Steaua Roşie, decembrie 1968 (Anul 19, nr. 286-312)

1968-12-01 / nr. 286

Anul XX. Nr. 286 (3.329) Duminică, 1 decembrie 1968 4 pagini, 30 bani „Ctitorii“ vechi şi noi la Galaţi Programarea operativă şi ritmicitatea producţiei Dacă pentru întreprinderile in­dustriale care au o producţie de masă sau de serie mare, factorii ce condiţionează o producţie rit­mică se pot sistematiza, studia şi stăpîni mai lesne, la întreprinde­rile cu producţie individuală ori de serie mică şi mijlocie, cu o vastă nomenclatură de produse, care se repetă sporadic, executarea unei1] pro­ducfii t­rifthîce* Ridică"- pros­blem­e deosebite. Fabrica ,,Metaloteshmea“ din Tg.-Mureş produce, după'.cum­ este ştiut, utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară. La ora ac­tuală, nomenclatorul de produse al intreprinderii însumează nu mai puţin de 361 mii repere. Ţinînd seama de diversitatea sortimentelor de produse, cu ci­cluri de fabricaţie complet diferen­ţiate, de executarea acestora la ma­şini diferite de către muncitori de meserii şi cu calificări diferite, programarea fabricaţiei ridică se­rioase probleme. Cu toate acestea, colectivul de muncă al întreprin­derii, pornind de la premiza că trebuie să obţină cu orice preţ o îmbunătăţire a ritmicităţii produc­­ţ­iei şi că acest lucru se poate rea­liza numai prin studierea aprofun­dată a fenomenelor, identificarea si sistematizarea lor, a stabilit in cadrul comitetului de direcţie, o serie de măsuri. Astfel, cu o lună înainte de lansarea în producţie se verifică existenţa documentaţiei tehnice, a S.D.V.-urilor şi a mate­riei prime, luîndu-se măsurile co­respunzătoare. Toate reperele sunt date spre urmărire dispecerilor de secţie, care veghează trecerea lo­turilor de la o operaţie la alta, în cadrul atelierelor unde se execută prelucrările. In această privinţă mai apar u­­nele fenomene de ordin subiectiv, care frînează circuitul normal al loturilor in procesul de fabricaţie. Sunt unele cazuri în care, datorită faptului că este vorba de loturi mici de piese, cu dificultăţi de prelucrare, muncitorii evită să ri­dice pentru executare asemenea lucrări, atenţia lor, mai ales a acelora care lucrează în acord, în­­dreptîndu-se spre loturi mari, cu execuţie uniformă şi cu posibili­tăţi mai lesnicioase de depăşire a normelor. In asemenea situaţii maiştrii trebuie să intervină cu măi'9 mi$f a*'fVrmIthte*’ pShttCUÎffnia* drarea executării lucrărilor,' ori fluxul lor'normal, t 1 i Unele loturi , îşi prelungesc ci­clul de f fabricaţie, staţionind in magazia intermediară datorită fap­tului că, , ori utilajul la 'Care ur­mează să se­ execute operaţia este ocupat, ori muncitorul' de la' uti­lajul liber are o categorie, infe­rioară celei necesare pentru exe­cutarea lucrului. Sunt şi cazuri ca­re prelungesc ciclul de fabricaţie, datorită faptului că muncitorul nu are la dispoziţie S.D.V.-urile nece­sare prelucrării şi verificării pie­selor. Măsurile luate pentru realizarea unei producţii ritmice se concreti­zează în rezultatele obţinute în cursul lunii curente. Astfel, in timp ce în unele din perioadele precedente mai mult de jumătate din valoarea planului trecea în stadiul de produs finit în ultima decadă a lunii, în prima decadă a lunii noiembrie planul producţiei marfă a fost realizat în proporţie de 23 la sută, în decada a doua 39 la sută, iar în decada a treia 38 la sută din planul lunar. Este cunoscut faptul că pentru conducerea şi organizarea optima a procesului de producţie, trebuie însuşite fără încetare cunoştinţele necesare, prin studierea experien­ţei dobîndite de întreprinderile din ţara noastră şi din alte ţări. Suntem­ contemporanii fenomenu­lui denumit „explozia­­informaţio­nală". Atit în activitatea de con­ducere a economiei cît şi în acti­vitatea de cercetare, nu se poate­­ face un singur pas fără o vastă informare asupra stadiului în care se află problema respectivă, în a­­cel moment. Trebuie arătat faptul că în ca­drul Ministerului Industriei Uşoa­re există o susţinută preocupare pentru­ activitatea de­ informare şi documentare a cadrelor din între­prinderi, prin participarea acesto­­r 'ra'-fi'4 ■%£ dursurTIe . orgafilitate -dW i către*C­.E.PIECI.A., fie:la 'cele orga­nizate direct dei către’ minister. Astfel, din aparatul de condu­cere' al întreprinderii noastre (membrii comitetului de direcţie şi şefii serviciilor funcţionale) au participat 2 persoane, la cursurile organizate de C.E.P.E.C.A. la Oto­­peni, iar 13 persoane la cele orga­nizate de Ministerul Industriei U­­şoare la Snagov. In cadrul acestor cursuri, specialiștii de înaltă ca­lificare, cunoscători ai probleme­lor pe plan mondial, au făcut cu­noscut cele mai noi rezultate ob­ţinute în problemele de organi­zare şi conducere a întreprinderi­lor. Comitetul de partid şi comite­tul de­ direcţie au hotărît înfiinţa­rea unor cursuri de informare e­­conomică pentru tehnicieni şi in­gineri şi de infonnare tehnică pentru contabili şi economişti în vederea cunoaşterii mai aprofun­date a fenomenelor de către toţi angajaţii întreprinderii. VASILE POLI­AC economist contabil şef la Fabrica „Metalotehnica“ Tg.-Mureş Ospătarul trece grăbit printre mese. Dintr-o fire înţelege şi nu uită să facă semn. După citeva clipe se întoarce cu o tavă. Pe o bucată de hîrtie — nota de plată. O ia­­discret pe masă şi pleacă. Hirt­ia din tavă are atenţia: are o liniatură albastră pia­ţă, îngrijit imprimată. Printre linii, un cerc ben-portocaliu. In mijlocul său, abia can­at vestitul turn al cetăţii, iar pe marginea , cinci cuvinte: Organizaţia comercială lu­­ă mixtă Sighişoara. Plăcut impresionat de amănunt, mai ob­ţin ceva, pe reversul aceleiaşi hirtii, o altă apriză. Cu citeva rinduri, intr-un chenar, oţelul e o frumoasă invitaţie pentru com­inatori înşiruind restaurantele, hotelurile şi fetăriile din diferite părţi ale pitorescului is supranumit „Perla Tirnavei“. În aparenţă, o chestiune minoră, măruntă î­­n ea însă se degajă multe lucruri care sunt arte uşor de extins și în alte oraşe. _ S-a strecurat vreo greşeală în calcul, revine ospătarul văzîndu-te stăruind asu­n d­? ‘pj'ltn — Nu. La dumneavoastră,nu P. GIURGIU Din fire cord La Combina­tul de fibre ar­tificiale din Bră­ila a luat fiinţă o secţie specială în care sunt pro­duse diferite o­­biecte din fire cord, printre care jaluzele, şer­veţele de ba­ie, huse pentru sticle, jucării şi altele. Această secţie a fost creată în scopul valorificării in­tegrale a pro­ducţiei de reţele cord şi rentabi­lizării acestui produs, folosit pînă acum nu­mai la fabrica­rea anvelopelor auto şi curelelor cu inserţie de mare rezistenţă. (Continuare în pag. a 2 a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VA ! TEMA BOSK Organ al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu Conferinţe ale organizaţiilor municipale şi orăşeneşti ale U­.T.C. Ieri după-amiază, a avut loc con­ferinţa organizaţiei municipale Tg.-Mureş a U.T.C. La lucrările conferinţei au luat parte tovarăşii: Jakab Ştefan, se­cretar al Comitetului municipal de partid, Popescu Ioan, secretar al C.C. al U.T.C., Eugen Trîmbitaş, prim-secretar al Comitetului jude­ţean Mureş al U.T.C. După prezentarea dării de sea­mă şi după ce delegaţii au dezbă­tut activitatea Comitetului muni­cipal U.T.C. de la ultimele alegeri şi pînă în prezent în problemele educaţiei patriotice şi cetăţeneşti ale tineretului de pe raza municipiu­lui, conferinţa a ales noul organ municipal al organizaţiei U.T.C. In prima sa plenară comitetul a ales biroul compus din următorii tovarăşi: Balate Petru, Blazsanyi Eva, Fărcaş Valeriu, Iacob Alexan­dru, László Anton, Molnár Attila, Oroian Ioan, Páll Ella, Popa Vasi­le, Rogoşcă Mihai, Şuteu Adrian, Thois Günther, Vasile Ion. Ca membri supleanţi ai biroului au fost aleşi tovarăşii: Berekméri An­na, Feşteu Maria, Nagy Levente şi Praniţchi Teodor. Secretar al Comitetului munici­pal Tg.-Mureş al U.T.C. a fost ales tov. Molnár Attila, iar ca locţii­tori de secretar tovarăşii Páll Ella şi Şuteu Adrian. Tot ieri au avut loc conferinţele municipală U.T.C. Sighişoara şi o­­răşenească L­.T.C. Tirnăveni. Expoziţia judeţeană de artă plastică De curînd, în sălile Muzeu­lui de artă plastică din Tg­.­­Mureş, a avut loc vernisajul Expoziţiei judeţene de artă plastică, eveniment­ de o deo­sebită importanţă în viaţa ar­tistică a oraşului şi judeţului, aşteptat cu vădit interes de specialişti ca şi de marele pu­blic. Rod al unei activităţi de­ un an de zile a artiştilor plastici de la noi, actuala expoziţie ju­deţeană cuprinde peste 220 de lucrări, pictură, sculptură, gra­­fică, afiş, faţă de 130 lucrări expuse la ediţia din 1967. După părerea unor specialişti actuala expoziţie are un aer primăvăratic, capacitatea de e­­moţionare, factură şi armonia coloristică fiind superioare ce­lei de anul trecut. încă din primele zile de du­pă vernisaj, expoziţia se bucu­ră de o caldă apreciere din par­tea publicului vizitator. înconjurat de tihna căminu­lui, stau la masă şi răsfoiesc o carte de istorie. Mina întoarce filele volumului, iar ochii des­cifrează conştiinţei, slovele cărţii. Unirea Transilvaniei cu România, Marea Adunare Na­­ţionială, de la Alba­ Iulia, 1 de­cembrie 1918­ Ridicînd privirea de pe car­te, încep să caut în memorie: unde şi cind am cunoscut pri­ma oară acest eveniment ? La şcoală sau in alte împrejurări? Iar conştiinţa, care ne păstrea­­ză amintirea multor fapte, se luminează■ Am auzit prima oa­ră despre adevărul Unirii de la un muncitor lemnar, membru al mişcării socialiste din Româ­nia. Mărturisesc, atunci n-am înţeles pe deplin tot ceea ce mi-a spus■ Dar cred că s-ar bu­cura nespus de mult, dacă ar mai putea citi gîndurile pe ca­re le aştern, căci truda nu va fost in zadar . .. Unirea Transilvaniei cu Ro­mânia este un eveniment de mare importanţă istorică în viaţa poporului nostru, încunu­nare a procesului de făurire a statului naţional unitar român. Ca orice eveniment de mare importanţă istorică, Unirea es­te rodul unui proces îndelun­gat, o încununare firească a dezvoltării obiective a societă­ţii de pe teritoriul patriei noas­tre. Izvoarele acestui drum ne duc cu aproape două milenii in urmă, la formarea poporului român prin sinteza daco-roma­­nă și a asimilării altor popoare de pe aceste meleaguri■ Iar fi­rul acestui proces ne poartă prin istoria noastră zbuciuma­tă, dar plină de eroism, a vea­­curilor care au trecut- Căci es­te firesc şi logic ca un neam care are aceiaşi strămoşi, tră­ieşte laolaltă, care vorbeşte a­­celaşi grai şi are aceleaşi­­obi­ceiuri, să aspire la Unire- Gînduri pentru Unire Condiţiile social-economice a­­le orinduirii feudale din ţara noastră menţineau fărâmiţarea statală. Dar, dezvoltarea rela­ţiilor de producţie capitaliste, lupta revoluţionară a maselor, făurirea conştiinţei naţionale, pregăteau şi cereau în mod ne­cesar Unirea­ De la Mihai Vi­teazul şi pînă la Unirea Mol­dovei cu Ţara Românească au trecut secole, dar inima po­­porului n-a încetat să bată nici o clipă pentru acest ideal. Iar după împlinirea Unirii Principatelor din ianuarie 1859 şi până la câştigarea independen­ţei de stat în 1877 prin jertfa fiilor poporului român şi a ve­cinilor noştri ruşi şi bulgari, istoria continuă firul ei înţe­lept, marcind noi etape ale dezvoltării noastre­ La firul înţelepciunii istoriei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea se adaugă un nou factor, care va avea, în anii ce vin un rol hotăritor: naşterea, formarea şi dezvoltarea mişcă­rii muncitoreşti revoluţionare din România, prin apariţia cla­sei proletare­­şi a mişcării so­cial­iste- Revoluţionată de ideile lui Marx şi Engels, ea a ştiut să îmbine în mod armonios, lupta maselor împotriva ex­ploatării şi asupririi naţionale cu idealul de libertate şi tinire. Lupta revoluţionară a mase­lor, dorinţa arzătoare de vea­­curi a oamenilor muncii ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi de a avea patria lor comună liberă, n-a fost în zadar. In împrejurările primului război mondial şi sub influenţa Marii Revoluţii So­­cialiste din Octombrie, prin lupta plină de jertfe a po­porului nostru, Unirea a trium­fat prin Marea Adunare de la Alba-Iulia şi prin proclamarea Unirii Transilvaniei cu Româ­nia la 1 decembrie 1918. ştefan erdélyi directorul bibliotecii Teleki Bolyai — Tg.-Mureş (Continuare in pag. a 3-a) CU Expoziţia documentară „50 de ani de la Unirea Transilvaniei România11 Sîmbătă la amiază, în sălile de la parterul Palatului culturii, s-a deschis, în prezenţa unui numeros public, expoziţia documentară ,,30 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România“, organizată de Mu­zeul judeţean în colaborare cu Serviciul Arhivelor Statului Tg.­­Mureş. La deschidere au participat to­varăşii Nicolae Vereş, prim-secre­tar al Comitetului judeţean Mu­reş al P.C.R., Vasile Şpan, Liviu Sebestyén, Szotyori Ernest, secre­tari ai Comitetului judeţean Mu­reş al P.C.R., Benkii Ioan, prim­­vicepreşedinte al Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular judeţean, Vasile Rus, prim­­secretar al Comitetului mu­nicipal Tirgu-Mureş al P.C.R­, conducători ai unor instituţii cul­turale din localitate, activişti pe tărîm cultural şi obştesc. Despre însemnătatea acestei ex­poziţii, precum şi a actului Unirii Transilvaniei cu România a vor­bit tovarăşul Ioan Kapus, inspec­tor-şef al Comitetului judeţean pentru cultură­ şi artă. Expoziţia cuprinde numeroase documente, de o deosebită însem­nătate privitoare la istoria po­porului nostru, pornind de la for­marea limbii şi a poporului român şi terminind cu actul istoric al Unirii Transilvaniei cu România.­­ Sunt expuse fotocopii, documente originale, reviste şi cărţi în care sunt oglindite aspectele cele mai semnificative ale luptei poporului nostru pentru eliberarea socială și națională. mmgxz •­­­m ...■ Pregătirea lucratorului care deserveşte satul Cooperativizarea agriculturii, dezvoltarea intensivă şi multilate­rală a acesteia în condiţiile dez­voltării puternice a industrializării ţării au dus la schimbări adinei în viaţa economică a satului, în relaţiile dintre oameni, în conştiin­ţa lor. Noile relaţii de producţie şi schimb, cadru deosebit de favo­rabil creat prin îmbunătăţirea ad­­ministrativ-teritorială a ţării fac în prezent, şi mai mult în viitor, po­sibilă apropierea treptată a condi­ţiilor de viaţă existente în mediul sătesc de cel orăşenesc. In satul nostru contemporan a fost creată şi se va dezvolta în continuare o largă reţea de unităţi comerciale moderne şi pentru prestări de ser­vicii pentru populaţie. Volumul de mărfuri de larg consum creşte şi el continuu şi se desface în canti­tăţi mereu sporite. Obiectele de uz casnic, electrotehnice de prove­nienţă industrială — frigiderul, maşina de spălat, aparatul de ra­dio, televizorul etc. — au devenit familiare ţăranului cooperator concomitent cu electrificarea sa­telor. Pe fondul dezvoltării generale a localităţilor din mediul rural a devenit necesară şi se impune de la sine deservirea populaţiei cu o gamă tot mai largă de produse de larg consum, cu o diversitate de prestări de servicii. Ridicarea calitativă a întregii activităţi în acest domeniu depinde intr-o mă­sură hotărîtoare de munca oame­nilor care lucrează în cooperaţia de consum şi meşteşugărească. Sunt numeroase unităţile comer­ciale de prestări de servicii care se bucură de aprecierea populaţiei. Analizînd însă mai profund toate laturile de servirii într-o localitate sau alta, se constată că în reţeaua unităţilor cooperaţiei de consum mai persistă deficienţe, mai cu sea­mă în ce priveşte slaba aprovizio­nare şi desfacere a bunurilor de larg consum, în păstrarea şi pre­zentarea mărfurilor, ca şi în reco­mandarea competentă a acestora. Ele se mai reflectă în neobţinerea rezultatelor scontate, în aplicarea anevoioasă a formelor avansate de comerţ, în nepriceperea conduce­rii gestiunilor şi uneori chiar în nedoritele prejudicii materiale a­­duse statului. Deficienţele amin­tite, precum şi altele sunt cauzate într-o măsură de numărul încă ri­dicat al lucrătorilor care nu au o calificare cerută pentru exercita­rea unui comerţ modern, a unor prestări de servicii pe măsura exi­genţelor populaţiei şi a posibilită­ţilor materiale existente. Evident că în ultimii 3—4 ani — ne spune tov. Vasile Opreapo­­pa, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor de consum — a existat o preocupare mai mare in domeniul calificării şi perfecţionă­rii lucrătorilor din cooperativele de consum. Au fost şcolarizaţi vînzători, cofetari, merceologi etc. Pentru lucrătorii­ din unităţi, fără a-i scoate de la locul de muncă, s-au organizat scurte cursuri şi instructaje, schimburi de expe­rienţă. Totuşi, raportat la nevoile actuale ale cooperativelor de con­sum şi avînd în vedere perspecti­vele de dezvoltare ale satelor în viitor, şcolarizarea şi celelalte for­me de pregătire ale lucrătorilor din sectorul de care ne ocupăm sunt încă sub nivelul cerinţelor. Insă nu luam este cert: reţeaua de şcoli în care in prezent se cali­fică un număr sporit de tineri din judeţul nostru, atit pentru unită­ţile comerciale, de alimentaţie pu­blică cit şi pentru cele de prestări de servicii, precum şi calificarea multor tineri la locul de muncă va determina ridicarea nivelului calitativ al activităţii deservirii populaţiei din mediul rural. Tre­buie însă să subliniem un alt fapt care în prezent afectează într-o măsură mai mică sau mai mare activitatea în sectorul cooperaţiei de consum de la sate. Este un lu­cru bine cunoscut că, cunoaşterea­­permanentă a tendinţelor pieţii, a cerinţelor populaţiei, perfecţiona­rea continuă a modului de deser­vire, aprovizionarea şi desfacerea fondului de marfă depind în pri­mul fună de nivelul de pregătire al conducerilor cooperativelor. Fără a diminua rezultatele obţinu­te pînă acum şi fără a ignora ca­lităţile unor conducători de uni­tăţi trebuie să recunoaştem că pregătirea unora este sub nivelul cerinţelor actuale. Există în re­ţeaua noastră vînzători, gestionari ale căror cunoştinţe economice, de specialitate, sunt superioare faţă de ale preşedinţilor de cooperati­ve, ale unor merceologi, contabili etc. Se înţelege de la sine, că în a­­semenea situaţie coordonarea uni­­tăţilor, ridicarea în general a ac­tivităţii de deservire e mai ane­ C. CROITORII (Continuare în pag. a 2-a) Alte manifestări consacrate semicentena­rului D Intr-o atmosferă entuziastă, sărbătorească, în sala de festivi­tăţi a Institutului pedagogic de 3 ani din localitate, a avut loc o serbare închinată actului Unirii Transilvaniei cu Ţara, de la 1 de­cembrie 1918. Serbarea a fost deschisă prin cuvîntul. tov. lector Aurel Gafea, de la catedra­­ de istorie a­­insti­tutului, care a vorbit despre­ actul istoric de la 1 decembrie 1918. A urmat­­ un program artistic compus din cîntece patriotice,, re­citări, muzică uşoară , şi­­instru­mentală. Şi-au dat concursul co­rul facultăţii de muzică şi­­ stu­denţi ai celorlalte facultăţi ale institutului. D In ziua de 29 noiembrie 1968, a avut loc la Casa de cul­tură din Reghin un reuşit specta­col artistic consacrat Unirii, sus­ţinut de noua formaţie a oraşu­lui, Ansamblul popular şi un grup de elevi de la Liceul nr. 2. Atit montajul literar-muzical: Lupta poporului român pentru unitatea statală (prezentat de elevii Li­ceului nr. 2), cîntecele corale, dansurile populare româneşti şi maghiare cit şi melodiile inter­­pretetate de orchestra populară şi soliştii vocali s-au bucurat de un deosebit succes. D­in sala festivă a Liceului „Unirea“ a avut loc o serbare şcolară la care au participat elevi şi cadre didactice. Despre însem­nătatea evenimentului a vorbit, tovarăşul Mircea Chinezu, direc­tor-adjunct al liceului, după care a urmat o serbare şcolară constînd intr-un montaj literar, recitări, cîntece corale şi dansuri popu­lare. După serbare s-a inaugurat o interesantă expoziţie în care sunt expuse fotocopii, cărţi şi reviste privitoare la unire, precum şi in­teresanta hartă cuprinzînd cele trei momente ale constituirii Sta­tului Naţional Român : încercarea de unire realizată de Mihai Vi­teazul, unirea Munteniei cu Mol­dova şi cea a Transilvaniei cu România.­­­­ serbare asemănătoare a a­­vut loc şi la Şcoala generală nr. 10 din Tg.-Mureş, precum şi la alte numeroase şcoli, cămine cul­turale, întreprinderi din județul nostru. Exponatele sunt cercetate cu interes

Next