Steaua Roşie, octombrie 1968 (Anul 19, nr. 233-259)

1968-10-01 / nr. 233

Lfi 8 OCTOib­BRIE ZIUA RECOLTEI Este al treilea an cind, pe baza unei hotărîri a partidului şi guvernului se sărbătoreşte în prima duminică din luna octombrie „Ziua recoltei“. Pri­lej de trecere în revistă a suc­ceselor agriculturii noastre so­cialiste, a realizărilor obţinute de ţărănime, de toţi lucrătorii ogoarelor în sporirea producţiei­­agricole şi dezvoltarea social culturală a satelor. „Ziua re­coltei“ a devenit o zi a bucu­riei şi petrecerii, a cîntecului şi jocului, un prilej de afirma­re a artei noastre popu­lare, a tradiţiilor înaintate şi obiceiu­-­ rilor strămoşeşti. La Uniunea judeţeană a C.A.P. şi la celelalte instituţii judeţene însărcinate cu orga­nizarea acestei importante zi­le, am consemnat cîteva antici­paţii. In acest an Ziua recoltei se va sărbători duminică, 6 oc­tombrie. Ca şi în anii trecuţi, cu acest prilej vor avea loc la sate, oraşe şi centre muncito­reşti serbări populare şi alte manifestări, ţinîndu-se cont de specificul local. In mediul rural, cu ocazia adunărilor festive (ce se vor organiza la nivelul comunei, in satele de reşedinţă sau la nive­lul cooperativelor agricole) vor fi trecute în revistă succesele dobîndite în activitatea econo­­mico-organizatorică a C.A.P., a unităţilor agricole de stat în dezvoltarea lor. Se vor eviden­ţia unităţile agricole fruntaşe, brigăzile, echipele, membrii cooperatori şi mecanizatorii care au adus un aport deosebit de sporirea producţiei. Producţiile bune realizate in acest an, rezultat al muncii harnice a­­celor ce lucrează pe ogoare, şi a sprijinului multi­lateral acordat de stat vor constitui prilej de afirmare a bucuriei. De aceea, Comitetul de cultură şi artă, de educaţie fizică şi sport, împreună cu or­ganizaţia judeţeană a U.T.C. vor­ organiza manifestări cultu­­ral-artistice şi sportive : coruri, dansuri, cântece, scenete, hore, baluri etc. In centrele de comună şi în satele unde se află sediul coo­perativelor agricole se vor or­ganiza expoziţii de prezentare a produselor agricole şi a ce­lor din sectoarele activităţilor anexe. Alături de expoziţiile a­­gricole sau la căminele cultura­le vor fi expuse costume naţio­nale şi articole de artizanat, menite să scoată în evidenţă bogăţia folclorului local. Cooperaţia de consum va lua măsuri pentru buna aprovizio­nare a tuturor unităţilor sale cu mărfuri industriale de sezon şi cu produse alimentare. Pen­tru, ziua de 6 octombrie se vor organiza 170 de, unităţi comer­ciale pentru vînzări în aer li­ber. Se prevede ca in această zi, in afara produselor asigura­te pe pier locri, -ă* ?** pot fi­ la dispoziţia consumatorilor din localităţile rurale 35.000 mici, 16.000­­­fiferci, peste 150.000 sti­cle cu bere şi vin, must şi alte produse. Pe lingă caracterul sărbăto­resc, Ziua recoltei va constitui un prilej pentru antrenarea ţă­rănimii, a mecanizatorilor la grăbirea lucrărilor agricole, a­­tit de aglomerate în această pe­rioadă. Această săptămînă, vîrf de campanie de altfel, să constituie o săptămînă record pentru toţi lucrătorii ogoarelor. Munca pe ogoare va trebui astfel organizată incit la 6 octombrie toate unităţile să fie avansate cu semănatul, iar majoritatea produselor de toamnă să fie puse la adăpost. Multe consilii de conducere ale C.A.P. şi-au ex- TRAIAN GABOR (Continuare în pag. a 2-a) Avanpremieră la Ziua recoltei. Colectivul de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii s-a „retras“ începutul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a mun­cii la Fabrica de conserve „Mureşeni“ — era promiţător. Se pă­rea că factorii de răs­pundere au înţeles pe deplin să fructifice ma­rile avantaje economi­ce ale organizării su­perioare. Un colectiv format din cei mai pri­cepuţi specialişti din fabrică, pe baza unei tematici bine orientate consumînd peste 3.000 de ore cont, a „atacat" principalele laturi ale activităţii economice Analizele întreprinse au scos la iveală nece­sitatea stabilirii unui raport judicios între volumul producţiei şi forţa de muncă, a fo­losirii complete a ca­pacităţilor de producţie şi a timpului de lu­cru, a unei bune pre­gătiri tehnice a fabri­caţiei, precum şi a îm­bunătăţirii transportu­lui intern al materiilor prime şi al produselor finite. Soluţiile găsite, mo­dalităţile, ideile nova­toare, fundamentate ştiinţific, s-au sinteti­zat şi concentrat, în fi­nal, în 12 studii. Cum era şi firesc, conduce­rea fabricii — căreia i s-a încredinţat activita­tea de organizare ştiin­ţifică — se întrunea a­­proape săptămînal în şedinţe de lucru şi de­termina stadiile de e­­laborare a studiilor şi lua hotărîri pentru im­pulsionarea ritmului de desfăşurare a acţiunii. In faza de întocmire a studiilor, totul a mers bine, însă după ce acestea au fost în­cheiate, s-au extras din ele, pentru aplica­re, numai o parte şi în mod deosebit acelea pentru care erau ga­ranţii că puteau fi transpuse în practică într-un timp relativ scurt, printr-un efort nu prea mare. Astfel, au rămas încă „încorse­tate“ între dosare o serie de soluţii tehnice şi de organizare. In ca­drul studiului „Posibi­lităţi de îmbunătăţire a structurii organizatori­ce a fabricii“, de e­­xemplu, s-a argumentat asupra necesităţii în­fiinţării a două servicii noi : de organizare şi normare a muncii şi de desfacere a produ­selor. Acest fapt nu s-a mai cuprins în pla­nul de măsuri cu ter­mene şi responsabili­tăţi pentru aplicare (?) Problema a fost lăsata in suspensie. Forul lui V. MEGHEŞ (Continuare în pag. a 2-a) IN­ SOSIT STUDENŢII Oraşul e mai entuziast. S-au întors studenţii din cea mai fru­moasă şi lungă vacanţă a anului. S-au întors să-şi reia munca în­tr-un nou an universitar. Astăzi vor răsuna iarăşi amfiteatrele institutelor şi facultăţilor de gla­sul mai matur cu un an al tineri­mii studenţeşti, al celor ce vor dezvălui acesteia noi taine ale ştiinţei, artei şi culturii. S-au întors studenţii în amfi­teatre şi laboratoare, în clase şi pe scene pentru a urca noi trepte în procesul cunoaşterii, pentru a pregăti asaltul început de înain­taşi, înfăptuind înţeleaptă politi­că a partidului şi statului nostru, îndreptăţind investiţia de încre­dere şi valoare ce i se acordă. Stimaţi şi dragi studenţi, să fiţi la înălţimea sarcinilor ce vă aş­teaptă în noul an universitar ! Studenţii în faţa căminului Institutului pedagogic. Un grup de studente de la facultatea de farmacie, anul II şi III, în faţa orarului. CE Proletari din toate tarile, uniti­ văl Organ al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu Anul XX. Hr. 233 (3.276 Marți, 1 octombrie 1988 4 pagini, 30 bani Mai multă solicitudine faţă de public Organizarea audienţelor este obligaţia legală a tuturor condu­cătorilor instituţiilor locale şi cen­trale, a factorilor de răspundere însărcinaţi să rezolve cele mai di­verse probleme sociale. Dar, uitînd aceste atribuţii, se mai întîmplă ca la unele consilii populare (de exemplu Tg.-Mureş, şi nu numai aici) în unele perioa­de cite două şi chiar mai multe sâptămîni nu se ţin audienţe. De asemenea, la instituţiile în subor­­­dine (secţia de gospodărie comunală şi locativă, la care Gavril Buhăţel, lucrător la M. F. A. a venit timp de o lună aproape zi de zi, pen­tru a obţine un referat din care să reiasă că locuinţa în care stă nu aparţine acestei instituţii ci M.F.A.), se întîmplă destul de des că organizarea audienţelor să fie neglijată, ori să se rezume la stabilirea numărului celor care urmează să fie primiţi intr-o zi şi chiar ca acei care primesc în audienţă să trateze cu superficia­litate cererile şi sesizările oame­nilor muncii. (Mátyás Márton, de la Trustul de construcţii a mers în audienţă de patru ori la Consiliul municipal Tg.-Mureş, întrucît cererea sa nu a fost re­zolvată). Modul în care se organizează uneori audienţele este defectuos. Se întîmplă — nu de puţine ori — ca nu toţi oamenii care soli­cită audienţe să fie primiţi (se fixează un număr şi gata — cei­lalţi, altădată). De multe ori, al­tădată înseamnă două, trei sau chiar mai multe săptămâni. Alte­ori, datorită faptului că proble­mele ridicate în audienţe nu sunt rezolvate, oamee, fupt puşi pe drumuri şi nevoiţi să se adrese­ze cu aceeaşi problemă de două sau de mai multe ori.­­Oláh Ta­más de la I.I.S. ..Electro-Mureş“ din Tg.-Mureş, va merge a treia oară în audienţă la Consiliul popular municipal deoarece nu a primit nici un răspuns la cere­rile sale iar Ion Moldovan de la Şcoala forestieră s-a prezentat de două ori). Este cunoscut că audienţele re­prezintă un important mijloc de a sta de vorbă cu oamenii, de a le cunoaşte nevoile, de a ascul­ta ce probleme de interes perso­nal, colectiv sau obştesc au de re­zolvat. Este deci, nevoie ca organizarea audienţelor să se facă mai bine, cu regularitate şi la cele mai po­trivite ore, incit să poată avea ac­ces şi cei care lucrează în schim­bul de dimineaţă, fără a pierde ore din producţie. Aşa cum se indică în informarea prezentată la Plenara C.C. al P.C.R. privind examinarea şi re­zolvarea scrisorilor, sesizărilor şi cererilor oamenilor muncii, este necesar ca: ,,Organele de partid, consiliile populare, conducerile instituţiilor centrale de stat, ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice să-şi sporească preocu­parea pentru buna organizare şi desfăşurare a audienţelor“. Obligaţia tuturor celor care ţin audienţe, sau a celor care au sar­cina de a rezolva o cerere, sesi­zare, este de a studia cu multă solicitudine propunerile făcute, de a acorda o mare atenţie conţinu­tului acestora, să cerceteze cu răbdare toate posibilităţile legale care permit soluţionarea lor. A acorda toată solicitudinea re­zolvării problemelor ridicate de cetăţeni­ este datoria primordială a oricărui lucrător al aparatului de stat. T. TANASESCU telegramă Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze P E R 1­N Cu ocazia celei de-a XIX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, in numele poporului român și guvernului Repu­blicii Socialiste România vă transmit dumneavoastră, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze şi poporului chinez calde feli­citări şi urări de noi succese in construirea societăţii socialiste, îmi exprim convingerea că prietenia trainică dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză se va întări şi dezvolta în interesul popoarelor român şi chinez, al cauzei socialis­mului şi păcii. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Andre Bettencourt, ministrul industriei al Franţei Luni după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ministrul industriei al Franţei, Andre Bettencourt, sosit­ în Româ­nia pentru a participa la deschide­rea Săptămînii tehnicii franceze. Oaspetele a fost însoţit de Jean Louis Pons, ambasadorul Frante, la Bucureşti. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, a asistat George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. r/’/ar/.or/Ar/jiw/jaEr/Ar/JBr /üir/^r/iir/jr/jr/ar/,®'/ Är/^ar /ät/ PE MĂRILE ŞI OCEANELE LUMII 45 de nave sub pavilion româ­nesc se află în prezent pe mările şi oceanele lumii. Din ultimele radiograme sosite la Direcţia generală a navigaţiei civile ,,NAVROM" aflăm că pe­trolierele ..Olteniţa“ şi ..Argeş“ se îndreaptă spre ţară cu o impor­tantă cantitate de petrol din Iran. Motonova ..Roman" aduce o în­cărcătură de cauciuc sintetic din Uniunea Sovietică, iar ..Dunărea" minereu de fier din portul alge­­rian Anabba. De la Manchester, Liverpool şi Anvers, cargourile ..Galaţi“. ..Sibiu“ şi ..Victoria“ transportă pentru România ma­şini, instalaţii şi produse siderur­gice. Alte nave printre care cargoul ..Bacău“ este aşteptat la Hamburg cu mărfuri ale industriei noastre chimice şi uşoare. ..Caransebeş“ şi ..Piteşti“ cu produse similare din Cipru şi Liban, iar ..Sighi­şoara" descarcă laminate româ­neşti în portul sovietic Poţi de la Marea Neagră. La una din danele marelui port Shanghai a ajuns cargoul ..Sinaia" încărcat cu ma­şini, instalaţii şi mărfuri generale româneşti pentru R.P. Chineză. De asemenea, in portul japonez Mizuahima a sosit mineralierul ..Maramureş" care a dus în a­­ceastă ţară peste 23.000 tone produse siderurgice româneşti. Un alt echipaj, cel de pe ,,Brăila“, va ajunge în curind în portul brazi­lian Santos, unde urmează să descarce tractoare ce poartă in­scripţia cunoscutei uzine din Bra­şov. La rîrndul lor mineralierele de mare capacitate ..Reşiţa“ şi ..Hunedoara“, transportă minereu de fier sovietic din portul Ilicevsk pentru firma japoneză Nichimen (Agerpres) O nouă formă «de economisire S. C.E.C. Incepind de la 1 octombrie 1968, Casa de Economii şi Consem­­naţiuni emite un nou tip de libret de economii, libretul de economii cu cîştiguri în materiale de con­strucţii. El se emite in sume fixe de 1.000 de lei, prin unităţile din mediul rural şi din oraşele in care nu se construiesc locuinţe proprie­tate personală cu ajutorul statului. Mai precis, astfel de librete, in judeţul nostru se emit in toate lo­calităţile rurale în care funcţio­nează unităţi C.E.C. sau oficii P.T.T.R., precum şi în municipiul Sighişoara şi în oraşele Tîrnăveni, Reghin, Luduş, Sovata. Dobinda cuvenită depunătorilor pe acest libret (un depunător poa­te deţine mai multe librete) se a- LIBRET OH ECONOMII CU CÎŞTIGURI ID MATERIALE DE CONSTRUCTI Fragina a 21-a­­ ­ film cordă prin trageri la sorţi trimes­triale, sub formă de cîştiguri în materiale de construcţii pentru locuinţe. Cîştigătorilor pe aceste librete li se vor asigura cu priori­tate materialele de construcţie. Pentru a participa la trageri, suma trebuie păstrată la C.E.C. un trimestru întreg. Excepţie face tragerea din trimestrul IV al aces­tui an, la care vor participa toate libretele de economii cu cîştiguri in materiale de construcţie emise pină la 31 octombrie a. c. ­o­ă­vnmvfAURm „PRESTAREA ŞI A PIERDUT ...PRESTANŢA Doctorul Traian Petrescu din Sighişoara, strada Spitalului nr. 32, s-a adresat cooperativei „Pres­tarea“ din localitate în vederea executării unor reparaţii la casa în care locuieşte. Zis şi făcut. Au venit meşterii care au instalat schelele şi s-au apucat de lucru. Harnici, au terminat repede repa­raţiile. La scurt timp însă, înainte chiar de a fi achitată ultima rată, tencuiala a început să cadă de pe pereţi şi tavan, iar prin acoperiş se prelinge apa de ploaie. Acum situaţia se prezintă mai rău decât înainte de reparaţii. Şi cum această stare de lucruri trebuia remediată, T. Petrescu s-a adresat conducerii cooperativei. Preşedintele l-a asigurat că se vor executa de urgenţă remedieri­le necesare. De zis nu-i greu. Ca urmare, acelaşi „maistru“ care a făcut reparaţiile, s-a deplasat să constate deficienţele ivite. Şi atît. De atunci au trecut 6 luni. Mais­trul nu s-a mai întors. Acum toate ratele sunt achitate Reparaţiile însă ... 5.000 de lei, costul lucrărilor e­­fectuate au fost aruncaţi pe . . apa simbetii. Mai este nevoie să arătăm că la această cooperativă treaba nu mer­ge bine, că pe adresa ei sosesc multe sesizări ? Cit v­a mai dura această situaţie oare ? T. PLOEŞTEANU

Next