloţii şi îi lasă la marginea tarlalei, creînd astfel cîmp de lucru tractoarelor la arat. Nu la fel se prezintă lucrurile în acest început de campanie la C.A.P. din Acăţari. E drept că secerişul a fost început încă de luni (săptămâna trecută) cu trei combine la care marţi s-a mai adăugat încă una. In primele trei zile din săptămînă orzul era recoltat de pe circa 35 de hectare. S-ar părea deci că totul e în ordine. Aşa ar fi dacă ar exista preocupare şi pentru eliberarea terenului de paie, pentru a se putea ara şi însămînţa neîntârziat culturile furajere. Din păcate, nici o presă nu lucra încă la balotatul paielor. In ziua cînd am vizitat cooperativa, deşi era trecut de ora 8, combinile nu începuseră miiica. Nu"’ei'au " de asemenea prezenţi tovarăşii din conducerea cooperativei agricole sau măcar șeful de brigadă. M. BALDEANU (Continuare în pag. a 3-a) In urma noii împărţirii administrativ-teritoriale, comuna Band a devenit una dintre cele mai mari din judeţ. Ea este alcătuită din 13 sate, numărul locuitorilor ridicîrtdu-se la aproape zece mii. Suprafaţa agricolă a celor patru C.A.P. şi a fermei de stat întrece 11.300 de hectare. In comună îşi desfăşoară activitatea un mare număr de instituţii de invăţămint şi cultură (un liceu, 20 de şcoli generale, 4 cinematografe, 6 biblioteci), un dispensar uman şi unul veterinar, cîteva puncte sanitare, zeci de unităţi comerciale şi pentru prestări de servicii etc. Din cifrele de mai sus rezultă că Bandul are un potenţial economic şi social-cultural puternic şi care în viitor se va dezvolta tot mai mult. Dezvoltarea şi întărirea economică-organizatorică a unităţilor agricole, activitatea în domeniul învăţămîntului şi culturii de masă, în rezolvarea operativă a cererilor şi sesizărilor locuitorilor, deservirea acestora cu o gamă tot mai largă de servicii publice cit şi în unităţile comerciale depinde de activitatea organelor locale ale puterii de stat, de spiritul de răspundere, de pasiunea şi entuziasmul care îi însufleţeşte ca noile forme organizatorice să dobîndească, în timpul cel mai scurt, conţinutul care să le confere puterea de a imprima din nou stil de muncă, mai dinamic şi mai cuprinzător. Pe această temă am avut o discuţie cu cîţiva dintre membrii Comitetului executiv al Consiliului popular comunal. STUDIEREA PROFUNDA A REALITĂŢILOR — Cu toate că a trecut puţin timp de la constituirea consiliului popular comunal — ne spune tovarăşul IOAN SZÁNTÓ, primarul comunei — membrii noului organ local s-au orientat să pornească în activitatea lor de la studierea profundă a realităţilor, a condiţiilor specifice din localitatea noastră, să dezvolte continuu legătura cu masele, să manifeste cea mai mare grijă şi solicitudine faţă de cerinţele acestora. In condiţiile actuale, în faţa consiliului popular se ridică sarcini mult mai complexe şi de o mare diversitate privind activitatea economică, socială, gospodărească, culturală. Rezolvarea lor presupune promovarea consecventă a principiului muncii colective, ca cerinţă hotărîtoare a adoptării unor soluţii judicioase, eficiente. Din comitetul nostru executiv fac parte cei mai destoinici oameni din comună, care, încă cu ani în urmă, şi-au dovedit capacitatea lor de a mobiliza şi organiza masele la acţiunile cu caracter economic şi social-cultural. Tocmai de aceea, pot să afirm că, în scurta perioadă de timp de la constituirea noului organ, a început să se întroneze un spirit nou în toată activitatea pe care o desfăşurăm. ACŢIUNI LA „ORDINEA ZILEI“ fireşte că problemele care trebuie să stea permanent în atenţia consiliului popular comunal sunt diverse şi numeroase. Este de la sine înţeles că, în această perioadă, pe primul plan se află problemele economice din agricultură. Iată ce ne-a relatat în această direcţie IOAN POP, secretar al comitetului de partid: „O deosebită atenţie acordă consiliul popular dezvoltării celor 4 cooperative agricole de producţie, întăririi lor economico-organizatorice, creşterii producţiei vegetale şi animale. In prezent ca acţiuni mai largi şi de mare amploare sunt cele care privesc campania de recoltare a păioaselor, întreţinerea culturilor şi combaterea dăunătorilor (în special la cartofi), asigurarea unor cantităţi tot mai mari de furaje pentru animale. La cooperativele agricole din Band şi Mădăraş urmărim cu consecvenţă modul cum sunt respectate graficele de livrare a legumelor către unităţile de desfacere. Pînă acum cele două unităţi amintite şi au respectat obligaţiile contractuale. Consiliul popular comunal, împreună cu conducerile unităţilor agricole, se preocupă de depistarea şi redarea în circuitul agricol a fiecărui metru pătrat de pămînt ce poate fi productiv. In această acţiune cu caracter economic cred că un cuvînt greu de spus îl au specialiștii din C.A.P. care, în raza lor de activitate, trebuie să întreprindă măsuri energice în scopul valorificării productive a fiecărei bucăți de pămînt care pînă acum a C. CROITORU (Continuare în pag. a 3-a) 30 iunie, început de vară, sfîrşit de an şcolar. Intrată in tradiţie ca zi de bilanţ, s-a transformat — de-a lungul anilor — intr-o adevărată sărbătoare a cadrelor didactice, sărbătoarea acestor neobosiţi dăltuitori de caractere. Niciodată dascălul nu a cunoscut o apreciere mai mare a muncii sale ca in anii socialismului. Primind înalta şi nobila misiune de la popor şi partid de a ajuta copiii, tineretul, să-şi însuşească cele mai înalte cuceriri ale ştiinţei şi culturii, să fie pregătiţi pentru ca mîine, in orice loc de activitate, să-şi poată aduce contribuţia calificată la desăvîrşirea orinduirii socialiste, învăţătorii şi profesorii din învăţămîntul de toate gradele se achită cu toată cinstea de această misiune. Semn al preţuirii de care se bucură cadrele didactice in ţara noastră, duminică, 30 iunie ar ■ în toate comunele, în oraşele Regiig, Luduş, Tîrnăveni, Sovata şi municipiile Tîrgu-Mureş şi Sighişoara din judeţul nostru — ca de altfel in toată ţara — au avuto însufleţite adunări prilejuite e sărbătorirea Zilei învăţătorului, aproape 6.000 de cadre didactice in învăţămîntul de cultură geneală din judeţul nostru, şi-au maifestat cu acest prilej întreaga 3i adeziune la politica Partidului Comunist Român, care mobiliează toate energiile ţării pentru oprirea avuţiei naţionale, pentru sigurarea fiecărui cetăţean al armei, posibilităţile deplinei afirmări. La aceste adunări sărbătoreşti, alături de cadrele didactice in invăţămint, părinţi ai elevilor,levi, conducători de întreprinderi şi ■istituţii, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, au luat parte şi membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid, ai Consiliului popular judeţean provizoriu. Şi la Tîrgu-Mureş, sărbătorirea Zilei învăţătorului a prilejuit o caldă manifestare a cadrelor didactice din acest vechi oraş de cultură transilvănean, pentru politica partidului nostru, un bilanţ strălucit al drumului parcurs de şcoala de cultură generală în anul de invăţămint care s-a scurs, stabilindu-se totodată noile jaloane ale activităţii şcolare în lumina Legii învăţămîntului, a noilor hotăriri ale recentei plenare a C.C. al P.C.R. La Palatul culturii din Tîrgu- Mureş, cu prilejul Zilei învăţătorului, au fost prezenţi şi tovarăşii Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean provizoriu, Vasile tul la pregătirea intelectuală generaţiilor viitoare. De felul în care şcoala îşi îndeplineşte această misiune depinde chipul moral al viitorilor constructori ai socialismuui şi comunismului in România. Suntem încredinţaţi — a spus vorbitorul — că animaţi de hotăririle recentei plenare a C.C. al P.C.R. munca cadrelor noastre didactice va fi încununată in viitor de succese şi mai mari, pe măsura epocii pe care o desăvîrşim. Cu prilejul Zilei învăţătorului, pentru frumoasele rezultate obţinute la catedră şi in munca obştească, în judeţul nostru au fost distinse un însemnat număr de cadre didactice cu ordine şi medalii, cu titluri de învăţători şi profesori fruntaşi, cu premii speciale în valoare de peste un milion de lei. Sărbătoarea Zilei învăţătorului a fost urmată de programe cultural-artistice, de reuniuni tovărăşeşti. ATANASIE POPA Rus, prim-secretar al actului municipal de partid, prii oraşului Tîrgu-Mureş. Adresîndu-se celor prezenţ varăşul Vasile Rus a sub în cuvinte calde marea pn pe care poporul, partidul şi tul nostru o acordă învăţăn lui de toate gradele, cadreldactice chemate să-şi aducă NI lltlT illLlIl: SUTOM §1 Ulii Conducătorii de partid şi de stat în vizită la expoziţiaRevoluţia de la M oglindită în arta plastică1 Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineţ au vizitat expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică", deschisă în sălile Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. La sosire, conducătorii de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de tovarăşii Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Brăduţ Covaliu, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, Ovidiu Maitec, vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici, şi M. H. Maxy, directorul Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. Erau prezenţi membrii Biroului Uniunii Artiştilor Plastici, artişti expozanţi, critici de artă. Salutînd pe conducătorii de partid şi de stat, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici a exprimat satisfacţia şi mulţumirile creatorilor din acest domeniu al artei pentru grija deosebită manifestată de partid şi guvern pentru dezvoltarea artelor plastice. In continuare, conducătorii de partid şi de stat au vizitat sălile expoziţiei. Explicaţiile au fost date de directorul Direcţiei artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluţia din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor numeroşi poeţi, prozatori şi compozitori, a fost, în acelaşi timp, izvor de nobilă şi generoasă inspiraţie pentru artiştii plastici din trecut şi constituie un motiv de inspiraţie pentru artiştii plastici contemporani. Expresie a acestei bogate surse de inspiraţie, expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică“ grupează un mare număr de lucrări dintre cele mai reprezentative. Vastă frescă a neuitatului an revoluţionar 1848, expoziţia cuprinde, în prima sa parte, lucrări ale pictorilor români din secolul al XIX-lea, la loc de frunte situîndu-se tablourile executate de Ion Negulici, C. D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanţi direcţi la revoluţie. Artiştii acelei vremi s-au ridicat la o înaltă conştiinţă patriotică, punîndu-şi opera în slujba reprezentării elanurilor revoluţionare ale poporului. In chipurile revoluţionarilor şi ale cărturarilor — deschizători de drumuri noi în istoria patriei — se dezvăluie gînduri, sentimente şi credinţe izvorîte din marile idealuri naţionale pentru care a luptat generaţia de la 1848. Aspiraţiile de libertate şi de unitate ale luptătorilor revoluţionari din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania sunt înfăţişate într-o suită de picturi, gravuri şi litografii, creaţii ale unor artişti plastici martori ai memorabilului eveniment. In cea de-a doua sală a expoziţiei sunt prezentate picturi şi sculpturi — opere ale unui mare număr de artişti plastici contemporani, care preiau, în noi viziuni artistice, ideile luptelor revoluţionare de la 1848, dezvoltînd astfel tradiţia artei noastre plastice in oglindirea principalelor evenimente din istoria şi activitatea creatoare a poporului nostru. Lucrările expuse în această sală a expoziţiei constituie o expresie a faptului că actualii artişti plastici — vîrstnici şi tineri — dau viaţă hotărârilor luate la recenta Conferinţă pe ţară a artiştilor plastici , de a pune mai bine în valoare tradiţiile artei noastre plastice şi strălucirea artei populare, de a promova necontenit toate talentele, pentru a da an de an artei plastice româneşti noi străluciri, noi opere de artă caracteristice pentru viaţa nouă a poporului nostru constructor al României socialiste. Conducătorii de partid şi de stat s-au oprit îndelung în faţa a numeroase opere de artă prezentate în expoziţie. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe organizatorii expoziţiei — Uniunea Artiştilor Plastici, Comitetul de Stat pentru Cultu-ră şi Artă, precum şi pe artiştii expozanţi care au reuşit să redea în splendoarea şi măreţia sa trecutul de luptă al poporului nostru. Secretarul general al C.C. al P.C.R. şi-a exprimat convingerea că pictorii, sculptorii şi graficienii vor contribui în continuare la dezvoltarea artei puse în slujba construcţiei socialiste şi le-a urat succese şi mai mari în realizarea unor lucrări valoroase consacrate aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei noastre. (Agerpres) La expoziţia studenţilor institutului de arte plastice „N. Grigorescu11 Luni după-amiază, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineţ au vizitat expoziţia lucrărilor de sfîrşit de an şi a lucrărilor de diplomă prezentate de studenţii Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu" din Capitală. In întîmpinarea oaspeţilor au venit acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, membri ai conducerii institutului, decani şi şefi de catedre, membri ai Consiliului ştiinţific. Expoziţia, organizată în sălile institutului cuprinde peste 400 lucrări de pictură, sculptură, grafică, scenografie, de arte decorative şi artă monumentală, toate creind un univers artistic plin de sensibilitate, de tinereţe şi prospeţime, inspirat din bogăţia folclorului şi din inepuizabilul tezaur al artei noastre culte. Lucrările expuse conturează de pe acum talente în prag de împlinire. In cursul vizitei, explicaţiile au fost date de Costin Ioanid, rectorul Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu", de profesorii Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Mac Constantinescu, Boris Caragea şi de alte cadre didactice. Apreciind munca rodnică ce se desfăşoară în acest institut de artă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat felicitări conducerii institutului şi profesorilor, unind în acelaşi timp studenţilor noi succese în strădania lor de a-şi însuşi cunoştinţe artistice cit mai temeinice, pentru a deveni artişti valoroşi, folositori poporului, operei de construire a socialismului în patria noastră. (Agerpres) Un pianist şi un artist autentic RADU LUPU De cîteva zile talentatul pianist Radu Lupu este oaspetele oraşului nostru, unde a cîntat cu Filarmonica din localitate în cadrul concertului educativ de duminică şi concertului simfonic de luni. Confirmînd întrutotul speranţele numeroşilor melomani tîrgumureşeni, Radu Lupu a dat Concertului pentru pian şi orchestră de Grieg o interpretare de un nivel artistic puţin obişnuit. Posesor al unei tehnici impecabile, dublată de un simţ rafinat al sunetelor, tînărul pianist ne-a oferit momente de o desfătare artistică şi emotivă care, suntem siguri, vor rămîne mult timp în mintea celor care l-au audiat. Pentru a cunoaşte mai bine arta şi personalitatea acestui înzestrat artist, credem că nu e lipsit de importanţă să oferim cititorilor noştri cîteva date biografice. Radu Lupu s-a născut în 1945 în oraşul Galaţi. A început să studieze pianul la vîrsta de 6 ani cu profesoara Lia Busuioceanu din Braşov, unde se mutaseră părinţii săi între timp, apoi contrapunctul cu Victor Bickerich, organist la Biserica Neagră. La 14 ani a primit o bursă din partea Ministerului învăţămîntului pentru a studia cu profesorii Florica Muzicescu şi Cella Delavrancea de la Conservatorul „Ciprian Porumbescu" din Bucureşti. Un an mai tîrziu a ION CIURDARU (Continuare în pag. a 3-a)