Steaua Roşie, octombrie 1968 (Anul 19, nr. 233-259)

1968-10-01 / nr. 233

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE La 5 octombrie, CONCURSURI de admitere la unele facultăţi Ministerul Invăţămîntului face cunoscut că, pentru învăţămîntul superior de zi, seral şi fără frec­venţă, se organizează la un număr de facultăţi un concurs de admite­re care va începe în ziua de 5 oc­tombrie 1968. înscrierile candida­ţilor la concurs se fac la secreta­riatele facultăţilor pînă în ziua de 4 octombrie, ora 10. Redăm mai jos specialităţile şi facultăţile la care se organizează concursul în învăţămîntul universitar, învăţă­­mîntul pedagogic de trei ani şi în­văţămîntul superior de artă. ÎNVĂŢĂMÎNTUL universitar. Cursuri de zi: matematică me­canică (toate secţiile) — Facultă­ţile de matematică mecanică din Bucureşti şi din Iaşi; fizică (toate secţiile) — facultăţile de fizică din Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Cursuri serale : limba şi literatu­ra rusă, secundar limba şi litera­tura română — Facultatea de lim­bi şi literaturi străine din Bucu­reşti şi facultăţile de filologie din Iaşi şi Timişoara; limba şi litera­tura rusă, secundar limba şi litera­tura română sau maghiară — Fa­cultatea de filologie din Cluj; limba şi literatura germană — se­cundar limba şi literatura română — Facultatea de filologie din Ti­mişoara; limba şi literatura fran­ceză — secundar limba şi litera­tura română sau maghiară — Fa­cultatea de filologie din Cluj; lim­ba şi literatura germană — secun­dar limba şi literatura română sau maghiară — Facultatea de filologie din Cluj; limba şi literatura engle­ză — secundar limba şi literatura română sau maghiară —■ Faculta­tea de filologie din Cluj; limba şi literatura germană — secundar limba şi literatura română — fa­cultăţile de filologie din Iaşi şi Ti­mişoara; limba şi literatura ger­mană — secundar limba şi litera­tura engleză — Facultatea de filo­logie din Iaşi. INVATAMENTUL PEDAGOGIC DE TREI ANI. Cursuri fără frecvenţă : limba şi literatura română — limba şi literatura maghiară — Facultatea de filologie din Tg.-Mureş. ÎNVĂŢĂMÎNTUL SUPERIOR DE ARTA Cursuri de zi: tenori — facultă­ţile de instrumente şi canto din Bucureşti şi Cluj; başi-baritoni — facultăţile de instrumente şi canto din Bucureşti şi Cluj; percuţie — Facultatea de instrumente şi canto din Iaşi; compoziţie — Facultatea de compoziţie, dirijat cor şi pe­dagogie din Cluj. ZIUA RECOLTEI (Urmare d­in pag. 1) primat dorinţa ca în ziua de 6 octombrie să invite la sărbă­torirea recoltei pe toţi foştii lo­cuitori ai satelor care azi sînt salariaţi în diferite întreprin­deri şi instituţii din judeţ sau din ţară. Atît pentru gazde cit şi pentru foştii lor consăteni va fi o întîlnire plăcută. In municipiile Tg.-Mureş şi Sighişoara, în oraşele şi centre­le muncitoreşti din judeţ, Ziua recoltei va constitui un prilej de îmbunătăţire a aprovizionă­rii­ populaţiei cu produse agro­­alimentare : legume, fructe etc. Expoziţiile­ t­rg ce se vor organiza in aceste localităţi cit şi unităţile de desfacere exis­tente vor fi asigurate, în aces­­te zile, cu o mare abundenţă de produse. In toate cartierele din Tg.-Mureş, cooperativele a­­gricole din împrejurimi vor desface direct legume şi fructe. In municipiul Tg.-Mureş, Ziua recoltei va fi marcată de deschiderea unei mari expozi­ţii agricole judeţene. La aceas­tă expoziţie îşi vor expune produsele peste 40 de C.A.P. din judeţ, I.A.S., şi alte între­prinderi ce folosesc materia primă din agricultură. Cu oca­zia deschiderii expoziţiei se vor înmîna distincţii cooperative­lor agricole care au obţinut cele mai bune rezultate la cul­tura griului. In incinta expoziţiei, vizita­torii vor avea la dispoziţie un bufet-grădină cu mustărie şi alte preparate şi produse ali­mentare specifice acestui se­zon. Pe scena organizată în in­cinta expoziţiei şi pe altele din municipiul Tg.-Mureş, se va organiza trecerea în revistă a celor mai bune formaţii artis­tice din localitate. In seara zi­lei de 6 octombrie va avea loc în parcul „Harghita“ balul re­coltei, la care îşi vor da con­cursul formaţii orchestrale, so­lişti de muzică populară și u­­șoara din Tg.-Mureș. S-a scurs o decadă din epoca optimă şi însămînţarea gri­ului se desfăşoară anevoios Timpul schimbător s-a menţinut săptămîni de-a rîndul şi pe valea Tîrnavei Mici. Cu toate acestea ţăranii cooperatori din majoritatea unităţilor lucrează intens la recol­tarea sfeclei de zahăr, a cartofilor şi la culesul viilor. La cooperativa agricolă din Zagăr, (preşedinte Au­rel Lup), unde munca a fost bine organizată, pînă la sfîrşitul săptă­­mînii trecute orzul s-a semănat şi este în curs de însămînţare griul. Orzul a fost însămînţat pe su­prafeţe mai mari şi în cooperative­le agricole Agrişteu şi Gogan (pe cîte 60 ha fiecare), Corneşti (46 ha) etc. In C.A.P. Bahnea deşi sînt pregătite pentru semănat 225 ha teren încă nu s-a încorporat în sol nici un bob de sămînţă. In perioada actuală bunul mers al însămînţărilor depinde insă şi de modul cum se face, mai ales, recoltarea sfeclei de zahăr, a po­rumbului. Dacă în majoritatea u­­nităţilor cultivatoare de sfeclă (si­tuate pe valea Tîrnavei Mici) scoa­terea acesteia s-a făcut pe suprafeţe mari, despre culesul porumbului nu se poate vorbi. Această impor­tantă lucrare abia a început, exe­­cutîndu-se recoltarea în cooperati­vele agricole din Chendu pe 30 de hectare, Gogan 4 ha şi Cuştelnic 3 ha. Lipsa constă în faptul că deşi sfecla este recoltată de pe supra­feţe mari, din cauza transportului anevoios al acesteia de pe cîmp, eliberarea terenului se face foarte încet. Peste tot se invocă insuficien­ţa mijloacelor de transport, a ate­lajelor. Interesant este că deşi se ştie că toamna este un volum mare de transport şi fiecare specialist cunoaşte cu aproximaţie ce canti­tăţi de produse are de cărat, în tot cursul celorlalte anotimpuri nici consiliile de conducere şi nici ei nu s-au gîndit să ia măsuri pentru sporirea efectivelor de animale, a carelor şi căruţelor care ar putea fi folosite cu succes la aceste muncii. . Dintr-un raid-anchetă, efectuat la sfîrşitul săptămînii trecute prin câteva cooperative agricole a mai reieşit că eliberarea terenului este rămasă în urmă şi din cauza sla­bei folosiri a remorcilor. Vineri, de exemplu, o remorcă a stat nefolosită la cooperativa agricolă din Găneşti cu toate că această unitate avea de transportat sfecla de pe mai bine de 8 ha. In aceeaşi zi alte două remorci au stat şi la C.A.P. Corneşti. In timp ce remorcile ca şi autocamioanele erau aşteptate de ţăranii cooperatori pe cîmp pen­tru a transporta sfecla, preşedinte­le Gheorghe Bucur şi ing. Liviu Suciu, specialistul unităţii, au per­mis mecanizatorilor ca în plină zi de lucru să ţină un instructaj, iar încărcătorilor repartizaţi să deser­vească remorcile să meargă la cu­lesul strugurilor. Străbătînd întin­sele tarlale ale cooperativei agricole din Corneşti, atenţia ne-a fost a­­trasă şi de faptul că aici deşi pes­te 70 la sută din cele 100 ha de trifoişte au fost eliberate de că­piţe, totuşi, pe motiv că mai este timp suficient pentru semănat şi că ici-colo mai sunt căpiţe încă, nu s-a început efectuarea arăturilor, deci nici pregătirea terenului pen­tru însămînţări. Pentru a se da to­tuşi ceva de lucru tractoarelor, a­­cestea au fost dirijate să efectueze arături pentru însăminţările de pri­măvară ! Această concepţie de lu­cru este cit se poate de greşită şi ea trebuie să dea de gîndit condu­cerii cooperativei agricole din Cor­neşti deoarece au trecut 10 zile din epoca optimă şi această unitate nu a însămînţat nici un bob de grîu. Este păcat că la Corneşti se petrec asemenea anomalii deoarece aici sînt luate măsuri de a se fer­tiliza aproape 400 ha cu îngrăşă­minte chimice (unde urmează să fie însămînţat griul) lucru ce nici într-un an nu s-a reuşit să se facă. Cu multă seninătate şi fără prea mare răspundere a fost aşteptată campania de însămînţare şi de că­tre conducerea cooperativei agrico­le din Crăieşti. Spunem aceasta deoarece acum toamna, cînd sămîn­­ţa pentru masa verde trebuia să fie de multe zile introdusă in sol, C.A.P. s-a pomenit că nu are să­mînţă de secară. Dacă din resurse proprii nu şi-a putut asigura să­mînţă de secară pentru 30 ha, con­siliul de conducere al acestei uni­tăţi — Ioan Rus, preşedinte şi ing. Vasile Moldovan — fără nici un fel de răspundere înclină să renun­ţe să mai însămînţeze secara. Acest lucru nu-i de mirare că se întîm­­plă aici la Crăieşti deoarece situa­ţie asemănătoare este şi în privin­ţa folosirii atelajelor. Din 22 atela­je cite are C.A.P. numai jumătate sunt folosite la transport. Din cele semnalate reiese că deşi suntem­ rămaşi în urmă cu semă­­narea griului (şi chiar a orzului), ritmul de recoltare al sfeclei, po­rumbului şi cartofilor ca şi elibera­rea terenului nu corespunde sarci­nii ca semănatul griului să fie efec­tuat în epoca optimă prevăzută pen­tru 10 octombrie. Se pare că aceas­tă dată va fi mult depăşită şi dacă ritmul nu se va intensifica se ris­că, ca semănatul griului să nu fie terminat înainte de 1 noiembrie, ceea ce fără îndoială va fi în dau­na producţiei. In ultimele zile tim­pul s-a menţinut frumos, favorabil tuturor lucrărilor în cîmp. Se im­pune deci ca forţa de muncă din unităţile agricole ca şi mijloacele de transport să fie cit mai chib­zuit folosite, pentru ca rodul bogat al ogoarelor să fie în cel mai scurt timp pus la adăpost şi totodată prin însămînţări, asigurată viitoa­rea recoltă de grîu. REMUS CÂMPEAN COLECTIVUL de organizare (Urmare din pag. 1) Celar cunoscînd această necesitate a intervenit şi a dispus recent crearea acestor servicii- O dată cu încheierea primei etape de elabo­rare a studiilor , s-a trecut la aplicarea so­luţiilor rezultate. Mul­te din acestea au con­dus la creşterea pro­ducţiei şi productivită­ţii muncii, la îmbună­tăţirea calităţii produ­selor, reducerea preţu­lui de cost etc. Numai aplicind prevederile re­zultate din studiul­­ ..mecanizarea transpor­tului intern“, se reduc cu 1,5 milioane lei a­­nual cheltuielile ce se efectuează cu prilejul manipulărilor materia­lelor. Deoarece măsurile preconizate iniţial nu vizează perspectiva mai îndepărtată a organi­zării superioare a pro­ducţiei şi a muncii, ele au fost aplicate, aproa­pe toate, pînă la finele anului trecut, pentru anul acesta rămînînd de tradus în viaţă doar prevederile unui sin­gur studiu. In conti­nuare nu s-au mai între­prins alte studii. Ast­fel, această acţiune a încetat de a mai fi, a­­şa cum este indicat, un proces continuu, dina­mic. Datorită unei înţele­geri limitate, a unei inerţii în abordarea problemelor de orga­nizare superioară a producţiei şi a muncii, colectivul înfiinţat în acest scop s-a „retras“, iar conducerea fabricii a analizat doar de două ori în opt luni modul cum se desfăşoară ac­ţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Sarcinile sporite, structura producţiei au­­ „impus“ în ultimul timp utilizarea unui număr tot mai mare de muncitori peste cel planificat. Astfel, în primele opt luni s-a lu­crat cu 66 de sa­lariaţi în plus. Se susţine că acest număr a fost absolut necesar. Din relaţia dintre prin­cipalii indicatori rezul­tă însă că productivi­tatea muncii în fabri­că e destul de mică fa­ţă de depăşirile de plan înregistrate la produc­ţia globală. Oare ple­­cînd de la acest fapt nu era cazul să se dez­volte şi aplice studiul privind gradul de ocu­pare a muncitorilor de la principalele locuri de muncă, să se fi dez­văluit toate cauzele ca­re frînează în această perioadă obţinerea u­­nui randament sporit al muncii, să se fi în­treprins măsurile teh­nice şi organizatorice pentru reducerea con­sumului neraţional al forţei de muncă, şi pe această cale, să se fi în­registrat sporuri de producţie? După cum se poate constata, s-a recurs la o soluţie mai uşoară : depăşirea în continuare a numărului mediu scriptic de sala­riaţi. O analiză a tutu­ror aspectelor care frînează realizarea li­nei înalte productivi­tăţi a muncii pînă în cele mai mici amănun­te putea constitui punc­tul de plecare al unei mai bune organizări a producţiei şi a muncii. 'Ä0E57 (EE5TSKSSÍ -22K23& I 1 U.TM.1 ”23 August" se lucrează la modernizarea depozitului de cherestea prin care capacitatea de depoz­itare sporeşte substanţial, obţinîndu-se în acelaşi timp o economie anuală în valoare de 395.009 de lei. MARŢI, 1 OCTOMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Winetou, seria a IlI-a. Pro­gresul : filmul Moştenirea lui Achille. Tineretului: fil­mul In oraşul „S“. Mun­citoresc : filmul Eddie Chapman, agent secret. Flacăra : filmul Blestemul rubinului negru. U­­nirea: filmul Capcana. SIGHI­ŞOARA — Lumina : filmul Al­va Maria. Tîrnava : filmul Eu, eu, eu şi ceilalţi. LUDUŞ — Flacăra : filmul Cine va deschi­de uşa. SÂRMAŞ — Popular : filmul Jocuri neschimbate. RE­GHIN — Patria: filmul Alege­re de asasini. Victoria: filmul Domnul. TÎRNAVENI — Melo­dia : filmul Scara curajului,­dii populare; 11,05 — Dialog cu muzica uşoară; 12,00 — Dansuri de estradă; 12,30 — întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat; 13,20 — Muzică uşoa­ră; 14,15 — Antena tineretului; 15,15 — Meridiane; 15,30 — Muzică uşoară; 16,20 — Melodii populare; 17,15 — Odă limbii române; 17,45 — Patrie cu vii­tor de aur — program de cîn­­tece; 18,02 — Radiosimpozion; 18,20 — Muzică populară; 19,00 — Radiogazeta de seară; 19,30 —­ O melodie pe adresa dum­neavoastră; 20,05 — Ţării, ini­ma și versul; 20,20 — Emisiu­nea „De la 1 la 5“. Programul II: 8,00 — Prelu­crări de folclor; 10,05 — Muzi­că uşoară; 10,55 — Coruri din opere; 11,30 — Muzică uşoară; 12,15 — Recital de operă Ilea­na Cotrubaş; 12,25 — Almanah sonor; 14,08 — Concert de prînz; 15,30 — Orizont ştiinţific; 16,25 — Muzică uşoară; 18,30 — Rampa; 19,00 — Album folclo­ric; 20,50 — Teatru radiofonic: „Pescarii din Brooklin“ de Ir­­wing Shaw. 22,20 — Concert din opere. TG.-MUREŞ. — 5—5,30 în limba română : Curierul radio — Muzică populară, voce Szé­­lyes Alexandru. 5,30—6,15 în limba maghiară: Curierul radio — Caleidoscop muzical. 13— 13,30 în limba maghiară : Suma­rul presei — Pagini alese din operete — Pregătiri pentru săr­bătorirea a 175 de ani de la în­fiinţarea şcolii latine din Cris­­turul Secuiesc. 16,15—17 în lim­ba maghiară : Veşti, relatări — Poşta muzicală — Cronica in­dustrială ; Asigurarea frontului de iarnă în construcţie. 17—18 în limba română : Agenda ac­tualităţii — Cinci cîntece popu­­lar­e ardeleneşti de D. Capoianu — Din activitatea cercetătorilor ştiinţifici — Formaţii de muzi­că uşoară — Elogiul faptelor demne. ★ Deoarece cinematograful „STEAGUL ROŞU“ de la 1 oc­tombrie 1968 intră în reparaţii, filmele programate vor rula la cinematograful UNIREA (Sediul Consiliului sindical). Spectacolele încep zilnic la o­­rele­­16, 18 şi 20. Duminică de la ora 11 matineu. MARŢI, 1 OCTOMBRIE 17,30 — Pentru şcolari : Ce­tatea strugurilor; 18,00 — TV pentru specialiştii din industrie: Cibernetica economică; 18,30 — Cure de limba engleză; 19,00 — Doi tineri interpreţi: pianistul Dan Grigore şi violonistul Eu­gen Sîrbu; 19,30 — Telejurnalul de seară; 19,50 — Buletinul meteorologic; 20,00 — Film se­rial ; Vikingii; 20,30 — In ra­­riştea de lingă vii — seară de romanţe cu Angela Moldovan, Nicolae Florei, Ionel Budiştea­­nu; 21,15 — Program de varie­tăţi. Transmisiune directă de la Viena; 22,30 — Numere de circ înregistrate pe peliculă; 23,00 — Telejurnalul de noapte. '.-''y&SxU ■ ••• i-.-'m..- .• RADIO MIERCURI, 2 OCTOMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Pro­gramul 1: 5,50 — Jurnal agrar: 8,30 şi 9,05 — La microfon, me­lodia preferată: 10,30 — Melo­Timpul probabil pentru ur­mătoarele 3 zile în judeţul Mu­reş . La început vremea rămîne frumoasă, caldă ziua şi rece noaptea, apoi spre sfîrşitul in­tervalului se vor produce înno­­rări urmate de ploi slabe. Tem­peraturile minime vor oscila în­tre 1—7 grade, iar maximele între 15—20 grade. Vînt slab pînă la potrivit din vest şi nord-vest. Izolat brumă şi cea­ţă la începutul intervalului. COMBINATUL CHIMIC T im V I N S* E pentru întreprinderi, cooperative agricole de producţie şi per­soane particulare, PRAF DE VAR pentru construcţii, fără re­partiţie. Livrarea se face prompt şi în orice cantitate. TEATRUL DE STAT tg.-mures SECŢIA ROMÂNA a­nunţă DESCHIDEREA STAGIUNI­ 1968—1969 VINERI, 4 OCTOMBRIE 1968, ORA 20 CU PREMIERA COMEDIEI CLASICE CU pom­iiGAŢI de scriitorul francez Georges Feydeau Următoarele spectacole : SÎMBATĂ, 5 OCTOMBRIE, ORA 20 DUMINICA, 6 OCTOMBRIE, ORA 15,30 Casa de bilete a teatrului deschisă zilnic între orele 10:13 și 17:20, telefon 34-20. Luni închisă. I DIN PITEŞTI ŞOSEAUA GIURGIULUI, KM 7, TELEFON 1­39-00 ANGAJEAZA DE URGENŢA — fochişti cazane de aburi, categoriile VI—VIII — operatori turboagregate cu aburi, categoriile VI—VII Se asigură spaţiul de cazare în oraşul Piteşti, în maximum o lună de la angajare şi salarizarea, conform legislaţiei în vigoare. Cei interesaţi se vor prezenta la Uzina chimică Piteşti, în re-1 derea angajării. N­ lacisreşti BULEVARDUL MUNCII NR. 250, SECTORUL 3, TELEFON 21-46-30, INTERIOR 293 OFERĂ SPRE VâNZARE, din stoc disponibil, unităţilor socia­liste şi cooperatiste, pe bază de comandă fermă, fără repartiţie: — BENZI OȚEL ARC, DE DIFERITE DIMENSIUNI; — CUŢITE SCHEVERE; — PIETRE DE POLIZOR; — DIVERŞI RULMENŢI; — TUBURI VAPORI MERCUR LUF 400 H; — DISTRIBUITORI CU 3 CAI; — CULEGĂTORI DE CURENT; — BECURI ELECTRICE ŞI TELEFONICE 1.000 VV ŞI 12 W. Solicitaţi informaţii suplimentare la serviciul aprovizionă­rii, unde se pot consulta şi listele cu materialele disponibile. Liceul d­in Tg.-Mureş organizează între 8—14 octombrie 1968 un concurs de admitere la secţia ÎNVĂŢAMÎNT FARA FRECVENŢA. Se primesc absolvenţi ai şcolii generale (de 8 sau 7 ani) sau ai altor şcoli echivalente, indiferent de virstă Durata de şcolarizare este de 4 ani, după care absolvenţii primesc diploma de bacalaureat. Liceul pregăteşte cadre în următoarele specialităţi : — PLANIFICARE — CONTABILITATE — MERCEOLOGIE Concursul de admitere constă din limba şi literatura ro­mână, matematică (scris şi oral). înscrierile pentru examenul de admitere se fac pina la 8 octombrie 1968, la secretariatul școlii, str. Suceava nr 7 (li­ceul nr. 4). înscrierea se face în baza următoarelor acte: — Certificatul de naștere în original și copie; — Certificatul de absolvire a școlii generale sau a unei școli echivalente; — Certificatul medical de sănătate; — Dovada de încadrare în muncă în sfera specialităţii la care se înscrie la concurs, eliberată de întreprinderea în care lucrează. Informaţii suplimentare se pot obţine la secretariatul şco­lii, telefon 35-32.

Next