Steaua Roşie, august 1968 (Anul 19, nr. 181-207)

1968-08-01 / nr. 181

Primi­pa e inducţie In aceste zile, absolvenţii şcolilor profesionale păşesc cu optimism spre locurile de muncă. Sunt schimbul de mîi­­ne hotărit să ia parte la efor­tul colectiv de sporire a avu­ţiei materiale. Tînărul absolvent este plin de idealuri, de dorinţa de a­­firmare, de muncă viguroasă şi fiecare meditează asupra noului loc de muncă, la am­bianţa şi climatul pe care îl va întîlni în uzină. Cum va fi contactul cu noul colectiv, va corespunde sau nu, va reuşi să simtă de la înce­put căldura, omenia şi încre­derea colegilor mai vechi? De bună seamă le va găsi. Dar în cît timp şi cum? Tocmai aici apare datoria şi responsabilitatea conduce­rii întreprinderii, a întregului colectiv de a interveni, de a şti de la început să le cîştige încrederea, de a-i face să se simtă de la început, pe neob­servate membri de bază ai colectivului. In acest caz alt­fel va fi începutul, altul va fi randamentul muncii. E o pro­blemă de responsabilitate morală şi socială a colectivu­lui faţă de aceşti tineri, de formarea lor ca buni specia­lişti, membri riguroşi ai so­cietăţii. De aceea apreciem în mod deosebit iniţiativa comitetu­lui de direcţie şi a comitetu­lui de partid a întreprinderii „Nicovala“ din Sighişoara şi a Comitetului U.T.C. al muni­cipiului, ca integrarea în pro­ducţie a absolvenţilor Şcolii profesionale metalurgice din Sighişoara să constituie o problemă majoră. Cei peste 30 de strungari, frezori şi lă­cătuşi, au simţit din primul moment căldura colectivului, a tuturor lucrătorilor. Pentru ei va rămîne neştearsă prima zi de producţie, o adevărată sărbătoare. La şedinţa festivă ţinută cu acest prilej, au luat parte directorul întreprinde­rii, reprezentanţii organiza­ţiilor de partid, sindicat şi U.T.C., şeful sectorului, şeful producţiei, cei doi maiştri şi un muncitor fruntaş. Din partea tuturor au auzit cu­vinte pline de căldură, de prietenie, sfaturi preţioase şi urări. Le au fost prezentate preocupările întreprinderii, problemele ce se pun în faţa ION CISMAȘ (Continuare în pag. a 3-a) Condiţiile de care dispune a­­gricultura judeţului nostru, tra­diţia ce o avem, au făcut ca atît întreprinderile agricole de stat cît şi cooperativele agricole de producţie să-şi profileze ac­tivitatea economică înspre dez­voltarea ramurii de creştere a animalelor. In multe din unită­ţile agricole socialiste de stat sau cooperatiste, creşterea ani­malelor ocupă locul întîi atît în ce priveşte producţia globală cît şi în ponderea veniturilor bă­neşti ce le realizează. Astfel, cooperativele agricole de pro­ducţie din judeţe conform preve­derilor de plan, trebuie să reali­zeze­ în acest an, din ramura creşterii animalelor, un venit bănesc de peste 148 milioane de lei. Multe cooperative agricole ca de exemplu Daia, Iernut, Sîn­­paul, Mitreşti şi altele vor obţi­ne în acest an fiecare venituri băneşti din zootehnie de pes­te 2 milioane­ de lei. Impor­tant pentru activitatea financia­ră a cooperativelor agricole es­te şi faptul că veniturile obţinu­te din zootehnie se repartizează relativ uniform în tot cursul a­­nului. Avînd în vedere importanţa mare ce o prezintă zootehnia pentru dezvoltarea economică a unităţilor agricole, pentru rolul ei în ansamblul economiei jude­ţului, considerăm potrivită şi necesară o analiză a rezultate­lor obţinute în acest sector pe primele 6 luni ale anului. Efectivele de animale în coo­perativele agricole de producţie au sporit în această perioadă cu 1.468 taurine, 10.299 ovine, 5.537 porcine şi 61.514 păsări. In multe unităţi, datorită preocupă­rii consiliilor de conducere, a specialiştilor, sub permanenta conducere a comitetelor de par­tid, planul anual la efective a fost deja realizat sau se apropie de realizare. Asemenea situaţii pozitive avem în cooperativele agricole Iermu­, Sărmaşu, Fără­­gău, Şăulia ş­i altele. Dacă multe cooperative agri­cole s-au străduit să realizeze efectivele planificate, în altele rezultatele obţinute pînă în pre­zent nu pot fi considerate mul­ţumitoare. Astfel, în cooperati­vele agricole Sălcud, Archita, Şerbeni, Chibed, Iara, creşterea numerică a efectivelor este mult prea mică faţă de sarcinile cu­prinse în planurile de producţie. Cu totul inexplicabilă este si­tuaţia din cooperativele agrico­le Bichiş, Găieşti, Sînger, Daneş, Eremitu, unde atît la total tau­rine cît şi la categoria vaci şi juninci, efectivele în loc să crească au scăzut faţă de exis­tentul la 1 ianuarie 1960. Feno­mene de scădere a efectivelor­­faţă de începutul anului se în­­tîlnesc şi la ovine în cooperati­vele agricole din Ruşii Munţi, Pădureni, Gălăţeni, sau la scroa­fe în C.A.P. Cuci, Band şi altele. Pe bună dreptate se poate pune întrebarea: oare consiliile de conducere, specialiştii din aces­te unităţi, în seama cui au lăsat realizarea acestor sarcini care fac parte integrantă din planul de stat pe acest an şi care au fost aprobate de membrii coo­peratori în adunările generale? Rezultatele nesatisfăcătoare privind creşterea numerică a e­­fectivelor din mai multe coope­rative agricole fac ca acest indi­cator să prezinte o situaţie nu tocmai bună pe judeţ. Pînă la îndeplinirea planului la efecti­ve, în sectorul cooperatist, mai trebuie realizate încă aproape 1.000 taurine total, 3.240 vaci şi juninci şi 2.225 scroafe. Deşi în prezent există 96.000 ovine faţă de 90.000 cît prevede planul, to­tuşi îndeplinirea la sfîrşitul a­­nului a sarcinii de plan la a­­ceastă specie presupune eforturi deosebite. Se ştie că toamna, o dată cu reformarea animalelor necorespunzătoare pentru men­ţinerea în efectiv, numărul oilor scade cu pînă la 10 la sută, ceea ce ar însemna că numai prin această operaţiune numărul oilor să scadă sub plan. Faţă de această situaţie este necesar ca în toate unităţile vi­zate să fie luate măsuri hotărîte pentru ca la sfîrşitul anului să fie realizate efectivele planifica­te la toate speciile şi categoriile de animale. In prezent sporirea numerică a efectivelor de animale în coo­perativele agricole se realizează exclusiv pe seama sporului na­tural în cadrul unităţii. Atît sub aspectul creşterii numerice a a­­nimalelor cît şi al îmbunătăţi­rii calitative a acestora este ne­cesar să de toată atâţia organizării pe baze ştiinţifice a procesului de reproducţie. In cele 6 luni expirate, în coopera­tivele agricole s-au obţinut 13.507 viţei, 50.480 miei şi un mare număr de purcei. Din ana­liza făcută se constată însă că planul de montă nu a fost rea­lizat la 2.890 vaci şi 3.282 scroa­fe. Aceasta înseamnă că în pri­mele luni ale anului următor vom avea cu atîtea fătări mai puţine, şi o producţie de lapte pe vacă furajată mult mai mică. O situaţie cu totul nesatisfăcă­toare prezintă şi realizarea pla­nului de montă la categoria vi­ţele, unde faţă de prevederile a­­nuale de 10.600 au fost montate numai 3.596 viţele, adică 34 la sută. Nerealizarea la timp a montei la această categorie în­seamnă prelungirea cheltuielilor de furajare şi îngrijire fără nici o răsplată. Pentru a prezenta Ing. NICOLAE LOBONŢIU instructor de specialitate la comisia economică a Comitetului judeţean de partid (Continuare în pag. a 3-a) primului semestru nn cores- I.P.M. SPORT — REGHIN Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Ju­jean Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu Afluenţă de cumpărători la magazinul „Mercur“ din Tg.Mureş Anul XX. Nr. 181 (3.224) Joi, 1 august 1968 4 pagini, 30 bani Sosirea unei delegaţii a Partidului Comunist din Marea Britanie Miercuri seara a sosit în Ca­pitală o delegaţie a Partidului Comunist din Marea Britanie, formată din tovarăşii John Gol­­lan, secretar general al partidu­lui, şi Jack Woddis, membru al Comitetului Politic, şeful Depar­tamentului Internaţional al Par­tidului, care la invitaţia­ Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român va face o vizită în ţara noastră. La sosirea pe aeroportul Bă­­neasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş şi Virgil Trofin, membri ai Comi­tetului Executiv, ai Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Ioan Cîrcei, membri ai C.C. al P.C.R., Andrei Ştefan, prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de acti­vişti de partid. Un nou tip Un colectiv de inventatori din industria petrolului a realizat şi experimentează în prezent un nou tip de packer — dispozitiv special folosit la injectarea aburului în straturile petroliere. Noul tip de packer este unicul pe plan mon­dial bazat pe acţiunea termică a aburului introdus în sondă. Con­strucția packetului este simplă. El este format dintr-un cilindru metalic in interiorul căruia se a­­flă un lichid cu coeficient mare de dilatare. Sub efectul termic al aburului, lichidul acționează o se­rie de pistoane, care la rîndul lor închid, cu ajutorul unor garnituri speciale, spaţiul inelar dintre coloana de tubaj şi ţevile de ex­tracţie, ceea ce face ca aburul in­trodus în stratul petrolier să nu scape în afară. Punerea în func­ţiune se face prin simpla tracţiu­ne a ţevilor de extracţie, iar fixa­rea se poate face la orice adîn­­cime. Noul packer realizat de in­ventatorii români este superior celor mecanice existente, asigurind introducerea aburului în sonde în condiţii mult mai bune. (Agerpres). Măsuri menite să dezvolte fondul locativ Deşi în ultima perioadă municipiul Tg.-Mureş a primit anual, în medie, pes­te 1.200 apartamen­te, totuşi solicitările de locuinţe sunt în continuă creştere. In prezent, numai la nivelul oraşului există circa 7.000 de cereri pentru locu­inţe. La acest nu­măr se mai aă­­igă cererile pe care le au în evidenţă în­treprinderile din oraş. Iată de ce apre­ciez ca deosebit de importantă şi ac­tuală recenta hotă­­rîre a partidului şi guvernului cu privi­re la accelerarea ritmului construc­ţiei de locuinţe, ca­re să cuprindă nive­le diferite de con­fort. Evident că o astfel de măsură va asigura posibilitatea dublării construcţiei de locuinţe, fapt ca­re va facilita rezol­varea unui număr mare de cereri de locuinţe şi în muni­cipiul nostru. Accelerarea ritmu­lui construcţiilor de locuinţe va mai pre­zenta şi un alt a­­vantaj: reînnoirea fondului de locuin­ţe. Pentru că numai în Tg.-Mureş circa 15—20 la sută din actualul fond de lo­cuinţe nu asigură un grad de confort acceptabil. Paralel va spori, neîndoiel­nic, construcţia de locuinţe proprietate personală, întrucît tot mai mulţi cetă­ţeni îşi economisesc banii în acest scop. In ce priveşte consi­liul popular munici­pal a stabilit deja te­renurile pentru con­strucţia acestor lo­cuinţe. Măsurile adoptate de partid şi guvern ne îndreptăţesc să credem că în urmă­torii 2-3 ani o ma­re parte a necesită­ţilor de locuinţe vor fi satisfăcute. Ing. ŞTEFAN MOGOŞ şeful serviciului de gospodărie comuna­lă şi locativă a municipiului Tg.-Mureş C.I.A. TG.-MUREȘ. — Noua fab­rică de amoniac. Vacanţa în sat la nai Sintern in anotimpul vacan­ţelor şi concediilor. Locurile de agrement, staţiunile de o­­dihnă şi balneoclimaterice, munţii şi Delta, cu un cuvînt frumuseţile ţării sunt căutate. Şi aceste frumuseţi sunt în a­­tenţia a mii de oameni — de la preşcolarul care a întrerupt pentru citva timp căminul ori grădiniţa, pînă la pensionarul dornic de a cutreiera meleagu­rile cunoscute şi necunoscute ale patriei. Printre cei mulţi, care fac tururi de orizont şi se opresc în diferite locuri din ţară, elevii şi studenţii predo­mină. Ei localizează numeroa­se puncte de pe hartă înscri­­indu-le în trasee, in itinerarii de excursie. Lecţiile de istorie şi geografie învie parcă, prin excursiile făcute la Curtea de Argeş şi Sarmisegetuza, în nordul Moldovei la ctitoriile lui Ştefan cel Mare şi Petru Rareş, la Bicaz, la Galaţi sau Porţile de Fier, pe Valea Pra­hovei şi a Oltului şi in atîtea şi atîtea locuri vestite. Pentru studenţii şi liceenii care au trăit o parte din copi­lărie in satul lor natal, în a­­cest anotimp al vacanţei sint plăcute şi drumeţiile de-a lun­gul şi de-a latul ţării şi malul mării şi Sinaia şi Izvorul Mu­reşului, dar pentru majorita­tea, satele in care s-au născut devin pentru citva timp locul cel mai plăcut. Căci, ce e mai frumos decit reîntilnirea după un an de studiu cu părinţii şi fraţii, cu prietenii, cu satul tău dintre munţi ori dintre dealuri sau din cîmpie. Deunăzi am întilnit studenţi şi li­ceeni intr-un sat cu numai circa 100 de familii, în satul Petea, o localitate frumoasă şi primi­toare. Studenţii Sămărghiţan Ioan, Grigore, Aurora, Maria şi Veronica, Mircea Radu, Doi­na Todea şi alţii, veniţi in va­canţă din centrele universitare Cluj, Bucureşti, Iaşi, Timişoara etc s-au reîntîlnit in satul lor. Reîntilnirea cu locul copilăriei, departe de a le provoca nos­talgii, este un prilej de comu­niune sufletească, de transmi­tere a „întîmplărilor“ dintr-un an de studenţie, a impresiilor de pe un şantier al muncilor patriotice sau dintr-o excursie. La Petea şi în alte localităţi din apropiere s-a încetăţenit un obicei al vacanţelor: sâmbă­tă seara se organizează baluri la care participă studenţii, lice­enii, părinţii şi consătenii lor. I-am găsit pe studenţii din sa­tul Petea în ajuna unui ase­menea bal. Făceau ultimele pre­gătiri la căminul cultural pen­tru a-i primi cum se­ cuvine pe invitaţii din Oroi, Vaidei, Vi­dră­său, Căpuş, Chirileu, Icland, Iclănzel şi Sinmărghita. Şi au venit mulţi. Şi cu ei au venit şi părinţii. Cu toţii au gustat vi­nul de Petea, au ascultat cintece populare interpretate de unii studenţi, poeziile recitate de filologi, au fost curioşi cînd s-a anunţat numele celui care a ciştigat tombola şi au aplau­dat-o frenatic pe „regina” ba­lului. La balul de la Petea s-au­ in­­tilnit şi copiii de acrim cinci, zece, douăzeci de ani şi pe care astăzi îi întilneşti in amfitea­trele universităţilor, la catedre­le şcolilor din satele amintite, in posturi de ingineri şi teh­nicieni agronomi. Ei au încetă­ţenit o tradiţie — ca in vacanţe­le de vară să se reintilnească in satele lor, să-şi facă vizite unii altora, să se distreze la balurile de simbătă seara. — E plăcută vacanţa în sat la noi — îmi spunea Radu Mircea, student in anul II (mecanică) la Timişoara. Rein­­tîlnirea cu părinţii, cu consă­tenii, o zi de muncă la treie­rat şi strins de fin ori la cules de fructe îţi răscolesc aminti­rile copilăriei, te recreează in­tr-un mod cu totul deosebit... . . . Anotimpul vacanţelor şi concediilor. De la Iaşi la Timi­şoara şi de la Satu Mare la Mamaia, drumurile ce şerpu­iesc peste Carpaţi sunt „inun­date“ de mulţimea turiştilor, de cei care pleacă sau se în­torc de pe malul mării, de la Sinaia, Herculane, Govora ... In acest timp, in satele pito­reşti ale cîmpiei îşi petrec va­canţa studenţi şi liceeni de pe aceste meleaguri. Su­ „plăcută vacanţa in sat la noi...’ C. CROITORII însemnări de reporter O puternică pîrghie stimulatoare Noul sistem de premiere care se va aplica încă din acest tri­mestru, are menirea să stimule­ze şi mai mult efortul colectiv şi iniţiativa personală a salaria­ţilor, întrucît pune capăt dife­renţelor excesive şi nejustificate care au existat in repartiţia fondului de premiere. La între­prinderea noastră, „Metaletehni­­ca“, fondul de premiere repre­zintă în medie 16 la sută din fondul de salarii. Repartiţia aces­tui fond se făcea însă astfel in­cit personalul de conducere be­neficia de o premiere de 40 la sută din salariul tarifar, pe cînd restul personalului primea a­­proape de 10 ori mai puţin. .Aşa de exemplu, faţă de un premiu trimestrial de 3.400 de lei al unui cadru de conducere, un funcţionar beneficia de numai 320 de lei. Noua reglementare stabileşte limitele maxime şi minime pro­centuale, respectiv plus sau mi­nus 5 la sută, în cadrul cărora se poate stabili premiul salaria­ţilor tehnico-administrativi şi de specialitate. Ceea ce înseam­nă că diferenţa între premiul maxim şi minim va putea fi de cel mult 10 la sută. Prevederile noului sistem de premiere mai stabilesc că au dreptul să be­neficieze de premiere toţi sala­riaţii personalului tehnico-admi­­nistrativ şi de specialitate, bine­înţeles, dacă nu au avut abateri grave de la disciplina muncii. Noul sistem de premiere, va asigura repartizarea cît m­­ai e­­chitabilă a fondului de premie­re, în raport cu contribuția fie­cărui salariat la activitatea eco­nomică a întreprinderii, cu can­titatea și calitatea muncii fiecă­ruia. Ing. BELA NÉMETH

Next