Steaua Roşie, octombrie 1968 (Anul 19, nr. 233-259)
1968-10-01 / nr. 233
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE La 5 octombrie, CONCURSURI de admitere la unele facultăţi Ministerul Invăţămîntului face cunoscut că, pentru învăţămîntul superior de zi, seral şi fără frecvenţă, se organizează la un număr de facultăţi un concurs de admitere care va începe în ziua de 5 octombrie 1968. înscrierile candidaţilor la concurs se fac la secretariatele facultăţilor pînă în ziua de 4 octombrie, ora 10. Redăm mai jos specialităţile şi facultăţile la care se organizează concursul în învăţămîntul universitar, învăţămîntul pedagogic de trei ani şi învăţămîntul superior de artă. ÎNVĂŢĂMÎNTUL universitar. Cursuri de zi: matematică mecanică (toate secţiile) — Facultăţile de matematică mecanică din Bucureşti şi din Iaşi; fizică (toate secţiile) — facultăţile de fizică din Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Cursuri serale : limba şi literatura rusă, secundar limba şi literatura română — Facultatea de limbi şi literaturi străine din Bucureşti şi facultăţile de filologie din Iaşi şi Timişoara; limba şi literatura rusă, secundar limba şi literatura română sau maghiară — Facultatea de filologie din Cluj; limba şi literatura germană — secundar limba şi literatura română — Facultatea de filologie din Timişoara; limba şi literatura franceză — secundar limba şi literatura română sau maghiară — Facultatea de filologie din Cluj; limba şi literatura germană — secundar limba şi literatura română sau maghiară — Facultatea de filologie din Cluj; limba şi literatura engleză — secundar limba şi literatura română sau maghiară —■ Facultatea de filologie din Cluj; limba şi literatura germană — secundar limba şi literatura română — facultăţile de filologie din Iaşi şi Timişoara; limba şi literatura germană — secundar limba şi literatura engleză — Facultatea de filologie din Iaşi. INVATAMENTUL PEDAGOGIC DE TREI ANI. Cursuri fără frecvenţă : limba şi literatura română — limba şi literatura maghiară — Facultatea de filologie din Tg.-Mureş. ÎNVĂŢĂMÎNTUL SUPERIOR DE ARTA Cursuri de zi: tenori — facultăţile de instrumente şi canto din Bucureşti şi Cluj; başi-baritoni — facultăţile de instrumente şi canto din Bucureşti şi Cluj; percuţie — Facultatea de instrumente şi canto din Iaşi; compoziţie — Facultatea de compoziţie, dirijat cor şi pedagogie din Cluj. ZIUA RECOLTEI (Urmare din pag. 1) primat dorinţa ca în ziua de 6 octombrie să invite la sărbătorirea recoltei pe toţi foştii locuitori ai satelor care azi sînt salariaţi în diferite întreprinderi şi instituţii din judeţ sau din ţară. Atît pentru gazde cit şi pentru foştii lor consăteni va fi o întîlnire plăcută. In municipiile Tg.-Mureş şi Sighişoara, în oraşele şi centrele muncitoreşti din judeţ, Ziua recoltei va constitui un prilej de îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei cu produse agroalimentare : legume, fructe etc. Expoziţiile trg ce se vor organiza in aceste localităţi cit şi unităţile de desfacere existente vor fi asigurate, în aceste zile, cu o mare abundenţă de produse. In toate cartierele din Tg.-Mureş, cooperativele agricole din împrejurimi vor desface direct legume şi fructe. In municipiul Tg.-Mureş, Ziua recoltei va fi marcată de deschiderea unei mari expoziţii agricole judeţene. La această expoziţie îşi vor expune produsele peste 40 de C.A.P. din judeţ, I.A.S., şi alte întreprinderi ce folosesc materia primă din agricultură. Cu ocazia deschiderii expoziţiei se vor înmîna distincţii cooperativelor agricole care au obţinut cele mai bune rezultate la cultura griului. In incinta expoziţiei, vizitatorii vor avea la dispoziţie un bufet-grădină cu mustărie şi alte preparate şi produse alimentare specifice acestui sezon. Pe scena organizată în incinta expoziţiei şi pe altele din municipiul Tg.-Mureş, se va organiza trecerea în revistă a celor mai bune formaţii artistice din localitate. In seara zilei de 6 octombrie va avea loc în parcul „Harghita“ balul recoltei, la care îşi vor da concursul formaţii orchestrale, solişti de muzică populară și ușoara din Tg.-Mureș. S-a scurs o decadă din epoca optimă şi însămînţarea griului se desfăşoară anevoios Timpul schimbător s-a menţinut săptămîni de-a rîndul şi pe valea Tîrnavei Mici. Cu toate acestea ţăranii cooperatori din majoritatea unităţilor lucrează intens la recoltarea sfeclei de zahăr, a cartofilor şi la culesul viilor. La cooperativa agricolă din Zagăr, (preşedinte Aurel Lup), unde munca a fost bine organizată, pînă la sfîrşitul săptămînii trecute orzul s-a semănat şi este în curs de însămînţare griul. Orzul a fost însămînţat pe suprafeţe mai mari şi în cooperativele agricole Agrişteu şi Gogan (pe cîte 60 ha fiecare), Corneşti (46 ha) etc. In C.A.P. Bahnea deşi sînt pregătite pentru semănat 225 ha teren încă nu s-a încorporat în sol nici un bob de sămînţă. In perioada actuală bunul mers al însămînţărilor depinde insă şi de modul cum se face, mai ales, recoltarea sfeclei de zahăr, a porumbului. Dacă în majoritatea unităţilor cultivatoare de sfeclă (situate pe valea Tîrnavei Mici) scoaterea acesteia s-a făcut pe suprafeţe mari, despre culesul porumbului nu se poate vorbi. Această importantă lucrare abia a început, executîndu-se recoltarea în cooperativele agricole din Chendu pe 30 de hectare, Gogan 4 ha şi Cuştelnic 3 ha. Lipsa constă în faptul că deşi sfecla este recoltată de pe suprafeţe mari, din cauza transportului anevoios al acesteia de pe cîmp, eliberarea terenului se face foarte încet. Peste tot se invocă insuficienţa mijloacelor de transport, a atelajelor. Interesant este că deşi se ştie că toamna este un volum mare de transport şi fiecare specialist cunoaşte cu aproximaţie ce cantităţi de produse are de cărat, în tot cursul celorlalte anotimpuri nici consiliile de conducere şi nici ei nu s-au gîndit să ia măsuri pentru sporirea efectivelor de animale, a carelor şi căruţelor care ar putea fi folosite cu succes la aceste muncii. . Dintr-un raid-anchetă, efectuat la sfîrşitul săptămînii trecute prin câteva cooperative agricole a mai reieşit că eliberarea terenului este rămasă în urmă şi din cauza slabei folosiri a remorcilor. Vineri, de exemplu, o remorcă a stat nefolosită la cooperativa agricolă din Găneşti cu toate că această unitate avea de transportat sfecla de pe mai bine de 8 ha. In aceeaşi zi alte două remorci au stat şi la C.A.P. Corneşti. In timp ce remorcile ca şi autocamioanele erau aşteptate de ţăranii cooperatori pe cîmp pentru a transporta sfecla, preşedintele Gheorghe Bucur şi ing. Liviu Suciu, specialistul unităţii, au permis mecanizatorilor ca în plină zi de lucru să ţină un instructaj, iar încărcătorilor repartizaţi să deservească remorcile să meargă la culesul strugurilor. Străbătînd întinsele tarlale ale cooperativei agricole din Corneşti, atenţia ne-a fost atrasă şi de faptul că aici deşi peste 70 la sută din cele 100 ha de trifoişte au fost eliberate de căpiţe, totuşi, pe motiv că mai este timp suficient pentru semănat şi că ici-colo mai sunt căpiţe încă, nu s-a început efectuarea arăturilor, deci nici pregătirea terenului pentru însămînţări. Pentru a se da totuşi ceva de lucru tractoarelor, acestea au fost dirijate să efectueze arături pentru însăminţările de primăvară ! Această concepţie de lucru este cit se poate de greşită şi ea trebuie să dea de gîndit conducerii cooperativei agricole din Corneşti deoarece au trecut 10 zile din epoca optimă şi această unitate nu a însămînţat nici un bob de grîu. Este păcat că la Corneşti se petrec asemenea anomalii deoarece aici sînt luate măsuri de a se fertiliza aproape 400 ha cu îngrăşăminte chimice (unde urmează să fie însămînţat griul) lucru ce nici într-un an nu s-a reuşit să se facă. Cu multă seninătate şi fără prea mare răspundere a fost aşteptată campania de însămînţare şi de către conducerea cooperativei agricole din Crăieşti. Spunem aceasta deoarece acum toamna, cînd sămînţa pentru masa verde trebuia să fie de multe zile introdusă in sol, C.A.P. s-a pomenit că nu are sămînţă de secară. Dacă din resurse proprii nu şi-a putut asigura sămînţă de secară pentru 30 ha, consiliul de conducere al acestei unităţi — Ioan Rus, preşedinte şi ing. Vasile Moldovan — fără nici un fel de răspundere înclină să renunţe să mai însămînţeze secara. Acest lucru nu-i de mirare că se întîmplă aici la Crăieşti deoarece situaţie asemănătoare este şi în privinţa folosirii atelajelor. Din 22 atelaje cite are C.A.P. numai jumătate sunt folosite la transport. Din cele semnalate reiese că deşi suntem rămaşi în urmă cu semănarea griului (şi chiar a orzului), ritmul de recoltare al sfeclei, porumbului şi cartofilor ca şi eliberarea terenului nu corespunde sarcinii ca semănatul griului să fie efectuat în epoca optimă prevăzută pentru 10 octombrie. Se pare că această dată va fi mult depăşită şi dacă ritmul nu se va intensifica se riscă, ca semănatul griului să nu fie terminat înainte de 1 noiembrie, ceea ce fără îndoială va fi în dauna producţiei. In ultimele zile timpul s-a menţinut frumos, favorabil tuturor lucrărilor în cîmp. Se impune deci ca forţa de muncă din unităţile agricole ca şi mijloacele de transport să fie cit mai chibzuit folosite, pentru ca rodul bogat al ogoarelor să fie în cel mai scurt timp pus la adăpost şi totodată prin însămînţări, asigurată viitoarea recoltă de grîu. REMUS CÂMPEAN COLECTIVUL de organizare (Urmare din pag. 1) Celar cunoscînd această necesitate a intervenit şi a dispus recent crearea acestor servicii- O dată cu încheierea primei etape de elaborare a studiilor , s-a trecut la aplicarea soluţiilor rezultate. Multe din acestea au condus la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea preţului de cost etc. Numai aplicind prevederile rezultate din studiul ..mecanizarea transportului intern“, se reduc cu 1,5 milioane lei anual cheltuielile ce se efectuează cu prilejul manipulărilor materialelor. Deoarece măsurile preconizate iniţial nu vizează perspectiva mai îndepărtată a organizării superioare a producţiei şi a muncii, ele au fost aplicate, aproape toate, pînă la finele anului trecut, pentru anul acesta rămînînd de tradus în viaţă doar prevederile unui singur studiu. In continuare nu s-au mai întreprins alte studii. Astfel, această acţiune a încetat de a mai fi, aşa cum este indicat, un proces continuu, dinamic. Datorită unei înţelegeri limitate, a unei inerţii în abordarea problemelor de organizare superioară a producţiei şi a muncii, colectivul înfiinţat în acest scop s-a „retras“, iar conducerea fabricii a analizat doar de două ori în opt luni modul cum se desfăşoară acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Sarcinile sporite, structura producţiei au „impus“ în ultimul timp utilizarea unui număr tot mai mare de muncitori peste cel planificat. Astfel, în primele opt luni s-a lucrat cu 66 de salariaţi în plus. Se susţine că acest număr a fost absolut necesar. Din relaţia dintre principalii indicatori rezultă însă că productivitatea muncii în fabrică e destul de mică faţă de depăşirile de plan înregistrate la producţia globală. Oare plecînd de la acest fapt nu era cazul să se dezvolte şi aplice studiul privind gradul de ocupare a muncitorilor de la principalele locuri de muncă, să se fi dezvăluit toate cauzele care frînează în această perioadă obţinerea unui randament sporit al muncii, să se fi întreprins măsurile tehnice şi organizatorice pentru reducerea consumului neraţional al forţei de muncă, şi pe această cale, să se fi înregistrat sporuri de producţie? După cum se poate constata, s-a recurs la o soluţie mai uşoară : depăşirea în continuare a numărului mediu scriptic de salariaţi. O analiză a tuturor aspectelor care frînează realizarea linei înalte productivităţi a muncii pînă în cele mai mici amănunte putea constitui punctul de plecare al unei mai bune organizări a producţiei şi a muncii. 'Ä0E57 (EE5TSKSSÍ -22K23& I 1 U.TM.1 ”23 August" se lucrează la modernizarea depozitului de cherestea prin care capacitatea de depozitare sporeşte substanţial, obţinîndu-se în acelaşi timp o economie anuală în valoare de 395.009 de lei. MARŢI, 1 OCTOMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Winetou, seria a IlI-a. Progresul : filmul Moştenirea lui Achille. Tineretului: filmul In oraşul „S“. Muncitoresc : filmul Eddie Chapman, agent secret. Flacăra : filmul Blestemul rubinului negru. Unirea: filmul Capcana. SIGHIŞOARA — Lumina : filmul Alva Maria. Tîrnava : filmul Eu, eu, eu şi ceilalţi. LUDUŞ — Flacăra : filmul Cine va deschide uşa. SÂRMAŞ — Popular : filmul Jocuri neschimbate. REGHIN — Patria: filmul Alegere de asasini. Victoria: filmul Domnul. TÎRNAVENI — Melodia : filmul Scara curajului,dii populare; 11,05 — Dialog cu muzica uşoară; 12,00 — Dansuri de estradă; 12,30 — întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat; 13,20 — Muzică uşoară; 14,15 — Antena tineretului; 15,15 — Meridiane; 15,30 — Muzică uşoară; 16,20 — Melodii populare; 17,15 — Odă limbii române; 17,45 — Patrie cu viitor de aur — program de cîntece; 18,02 — Radiosimpozion; 18,20 — Muzică populară; 19,00 — Radiogazeta de seară; 19,30 — O melodie pe adresa dumneavoastră; 20,05 — Ţării, inima și versul; 20,20 — Emisiunea „De la 1 la 5“. Programul II: 8,00 — Prelucrări de folclor; 10,05 — Muzică uşoară; 10,55 — Coruri din opere; 11,30 — Muzică uşoară; 12,15 — Recital de operă Ileana Cotrubaş; 12,25 — Almanah sonor; 14,08 — Concert de prînz; 15,30 — Orizont ştiinţific; 16,25 — Muzică uşoară; 18,30 — Rampa; 19,00 — Album folcloric; 20,50 — Teatru radiofonic: „Pescarii din Brooklin“ de Irwing Shaw. 22,20 — Concert din opere. TG.-MUREŞ. — 5—5,30 în limba română : Curierul radio — Muzică populară, voce Szélyes Alexandru. 5,30—6,15 în limba maghiară: Curierul radio — Caleidoscop muzical. 13— 13,30 în limba maghiară : Sumarul presei — Pagini alese din operete — Pregătiri pentru sărbătorirea a 175 de ani de la înfiinţarea şcolii latine din Cristurul Secuiesc. 16,15—17 în limba maghiară : Veşti, relatări — Poşta muzicală — Cronica industrială ; Asigurarea frontului de iarnă în construcţie. 17—18 în limba română : Agenda actualităţii — Cinci cîntece populare ardeleneşti de D. Capoianu — Din activitatea cercetătorilor ştiinţifici — Formaţii de muzică uşoară — Elogiul faptelor demne. ★ Deoarece cinematograful „STEAGUL ROŞU“ de la 1 octombrie 1968 intră în reparaţii, filmele programate vor rula la cinematograful UNIREA (Sediul Consiliului sindical). Spectacolele încep zilnic la orele16, 18 şi 20. Duminică de la ora 11 matineu. MARŢI, 1 OCTOMBRIE 17,30 — Pentru şcolari : Cetatea strugurilor; 18,00 — TV pentru specialiştii din industrie: Cibernetica economică; 18,30 — Cure de limba engleză; 19,00 — Doi tineri interpreţi: pianistul Dan Grigore şi violonistul Eugen Sîrbu; 19,30 — Telejurnalul de seară; 19,50 — Buletinul meteorologic; 20,00 — Film serial ; Vikingii; 20,30 — In rariştea de lingă vii — seară de romanţe cu Angela Moldovan, Nicolae Florei, Ionel Budişteanu; 21,15 — Program de varietăţi. Transmisiune directă de la Viena; 22,30 — Numere de circ înregistrate pe peliculă; 23,00 — Telejurnalul de noapte. '.-''y&SxU ■ ••• i-.-'m..- .• RADIO MIERCURI, 2 OCTOMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul 1: 5,50 — Jurnal agrar: 8,30 şi 9,05 — La microfon, melodia preferată: 10,30 — MeloTimpul probabil pentru următoarele 3 zile în judeţul Mureş . La început vremea rămîne frumoasă, caldă ziua şi rece noaptea, apoi spre sfîrşitul intervalului se vor produce înnorări urmate de ploi slabe. Temperaturile minime vor oscila între 1—7 grade, iar maximele între 15—20 grade. Vînt slab pînă la potrivit din vest şi nord-vest. Izolat brumă şi ceaţă la începutul intervalului. COMBINATUL CHIMIC T im V I N S* E pentru întreprinderi, cooperative agricole de producţie şi persoane particulare, PRAF DE VAR pentru construcţii, fără repartiţie. Livrarea se face prompt şi în orice cantitate. TEATRUL DE STAT tg.-mures SECŢIA ROMÂNA anunţă DESCHIDEREA STAGIUNI 1968—1969 VINERI, 4 OCTOMBRIE 1968, ORA 20 CU PREMIERA COMEDIEI CLASICE CU pomiiGAŢI de scriitorul francez Georges Feydeau Următoarele spectacole : SÎMBATĂ, 5 OCTOMBRIE, ORA 20 DUMINICA, 6 OCTOMBRIE, ORA 15,30 Casa de bilete a teatrului deschisă zilnic între orele 10:13 și 17:20, telefon 34-20. Luni închisă. I DIN PITEŞTI ŞOSEAUA GIURGIULUI, KM 7, TELEFON 139-00 ANGAJEAZA DE URGENŢA — fochişti cazane de aburi, categoriile VI—VIII — operatori turboagregate cu aburi, categoriile VI—VII Se asigură spaţiul de cazare în oraşul Piteşti, în maximum o lună de la angajare şi salarizarea, conform legislaţiei în vigoare. Cei interesaţi se vor prezenta la Uzina chimică Piteşti, în re-1 derea angajării. N lacisreşti BULEVARDUL MUNCII NR. 250, SECTORUL 3, TELEFON 21-46-30, INTERIOR 293 OFERĂ SPRE VâNZARE, din stoc disponibil, unităţilor socialiste şi cooperatiste, pe bază de comandă fermă, fără repartiţie: — BENZI OȚEL ARC, DE DIFERITE DIMENSIUNI; — CUŢITE SCHEVERE; — PIETRE DE POLIZOR; — DIVERŞI RULMENŢI; — TUBURI VAPORI MERCUR LUF 400 H; — DISTRIBUITORI CU 3 CAI; — CULEGĂTORI DE CURENT; — BECURI ELECTRICE ŞI TELEFONICE 1.000 VV ŞI 12 W. Solicitaţi informaţii suplimentare la serviciul aprovizionării, unde se pot consulta şi listele cu materialele disponibile. Liceul din Tg.-Mureş organizează între 8—14 octombrie 1968 un concurs de admitere la secţia ÎNVĂŢAMÎNT FARA FRECVENŢA. Se primesc absolvenţi ai şcolii generale (de 8 sau 7 ani) sau ai altor şcoli echivalente, indiferent de virstă Durata de şcolarizare este de 4 ani, după care absolvenţii primesc diploma de bacalaureat. Liceul pregăteşte cadre în următoarele specialităţi : — PLANIFICARE — CONTABILITATE — MERCEOLOGIE Concursul de admitere constă din limba şi literatura română, matematică (scris şi oral). înscrierile pentru examenul de admitere se fac pina la 8 octombrie 1968, la secretariatul școlii, str. Suceava nr 7 (liceul nr. 4). înscrierea se face în baza următoarelor acte: — Certificatul de naștere în original și copie; — Certificatul de absolvire a școlii generale sau a unei școli echivalente; — Certificatul medical de sănătate; — Dovada de încadrare în muncă în sfera specialităţii la care se înscrie la concurs, eliberată de întreprinderea în care lucrează. Informaţii suplimentare se pot obţine la secretariatul şcolii, telefon 35-32.