Steaua Roşie, iulie 1968 (Anul 19, nr. 155-180)

1968-07-02 / nr. 155

— PLUSURI ŞI MINUSURI — LA ÎNCEPUTUL SECERIŞULUI A început secerişul. Zumze­tul combinelor, a acestor u­­riaşi bondari metalici, a cu­prins din nou în simfonia lor zgomotoasă uriaşele şi mă­noasele lanuri. Oamenii din saţele şi comunele judeţului ni­­stru sunt mobilizaţi să adu­ne şi să pună la adăpost ro­dul muncii lor de un an. Şi rodul este bogat. Ne-o arată primele cintăriri din suprafe­ţele recoltate de combine în lanurile de orz: aproape 3.000 kg la n­ectar la Cheţani, peste 3.500 kg la Coroisînmărtin, 2.500 kg la Laslău etc. Specia­liştii din unităţi ne asigură că şi griul a rolit îmbelşugat, că bobul este plin şi greu, semn de pîine bună. Peste tot în raidul între­prins Hw» m­m’f"Stîn­­du-se grija omului de a nu se pierde nici un bob, de a nu se risipi nici un pai din noua recoltă. La Coro­sînm­ărtin mecanizatorii sînt mulţumiţi. — Rodul este bogat şi pu­tem lucra cu randament spo­rit, ne spun combinerii. In plus, conducerea cooperativei s-a îngrijit să ne asigure oa­meni şi tot ce este necesar pentru buna deservire a com­binelor. Urmele hărniciei mecaniza­torilor şi cooperatorilor de aici le vedem şi noi. De pe su­prafaţa secerată au fost deja ridicaţi baloţii de paie şi plu­gurile au început să pregă­tească patul germinativ pen­tru a doua recoltă din acest an. De altfel, pentru a doua cultură vor fi pregătite în mi­nişte 150 de hectare. Membri­lor cooperatori li s-au pus la dispoziţie alte 50 de hectare, seminţe şi tractoare pentru a-şi asigura şi ei un plus de furaje. In scopul grăbirii se­cerişului la grîu, pe lingă cele cinci combine existente vor mai fi folosite 500 de braţe de muncă pentru recoltarea manuală. Există totuşi un ne­­claz. Cooperativa a comandat 50 de saci pentru pleavă, dar aceștia nu sînt nicăieri. Au fost făcute două drumuri pî­­nă la Tîrnăveni, însă Baza de aprovizionare spune că nu dispune de asemenea saci. Lipsa sacilor pentru pleavă nu a fost reclamată și la C.A.P. Agrişteu. Există deci pericolul să nu se poată adu­na pleava. Oare bazele de a­­provizionare nu ştiau din timp că au obligaţia să asi­gure cooperativele agricole cu acest articol? Lucruri bune am întîlnit şi la C.A.P. din Cheţani, Cor­­neşti, Laslău şi Bahnea, unde secerişul orzului este în toi. La Cheţani, o suprafaţă de 20 de hectare a şi fost eliberată de paie, iar tractoarele au început să pregătească tere­nul pentru însămînţarea po­rumbului furajer. Şi aici me­canizatorii se declară mulţu­miţi de condiţiile ce le sunt create pentru folosirea la in­treaga capacitate a combine­lor şi preselor de balotat. Eli­berarea terenului de paie se face operativ deoarece după fiecare presă a fost ataşată o sanie care adună baloţii şi îi lasă la marginea tarlalei, cre­înd astfel cîmp de lucru trac­toarelor la arat. Nu la fel se prezintă lucru­rile în acest început de cam­panie la C.A.P. din Acăţari. E drept că secerişul a fost în­ceput încă de luni (săptă­mâna trecută) cu trei com­bine la care marţi s-a mai adăugat încă una. In primele trei zile din săptămînă orzul era recoltat de pe circa 35 de hectare. S-ar părea deci că totul e în ordine. Aşa ar fi dacă ar exista preocupare şi pentru eliberarea terenului de paie, pentru a se putea ara şi însămînţa neîntârziat culturile furajere. Din păcate, nici o presă nu lucra încă la balo­­tatul paielor. In ziua cînd am vizitat cooperativa, deşi era trecut de ora 8, combin­ile nu începuseră mii­ica. Nu"’­ei'au­ " de asemenea prezenţi tovară­şii din conducerea cooperati­vei agricole sau măcar șeful de brigadă. M. BALDEANU (Continuare în pag. a 3-a) In urma noii împărţirii admi­­nistrativ-teritoriale, comuna Band a devenit una dintre cele mai mari din judeţ. Ea este alcătui­tă din 13 sate, numărul locuito­rilor ridicîrtdu-se la aproape zece mii. Suprafaţa agricolă a celor patru C.A.P. şi a fermei de stat întrece 11.300 de hectare. In co­mună îşi desfăşoară activitatea un mare număr de instituţii de invăţămint şi cultură (un liceu, 20 de şcoli generale, 4 cinemato­grafe, 6 biblioteci), un dispensar uman şi unul veterinar, cîteva puncte sanitare, zeci de unităţi comerciale şi pentru prestări de servicii etc. Din cifrele de mai sus rezultă că Bandul are un potenţial eco­nomic şi social-cultural puternic şi care în viitor se va dezvolta tot mai mult. Dezvoltarea şi în­tărirea economică-organizatorică a unităţilor agricole, activitatea în domeniul învăţămîntului şi culturii de masă, în rezolvarea operativă a cererilor şi sesizări­lor locuitorilor, deservirea aces­tora cu o gamă tot mai largă de servicii publice cit şi în unităţile comerciale depinde de activita­tea organelor locale ale puterii de stat, de spiritul de răspunde­re, de pasiunea şi entuziasmul care îi însufleţeşte ca noile for­me organizatorice să dobîndeas­­că, în timpul cel mai scurt, con­ţinutul care să le confere pute­rea de a imprima din nou stil de muncă, mai dinamic şi mai cu­prinzător. Pe această temă am a­­vut o discuţie cu cîţiva dintre membrii Comitetului executiv al Consiliului popular comunal. STUDIEREA PROFUNDA A REALITĂŢILOR — Cu toate că a trecut puţin timp de la constituirea consiliu­lui popular comunal — ne spu­ne tovarăşul IOAN SZÁNTÓ, primarul comunei — membrii noului organ local s-au orientat să pornească în activitatea lor de la studierea profundă a reali­tăţilor, a condiţiilor specifice din localitatea noastră, să dez­volte continuu legătura cu mase­le, să manifeste cea mai mare grijă şi solicitudine faţă de ce­rinţele acestora. In condiţiile ac­tuale, în faţa consiliului popular se ridică sarcini mult mai com­plexe şi de o mare diversitate privind activitatea economică, socială, gospodărească, cultura­lă. Rezolvarea lor presupune promovarea consecventă a prin­cipiului muncii colective, ca ce­rinţă hotărîtoare a adoptării u­­nor soluţii judicioase, eficiente. Din comitetul nostru executiv fac parte cei mai destoinici oa­meni din comună, care, încă cu ani în urmă, şi-au dovedit capa­citatea lor de a mobiliza şi or­ganiza masele la acţiunile cu ca­racter economic şi social-cultu­ral. Tocmai de aceea, pot să a­­firm că, în scurta perioadă de timp de la constituirea noului organ, a început să se întroneze un spirit nou în toată activita­tea pe care o desfăşurăm. ACŢIUNI LA „ORDINEA ZILEI“ fireşte că problemele care tre­buie să stea permanent în aten­ţia consiliului popular comunal sunt diverse şi numeroase. Este de la sine înţeles că, în această perioadă, pe primul plan se află problemele economice din agri­cultură. Iată ce ne-a relatat în această direcţie IOAN POP, se­cretar al comitetului de partid: „O deosebită atenţie acordă con­siliul popular dezvoltării celor 4 cooperative agricole de produc­ţie, întăririi lor economico-orga­­nizatorice, creşterii producţiei vegetale şi animale. In prezent ca acţiuni mai largi şi de mare amploare sunt cele care privesc campania de recoltare a păioase­­lor, întreţinerea culturilor şi combaterea dăunătorilor (în spe­cial la cartofi), asigurarea unor cantităţi tot mai mari de furaje pentru animale. La cooperativele agricole din Band şi Mădăraş ur­mărim cu consecvenţă modul cum sunt respectate graficele de livrare a legumelor către unită­ţile de desfacere. Pînă acum cele două unităţi amintite şi au res­pectat obligaţiile contractuale. Consiliul popular comunal, îm­preună cu conducerile unităţilor agricole, se preocupă de depis­tarea şi redarea în circuitul a­­gricol a fiecărui metru pătrat de pămînt ce poate fi productiv. In această acţiune cu caracter eco­nomic cred că un cuvînt greu de spus îl au specialiștii din C.A.P. care, în raza lor de acti­vitate, trebuie să întreprindă măsuri energice în scopul valo­rificării productive a fiecărei bu­căți de pămînt care pînă acum a C. CROITORU (Continuare în pag. a 3-a) 30 iunie, început de vară, sfîr­­şit de an şcolar. Intrată in tradiţie ca zi de bilanţ, s-a transformat — de-a lungul anilor — intr-o adevă­rată sărbătoare a cadrelor didac­tice, sărbătoarea acestor neobosiţi dăltuitori de caractere. Niciodată dascălul nu a cunos­cut o apreciere mai mare a mun­cii sale ca in anii socialismului. Primind înalta şi nobila misiune de la popor şi partid de a ajuta copiii, tineretul, să-şi însuşească cele mai înalte cuceriri ale ştiin­ţei şi culturii, să fie pregătiţi pentru ca mîine, in orice loc de activitate, să-şi poată aduce con­tribuţia calificată la desăvîrşi­­rea orinduirii socialiste, învăţă­torii şi profesorii din învăţămîn­­tul de toate gradele se achită cu toată cinstea de această misiune. Semn al preţuirii de care se bucură cadrele didactice in ţara noastră, duminică, 30 iunie a­r ■ în toate comunele, în oraşele Re­gii­­g, Luduş, Tîrnăveni, Sovata şi municipiile Tîrgu-Mureş şi Sighi­şoara din judeţul nostru — ca de altfel in toată ţara — au avut­­o însufleţite adunări prilejuite e sărbătorirea Zilei învăţătorului, aproape 6.000 de cadre didactice in învăţămîntul de cultură gene­­ală din judeţul nostru, şi-au ma­­ifestat cu acest prilej întreaga 3i adeziune la politica Partidului Comunist Român, care mobili­­ează toate energiile ţării pentru oprirea avuţiei naţionale, pentru sigurarea fiecărui cetăţean al arm­ei, posibilităţile deplinei af­irmări. La aceste adunări sărbăt­oreşti, alături de cadrele didactice in invăţămint, părinţi ai elevilor,­levi, conducători de întreprinderi şi ■istituţii, reprezentanţi ai organel­or locale de partid şi de stat, au luat parte şi membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid, ai Consiliului popular judeţean provizoriu. Şi la Tîrgu-Mureş, sărbătorirea Zilei învăţătorului a prilejuit o caldă manifestare a cadrelor di­dactice din acest vechi oraş de cultură transilvănean, pentru po­litica partidului nostru, un bilanţ strălucit al drumului parcurs de şcoala de cultură generală în anul de invăţămint care s-a scurs, sta­­bilindu-se totodată noile jaloane ale activităţii şcolare în lumina Legii învăţămîntului, a noilor ho­­tăriri ale recentei plenare a C.C. al P.C.R. La Palatul culturii din Tîrgu- Mureş, cu prilejul Zilei învăţăto­rului, au fost prezenţi şi tovarăşii Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean provizoriu, Vasile tul la pregătirea intelectuală generaţiilor viitoare. De felul în care şcoala îşi îndeplineşte a­ceastă misiune depinde chipul mo­ral al viitorilor constructori ai so­­cialismuui şi comunismului in România. Suntem­ încredinţaţi — a spus vorbitorul — că a­­nimaţi de hotăririle recentei ple­nare a C.C. al P.C.R. munca ca­drelor noastre didactice va fi în­cununată in viitor de succese şi mai mari, pe măsura epocii pe care o desăvîrşim. Cu prilejul Zilei învăţătorului, pentru frumoasele rezultate obţi­nute la catedră şi in munca ob­ştească, în judeţul nostru au fost distinse un însemnat număr de cadre didactice cu ordine şi me­dalii, cu titluri de învăţători şi profesori fruntaşi, cu premii spe­ciale în valoare de peste un mi­lion de lei. Sărbătoarea Zilei învăţătorului a fost urmată de programe cultu­­ral-artistice, de reuniuni tovără­şeşti. ATANASIE POPA Rus, prim-secretar al ac­tului municipal de partid, prii oraşului Tîrgu-Mureş. Adresîndu-se celor prezenţ varăşul Vasile Rus a sub în cuvinte calde marea pn pe­ care poporul, partidul şi tul nostru o acordă învăţăn lui de toate gradele, cadrel­dactice chemate să-şi aducă NI lltlT illLlIl: SUTOM §1 Ulii Conducătorii de partid şi de stat în vizită la expoziţia­­Revoluţia de la M oglindită în arta plastică1 Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­­ghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineţ au vizitat expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plas­tică", deschisă în sălile Muzeu­lui de Artă al Republicii Socia­liste România. La sosire, conducătorii de partid şi de stat au fost întîm­­pinaţi de tovarăşii Pompiliu Ma­­covei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Brăduţ Covaliu, preşedintele U­­niunii Artiştilor Plastici, Ovidiu Maitec, vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici, şi M. H. Ma­­xy, directorul Muzeului de Artă al Republicii Socialiste Româ­nia. Erau prezenţi membrii Bi­roului Uniunii Artiştilor Plastici, artişti expozanţi, critici de artă. Salutînd pe conducătorii de partid şi de stat, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici a ex­primat satisfacţia şi mulţumiri­le creatorilor din acest domeniu al artei pentru grija deosebită manifestată de partid şi guvern pentru dezvoltarea artelor plas­tice. In continuare, conducătorii de partid şi de stat au vizitat sălile expoziţiei. Explicaţiile au fost date de directorul Direcţiei artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluţia din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor nume­roşi poeţi, prozatori şi compo­zitori, a fost, în acelaşi timp, izvor de nobilă şi generoasă in­spiraţie pentru artiştii plastici din trecut şi constituie un mo­tiv de inspiraţie pentru artiştii plastici contemporani. Expresie a acestei bogate surse de inspi­raţie, expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică“ grupează un mare număr de lu­crări dintre cele mai reprezen­tative. Vastă frescă a neuitatu­lui an revoluţionar 1848, expo­ziţia cuprinde, în prima sa par­te, lucrări ale pictorilor români din secolul al XIX-lea, la loc de frunte situîndu-se tablourile executate de Ion Negulici, C. D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanţi direcţi la revoluţie. Artiştii acelei vremi s-au ridicat la o înaltă conştiinţă patriotică, punîndu-şi opera în slujba re­prezentării elanurilor revoluţio­nare ale poporului. In chipurile revoluţionarilor şi ale cărturari­lor — deschizători de drumuri noi în istoria patriei — se dez­văluie gînduri, sentimente şi credinţe izvorîte din marile idealuri naţionale pentru care a luptat generaţia de la 1848. Aspiraţiile de libertate şi de u­­nitate ale luptătorilor revoluţio­nari din Ţara Românească, Mol­dova şi Transilvania sunt înfă­ţişate într-o suită de picturi, gravuri şi litografii, creaţii ale unor artişti plastici martori ai memorabilului eveniment. In cea de-a doua sală a expo­ziţiei sunt prezentate picturi şi sculpturi — opere ale unui ma­re număr de artişti plastici con­temporani, care preiau, în noi viziuni artistice, ideile luptelor revoluţionare de la 1848, dezvol­­tînd astfel tradiţia artei noastre plastice in oglindirea principa­lelor evenimente din istoria şi activitatea creatoare a poporului nostru. Lucrările expuse în a­­ceastă sală a expoziţiei consti­tuie o expresie a faptului că ac­tualii artişti plastici — vîrstnici şi tineri — dau viaţă hotărârilor luate la recenta Conferinţă pe ţară a artiştilor plastici , de a pune mai bine în valoare tradi­ţiile artei noastre plastice şi strălucirea artei populare, de a promova necontenit toate talen­tele, pentru a da an de an artei plastice româneşti noi străluciri, noi opere de artă caracteristice pentru viaţa nouă a poporului nostru constructor al României socialiste. Conducătorii de partid şi de stat s-au oprit îndelung în faţa a numeroase opere de artă pre­zentate în expoziţie. In încheierea vizitei, tovară­şul Nicolae Ceauşescu a felici­tat pe organizatorii expoziţiei — Uniunea Artiştilor Plastici, Comitetul de Stat pentru Cultu-­­ră şi Artă, precum şi pe artiştii expozanţi care au reuşit să re­dea în splendoarea şi măreţia sa trecutul de luptă al poporu­lui nostru. Secretarul general al C.C. al P.C.R. şi-a exprimat con­vingerea­ că pictorii, sculptorii şi graficienii vor contribui în­­ con­tinuare la dezvoltarea artei puse în slujba construcţiei socialiste şi le-a urat succese şi mai mari în realizarea unor lucrări valo­roase consacrate aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei noastre. (Agerpres) La expoziţia studenţilor institutului de arte plastice „N. Grigorescu11 Luni după-amiază, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineţ au vizitat expoziţia lucrărilor de­­ sfîrşit de an şi a lucrărilor de diplomă prezentate de studenţii Institutului de arte plastice „Ni­colae Grigorescu" din Capitală. In întîmpinarea oaspeţilor au venit acad. Ştefan Bălan, minis­trul învăţămîntului, Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele ti­neretului, membri ai conducerii institutului, decani şi şefi de ca­tedre, membri ai Consiliului ştiinţific. Expoziţia, organizată în sălile institutului cuprinde peste 400 lucrări de pictură, sculptură, grafică, scenografie, de arte de­corative şi artă monumentală, toate creind un univers artistic plin de sensibilitate, de tinereţe şi prospeţime, inspirat din bogă­ţia folclorului şi din inepuizabi­lul tezaur al artei noastre culte. Lucrările expuse conturează de pe acum talente în prag de îm­plinire. In cursul vizitei, explicaţiile au fost date de Costin Ioanid, rectorul Institutului de arte plas­tice „Nicolae Grigorescu", de profesorii Alexandru Ciucuren­­cu, Corneliu Baba, Mac Constan­­tinescu, Boris Caragea şi de alte cadre didactice. Apreciind munca rodnică ce se desfăşoară în acest institut de artă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat felicitări conducerii institutului şi profe­sorilor, unind în acelaşi timp studenţilor noi succese în stră­dania lor de a-şi însuşi cunoş­tinţe artistice cit mai temeinice, pentru a deveni artişti valoroşi, folositori poporului, operei de construire a socialismului în pa­tria noastră. (Agerpres) Un pianist şi un artist autentic RADU LUPU De cîteva zile talentatul pia­nist Radu Lupu este oaspetele oraşului nostru, unde a cîntat cu Filarmonica din localitate în cadrul concertului educativ de duminică şi concertului simfonic de luni. Confirmînd întrutotul speranţele nume­roşilor melomani tîrgumure­­şeni, Radu Lupu a dat Con­certului pentru pian şi or­chestră de Grieg o inter­pretare de un nivel artis­tic puţin obişnuit. Posesor al unei tehnici impecabile, du­blată de un simţ rafinat al sunetelor, tînărul pianist ne-a oferit momente de o desfătare artistică şi emotivă care, suntem­ siguri, vor rămî­­ne mult timp în mintea celor care l-au audiat. Pentru a cunoaşte mai bine arta şi personalitatea acestui înzestrat artist, credem că nu e lipsit de importanţă să ofe­rim cititorilor noştri cîteva date biografice. Radu Lupu s-a născut în 1945 în oraşul Galaţi. A înce­put să studieze pianul la vîr­­sta de 6 ani cu profesoara Lia Busuioceanu din Braşov, un­de se mutaseră părinţii săi în­tre timp, apoi contrapunctul cu Victor Bickerich, organist la Biserica Neagră. La 14 ani a primit o bursă din partea Ministerului învăţămîntului pentru a studia cu profesorii Florica Muzicescu şi Cella Delavrancea de la Conservato­rul „Ciprian Porumbescu" din Bucureşti. Un an mai tîrziu a ION CIURDARU (Continuare în pag. a 3-a)

Next