Steaua Roşie, noiembrie 1968 (Anul 19, nr. 260-285)

1968-11-01 / nr. 260

Organ al Comitetului județean Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu BAUARO Anul XX, Nr. 260 (3.303)I Vineri, 1 noiembrie 1968 4 pagini 30 bani I S­untem 1 noiembrie! Fructificaţi toate posibilităţile pentru încheierea recoltărilor şi însămînţărilor IN PRIMA URGENTA RECOL­TAREA ŞI TRANSPORTUL CARTOFILOR De această necesitate şi-au dat seama multe consilii de conducere din C.A.P., din zona I.M.A. Re­ghin, pe care le-am vizitat în aceste zile. Cooperativele agricole din Gorneşti, Reghin, Petelea, Batoş şi altele nu nu­mai că au terminat din timp sco­sul cartofilor dar în scurtă vreme ele şi-au achitat şi contractele faţă de stat. Pentru a contribui şi la o bună aprovizionare cu cartofi a oraşelor unele coopera­tive agricole au livrat cartofi peste cantitatea prevăzută în contract. Astfel C.A.P. Gornești a livrat 50 tone de cartofi peste cantitatea contractată, C.A.P. Re­ghin 30 tone, Petelea 40 tone etc. In alte cooperative agricole însă la recoltarea cartofilor se­­lucrează în ritm de melc. Pînă ieri la C.A.P. Rîpa din 40 ha, cartofii, abia au fost recoltaţi de pe 7 ha, la Vătava din 25 ha — 10, la Vălenii de Mureş din 20 ha 10 etc. GOLURI NEPERMISE IN FOLO­SIREA AUTOCAMIOANELOR Zilnic de la Autobaza Reghin sunt puse la dispoziţia cooperati­­velor agricole din această parte a judeţului nostru 43 de autoca­mioane. Neajunsul este însă că acest efort al statului de a spri­jini unităţile agricole la transpor­tul produselor, mai ales al carto­filor nu este susţinut în suficien­tă măsură şi de toate C.A.P., de organele de conducere ale C.L.F. şi nici chiar de lucrătorii autoba­­-i­stei menţionate. Marţi, spre tr­xemplu, la orele 10 la sediul autobazei se aflau 17 autocamioa­ne ,defecte ! Deşi transportul car­tofilor de pe cîmp se impune a fi făcut foarte operativ, bilanţul ac­tivităţii unei zile nu a fost deloc satisfăcător. De ce ? Pentru că din cele 43 autocamioane, 16 au făcut două transporturi, 14 un transport iar altele nici unul. Curios este că nici din unităţile apropiate de oraşul Reghin cum este C.A.P. Breaza nu se reuşeşte să se e­­fectueze pînă la gară 3—4 trans­porturi pe zi. Un alt neajuns es­te că ceea ce se hotărăşte seara, mai ales la conducerea C.L.F. Reghin nu se respectă a doua zi dimineaţa. In al doilea rînd sunt cazuri ca cel de miercuri dimi­neaţa cinci la gara C.F.R Reghin autocamioane încărcate cu car­ti fi au trebuit să aştepte mai bine de o oră salariaţii C.L.F. pentru a le prelua cartofii. Tot aici, în aceeaşi zi, pe la orele 10 în jurul autocamioanelor sau re­morcilor s-au adunat o sumede­nie de delegaţi ai C.A.P. care in loc să dea o mină de ajutor la descărcarea cartofilor priveau in­diferenţi cu mîinile în buzunar . .. ZARVA MARE PENTRU UN RITM LENT Terminînd cu recoltarea cartofi­lor la C.A.P. Petelea principalele forţe au fost concentrate la scosul sfeclei de zahăr. Din 80 ha s-au recoltat 75 ha. La scoaterea şi la transportul ei ţăranii nu sunt însă concentraţi să elibereze tarlale mari, ci lucrează foarte dispersaţi. Din această cauză încărcarea au­tocamioanelor şi a remorcilor se desfăşoară foarte încet. In acest fel s-au eliberat complet de sfe­clă numai 20 de ha. Desigur că a­­cest mod de a lucra se răsfrînge şi asupra ritmului de pregătire a te­renului pentru însămînţarea griu­lui. Recapitulînd împreună cu ing. Cornel Coman ritmul zilnic al însămînţărilor a reieşit că în nici o zi din această săptămînă nu s-a însămînţat mai mult de 10 ha cu grîu. Muncindu-se astfel, din 220 ha planificate a se semăna cu grîu, lucrarea s-a executat doar pe 130 ha. In jurul acestei supra­feţe însămînţate, conducerea C.A.P. face zarvă mare, dar în realitate nu are de ce, pentru că faţă de timpul înaintat ritmul este deose­bit de lent. MASURI TARDIVE LA SOLOVASTRU In toamna aceasta, problema re­­amplasării culturii griului s-a pus cu multe săptămîni în urmă în REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) In gara Reghin sosesc și se expediază cartofi In cei 20 de ani de activitate — ne spune tovarăşul ALE­XANDRU SANDORFÎ, directo­rul O.C.L. Alimentara din mu­nicipiul Tg.-Mureş, au fost în­scrise rezultate remarcabile pe calea dezvoltării şi moderniză­rii reţelei comerciale, aprovizio­nării populaţiei cu un sortiment cariat şi bogat de mărfuri de bună calitate. Astăzi în oraşul nostru funcţionează peste 100 de unităţi — o parte din ele în spaţii noi construite însumînd o suprafaţă totală utilă de pes­te 8.600 m­p. Marea lor majori­tate sunt unităţi moderne, spa­ţioase, luminoase, dotate cu mo­bilier nou şi utilaj comercial de mare eficacitate. In atenţia lucrătorilor din comerţ a stat în permanenţă ob­ţinerea unor rezultate cit mai eficiente pe linia îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei cu produsele solicitate. De aseme­nea s-a acordat o mare atenţie sugestiilor primite din partea consumatorilor şi ale echipelor de control obştesc. De acest lu­cru îşi poate da seama orice consumator care vizitează ma­gazinele comerţului de stat din oraşul nostru. Astfel, a crescut numărul sortimentelor de co­mercializare, iar calitatea­­ pro­duselor livrate de industrie s-a îmbunătăţit radical; s-au extins formele moderne de vînzare — autoservirea, vînzarea pe bază de expunere deschisă a mărfii-SIMION POPA (Continuare în pag. a 3-a) ridicîndu-se pe jumătate în patul său din spital, un om grav bolnav, recent operat, îmi spunea: — Crede-mă că de multe ori, zîmbetul încurajator al medicului înseamnă mai mult pentru mine decit o duzină de injecţii. . Zimbetul taxatoarei din autobuz, al casie­riţei de la cinematograf, al vînzătoarei de la ,,Alimentara“, al cunoscuţilor cu care te în­tâlneşti pe stradă e în măsură ca, prin far­mec să uiţi de micile necazuri cotidiene, să suporţi mai uşor călătoria în mijloacele de transport în comun chiar dacă nu ai loc pe scaun, să ți se pară mai bun un film medio­cru, să fii convins că ai fost servit aşa cum se cuvine şi să uiţi chiar că cu citva timp îna­inte te-ai certat cu cineva. A ne înconjura semenii chiar cu un zîm­­bet, care în definitiv nu ne costă nimic, con­stituie un act de civilizaţie, de bunăvoinţă, de politeţe. In contextul relaţiilor dintre com­­­ponenţii aceleiaşi societăţi socialiste, acel fai­mos „Keep smiling“ (,,Zimbiţi, vă rog“) acci­dental, depăşeşte cu mult semnificaţia unei reclame, ridicîndu-se la rangul de adevărat simbol al umanismului. ŞTEFAN IZSÁK ■ Proiectul legii de organizare şi funcţionare a consiliilor populare în dezbatere publică DEPUTATUL — reprezentant autentic al cetăţenilor In actualele condiţii ale dezvol­tării economice şi social-culturale din ţara noastră, cind se intensifi­că tot mai mult participarea ma­selor la conducerea treburilor lo­cale, proiectul legii de organizare şi funcţionare a consiliilor popu­lare, pus în dezbatere publică, ri­dică pe o treaptă calitativ nouă activitatea organelor locale ale pu­terii de stat, în conformitate cu prevederile Constituţiei şi sarci­nile desăvîrşirii construcţiei socia­liste. Ca organe locale ale puterii de stat, consiliile populare contribuie activ la realizarea politicii parti­dului de dezvoltare a economiei naţionale şi de ridicare a nivelu­lui de trai al celor ce muncesc. Alcătuite din deputaţi aleşi pe circumscripţii electorale, din rîn­­dul tuturor cetăţenilor, fără deo­sebire de naţionalitate, rasă, sex sau religie, consiliile populare mo­bilizează şi antrenează oamenii muncii la toate acţiunile cu carac­ter economic şi social-cultural, pe plan local. In acelaşi timp, ele sti­mulează şi coordonează iniţiativele pe care le au oamenii muncii în scopul îndeplinirii sarcinilor con­crete privind buna gospodărire a oraşelor şi satelor, executarea pla­nului şi bugetului local, dezvolta­rea industriei locale şi a comerţu­lui de stat, sprijinirea cooperaţiei agricole, meşteşugăreşti şi de con­sum, întărirea legalităţii, apărarea avutului obştesc şi a cetăţenilor, îndrumarea muncii organelor, instituţiilor şi întreprinderilor de stat subordonate etc. Proiectul legii de organizare şi funcţionare a consiliilor populare acordă o importanţă deosebită ro­lului pe care îl au deputaţii con­siliilor populare în îndeplinirea a­­tribuţiilor organelor locale ale pu­terii şi administraţiei de stat. In calitate de reprezentanţi ai alegă­torilor­­ răspunzători în faţa a­­cestora şi revocabili de ei, în con­diţiile legii , deputaţilor li s-a recunoscut un rol activ în condu- GH. ANDREICUŢ procuror-şef adjunct, Procuratura judeţeană Mureş (Continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate tarile, uniti-vă. Cum folosim aparatele de uz casnic? Azi şi mîine, la magazinul ,,Tehnometal“ din Tîrgu-Mureş, între orele 17. 20 va avea loc o demonstraţie practică privind folosirea şi între­ţinerea aspira­toarelor de praf, maşinilor de spă­lat rufe, precum şi a altor artico­le de uz casnic şi gospodăresc. La demonstrație pot participa toți cei intere­sați. SITUAȚIA lucrărilor agricole in seara zilei de 31 octombrie in C.A.P. RECOLTAREA PORUMBULUI 44,3 LA SUTA RECOLTAREA SFECLEI DE ZAHĂR 86,8 LA SUTA­­ DIN CARE S-A TRANS­PORTAT 64,7 LA SUTA RECOLTAREA CARTOFILOR 94,5 L­A SUTA PREGĂTIREA TERENULUI PENTRU ÎNSAMINTARI 69,7 LA SUTA INSAMÎNTARI de TOAMNA 68,9 LA SUTA — DIN CARE GRÎU 67,5 LA SUTA Situaţie slabă la insămînţări se află mai ales în cooperati­vele agricole din HODOŞA, IDECIU, VATAVA, SOLOVAS­TRU. Credem că preşedinţii şi in­ginerii agronomi din aceste u­­nităţi vor lua măsuri de a ur­genta pregătirea terenului şi terminarea grabnică a insămin­­țării griului. . Căsătoria e un act de înaltă res­ponsabilitate umană. La baza lui stă sentimentul dragostei recipro­ce, integritatea morală, comunita­­tea de idealuri, ţeluri şi afinităţi comune. Actul căsătoriei e u un eveni­ment cu largi rezonanţe şi sem­nificaţii în viaţa fiecăruia. El in­clude şi generează totodată un complex întreg de relaţii spiri­tuale, consfiinţeşte dragostea din­tre doi oameni care vor să înte­­meieze o familie- E momentul e­­moţionant — chiar cel mai emoţio­nant din viaţa noastră. Cămin fericit, înţelegere şi ar­­monie între soţi, bucurie, iubire şi stimă reciprocă — iată visul firesc al oamenilor, năzuinţa ma­joră, dorinţa care stă la baza pa­sului hotărîtor. Devine întotdeau­na acest vis o realitate ? In ma­joritatea căsătoriilor, da. Există însă şi excepţii. Citeva incursiuni în perimetrul acestora, în sfera viselor neînplinite şi a regretabi­lului pas greşit conturează feno­luat mene diferite şi demne de în seamă. — Nu spun o noutate, dar cu­noaşterea reciprocă a tinerilor are un rol deosebit de însemnat în viaţa viitorilor familişti — ne spune judecătorul Lucreţia Aris­tide din Sighişoara, înainte de căsătorie, e bine ca tinerii să fie împreună în cele mai diverse si­tuaţii şi împrejurări, să se stu­dieze, să-şi vadă chiar şi defecte­le. Oricît ar fi dragostea de pu­ternică, nu trebuie s-o lăsăm să se înalţe deasupra raţiunii. Susţin acest lucru deoarece chiar şi a­­tunci cind oamenii se cunosc bi­ne intervin surprize. Cunosc ca­zul unei­­c­ăsătorii pripite. Tînă­­rul s-a dus la mare. Acolo a în­­tîlnit o fată. S-a îndrăgostit. Du­pă 12 zile a venit acasă şi s-a dus direct la Oficiul stării civile. Rezultatul ? Surprinzător şi ieşit din comun, în noaptea nunţii mi­reasa a dispărut cu cadouri cu tot! — Unde credeţi că greşesc u­­ni’ tineri ? — Mai repede înclin să cred că greşim noi, cei care avem mai multă experienţă în viaţă şi nu ne ocupăm în suficientă măsură de tineri. Nu mi-a prea fost dat să văd o ceremonie solemnă a căsătoriei, la care să participe re­prezentanţi cu­ mai mulţi de la locul de muncă al mirilor. E un amănunt foarte important, care impune — să zic aşa — mai mul­­tă seriozitate şi responsabilitate din partea tinerilor. Şi încă ce­va: nu pot să înţeleg de ce lăsăm să se piardă atît de uşor un o­­bicei strămoşesc de o mare va­loare în reuşita căsătoriilor — lo­godna. După părerea mea, pe­rioada logodnei e foarte necesară şi ea să nu fie mai scurtă de cel puţin un an. In camera de comandă a Cen­tralei termoelectrice Luduş-Ier­­nut, inginerul de serviciu Her­­rvart Retscher şi ing. Ioan Wag­ner. S-ar cuveni să le punem consacrata întrebare: cum func­ţionează agregatele turbogenera­­toare ? Ne abatem însă de la re­gulă şi spicuim cîteva din inte­resantele lor răspunsuri. Ing. Retscher: Băieţii să nu se însoare prea devreme. Să aibă cel puţin, dar — subliniez — cel puţin 25 de ani. De ce ? Trebuie să ai un rost, să fii copt — cum se spune. Apoi, atenţie foarte mare la primul an de căsătorie ! Se ivesc multe amănunte care necesită tratare calmă, atentă, inteligentă chiar. Un alt lucru important: amîndoi să lucreze in domenii de activitate apropiate, să aibă nivel intelectual asemănă­tor. Să nu fiu înţeles greşit: nu e neapărat nevoie ca amîndoi să­ aibă studii superioare. Dar cul­tura generală a lor să aibă totuşi elemente comune. Ing. Wagner: Am altă părere privitoare la vîrsta bărbaţilor. Deşi Ştiu că o să fiu aspru con­trazis, nu recomand nici unui tî­­năr să se căsătorească înainte de 30 de ani. După părerea mea, cam la această vîrstă un om e matur in adevăratul sens al cu­­vintului. Eu nu sunt neapărat pentru logodnă. In schimb, e ne­voie ca partenerii să se cunoas­­că înainte de căsătorie cu cel pu­ţin 4 ani. Susţin şi eu ideea con­vergenţei în profesiuni a soţilor. Un exemplu: ce face filatoarea, soţia unui electrician de la Por­ţile de Fier ? Unde va munci ea? Deci, mai multă raţiune şi in a­­cest sens. Abordînd o problemă aiit de sensibilă, două interlocutoare nu şi-au spus părerea pînă cind au Anchetă realizată de P. GIURGIU (Continuare în pag. a 3-a) CASATORIA - vis și realitate ANOUILIA socială 150 de ani de la înfiinţarea primelor cursuri de inginerie în limba română Mesajul adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, corpului profesoral şi studenţilor din institutele de învăţâmint tehnic superior din Bucureşti Stimaţi tovarăşi, Aniversarea unui secol şi jumă­tate de la înfiinţarea, în Bucu­reşti, a primelor cursuri de ingi­nerie în limba română, îmi oferă plăcutul prilej de a aduce corpu­lui didactic, întregului tineret din învăţămîntul superior tehnic, salutul cald al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Socialiste România. Inaugurarea, cu 150 de ani în urmă, a cursurilor de inginerie iniţiate de Gheorghe Lazăr, emi­nent om de cultură şi înflăcărat patriot, a reprezentat un eveniment remarcabil în istoria învăţămîntu­­lui, ştiinţei şi culturii noastre. In decursul existenţei sale, Şcoa­la tehnică superioară din Bucu­reşti a format zeci şi zeci de pro­moţii de ingineri. Din rîndul lor s-au ridicat memorabile figuri de savanţi şi profesori care, fă­­cînd parte din pleiada intelectua­lilor înaintaţi, au jucat un rol de seamă în propăşirea materială şi spirituală a naţiunii române. In anii socialismului, ca o ex­presie elocventă a grijii partidu­lui nostru pentru dezvoltarea în­­văţămîntului, pentru ridicarea ni­velului de cultură al poporului. Şcoala tehnică superioară din Bucureşti — cea mai importantă sursă de formare a cadrelor teh­nice inginereşti în toate ramuri­le economiei naţionale — a cunos­cut o puternică dezvoltare. Pen­tru învăţămîntul tehnic superior, socialismul a însemnat o creştere considerabilă a numărului de in­stitute şi facultăţi, de studenţi şi cadre didactice, o îmbunătăţire permanentă a condiţiilor de stu­diu şi de viaţă ale tineretului studios. Doresc, şi cu acest prilej, să exprim înalta apreciere pe care partidul şi statul nostru o acordă activităţii rodnice, devotare a cor­pului profesoral care îşi îndepli­­neşte îndatoririle de onoare ce-i revin, aducînd o contribuţie deo­sebit de valoroasă la formarea celui mai ales şi mai preţios pro­dus al societăţii noastre, omul te­meinic şi multilateral pregătit — constructor al socialismului. Te­meiuri de îndreptăţită satisfacţie ne dau tinerele vlăstare ale inte­lectualităţii tehnice, întreaga noastră studenţime care se pre­găteşte cu răspundere pentru a purta mîine, spre noi culmi, cu­ceririle gîndirii şi creaţiei ştiinţi­fice şi tehnice contemporane, pentru a participa cu dăruire de sine la soluţionarea problemelor complexe pe care le ridică opera de desăvîrşire a construcţiei so­cialiste. Sărbătoarea de azi constituie un prilej de a cinsti tradiţiile înaintate ale învăţămîntului teh­nic superior din România, de a o­­magia actul patriotic care a pus temeliile lui şi de a reliefa ma­rile lui succese de azi. Cu senti­mentul mîndriei de a fi continua­­terii operei unor iluştri înaintaşi, dumneavoastră toţi — profesori din toate generaţiile şi studenţi — aveţi înalta îndatorire de a ridi­ca pe noi trepte tradiţiile lumi­noase ale Şcolii tehnice româ­neşti, pentru a răspunde încre­derii şi dragostei ce vi le poartă întregul popor, pentru a contri­bui mai direct, cu mai mare efi­cienţă, la înălţarea măreţului edi­ficiu al României Socialiste. Mulţumindu-vă pentru invita­ţia pe care mi-aţi adresat-o de a lua parte la această sărbătoare, vă adresez urări de noi şi mari succese, vă doresc multă sănătate, fericire şi realizări însemnate în activitatea dumneavoastră închi­nată propăşirii patriei noastre so­cialiste. întreprinderilor industriale şi celorlalte organizaţii economice li se acordă credite rambursabile pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie, perfecţionarea proceselor tehnologice, mecanizarea unor lucrări, modernizarea utilajelor ■ şi instalaţiilor existente etc. Spre a cunoaşte stadiul de execuţie a lucrărilor de mică meca­­nizare ne am adresat tov. OVIDIU ENĂCICA, inspector şef la Sucursa­la judeţeană a Băncii Naţionale, cu rugămintea de a ne răspunde la cîteva întrebări. — Pentru început, v-am ruga să înfăţişaţi cititorilor situaţia gene­rală, la nivel de judeţ, privind în­deplinirea planului de mică me­canizare.­­ Planul lucrărilor de mică me­canizare pe anul în curs, stabilit la nivel de judeţ de întreprinderile industriale, comerciale, de prestări de servicii şi din sectorul de con­strucţii (fără unităţile agricole) a fost îndeplinit, în primele nouă luni doar în proporţie de 55,7 la sută, pentru lucrări cu finanţare deschisă, ceea ce in cifre absolute reprezintă aproape 30 de milioane de lei. Situaţia stadiului fizic de execuţie a acestora este însă ne­corespunzătoare căci pînă la înce­putul lunii octombrie doar 27,7 la sută din creditele bancare acordate au fost efectiv utilizate (?). Rămîneri în urmă mai mari în executarea lucrărilor de mică me­canizare se constată la întreprin­derile de exploatare și prelucrare a lemnului, unde dintr-un volum de credite aprobate de peste două milioane de lei, pînă la 30 septem­brie s-au executat și decontat lu­crări în valoare de numai 371.000 de lei. De exemplu C.I.L Reghin din 725.000 de lei credit aprobat a folosit doar 36.000 de lei (!!), din care aproape jumătate în luna sep­tembrie. De asemenea, întreprin­derile cu profil alimentar, din va­loarea generală a creditului apro­bat de aproape trei milioane de lei nu au folosit decit un sfert din ele. Fabrica de zahăr din Tg.-Mureş, de pildă, şi-a propus iniţial să reali­zeze 4 lucrări de mică mecanizare, dar pînă azi nu a înfăptuit nici un obiectiv. Fabrica de conserve ,,Mu­reşeni“, din 6 poziţii ale planului de mică mecanizare a atacat doar una; lista exemplelor de acest fel mai poate fi completată cu unită­ţile industriei cărnii şi ale lapte­lui din Tg.-Mureş.­­ Din cele relatate rezultă că in realizarea lucrărilor de mică mecanizare sunt mari rămîneri în urmă. Cum s-a ajuns la această si­tuaţie? Părerea mea este, şi realitatea o confirmă, că acolo unde conduce­rea colectivă a întreprinderilor res­pective, comitetele de direcţie, se preocupă direct de problema micii mecanizări rezultatele sunt cele scontate. Exemple de acest fel se pot da multe. Sunt însă întreprin­deri unde, datorită unei rutine, a lipsei de preocupare, nu se uripă­­resc și nu se execută lucrările propuse în planul de mică meca- Intsrviu consemnat de V. MEGHES (Continuare în pag. a 3-a) Festivităţile consacrate împli­nirii a 150 de ani de la înfiin­ţarea în Bucureşti a primelor cursuri de inginerie in limba română au început joi diminea­ţa printr-o şedinţă festivă orga­nizată in sala Palatului Repu­blicii Socialiste România. Au participat membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, cadre di­dactice universitare din Bucu­reşti şi din celelalte centre cu învăţămînt tehnic superior, cer­cetători ştiinţifici, specialişti din întreprinderi, studenţi. Adunarea a fost deschisă de prof. dr. docent George Bălă­­nescu, rectorul Institutului poli­tehnic din Bucureşti, care a sa­lutat pe oaspeţii prezenţi la festivitate. Primit cu vii aplauze a luat cuvintul tovarăşul Dumitru Po­pa, membru supleant al Comi­tetului Executiv al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului municipal Bucureşti al P.C.R., care a dat citire mesa­jului adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al C.C. al P.C.R., preşe­dintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, corpului profesoral şi studenţi­lor din institutele de învăţâmint tehnic superior din Bucureşti. Au luat apoi cuvintul prof. emerit Constantin Dinculescu, membru corespondent al Aca­demiei, acad. Ştefan Bălan, mi­nistrul învăţămîntului, prof. univ. Alexandru Popescu, prof. emerit Constantin Ionescu-Bu­­jor, şi Ion Amăriuţei, vicepre­şedinte al Uniunii Asociaţiei Studenţilor din România, care au evocat aspecte din istoria în­văţămîntului tehnic superior românesc. S-a dat apoi citire saluturilor adresate corpului profesoral şi studenţilor din institutele de învăţâmint tehnic superior din Capitală, din partea centre­lor universitare cu învăţămînt tehnic superior: Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj, Braşov, Craio­va, Galaţi, Petroşani, Tg.-Mureş şi Ploieşti. In încheierea adunării, cadre­le didactice şi studenţii insti­tutelor de învăţămînt tehnic din Capitală au adresat o scri­soare Comitetului Central al Partidului Comunist Român. (Continuare în pag. a 3-a)

Next