Steaua Roşie, decembrie 1968 (Anul 19, nr. 286-312)
1968-12-01 / nr. 286
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Campionatul diviziei A de fotbal înaintea ultimei etape ratâne în fata ultimei etape a turului Diviziei A de fotbal. In această duminică de toamnă tîrzie sint programate cîteva partide interesante ale căror rezultate vor aduce, probabil, unele modificări in configuraţia clasamentului. După toate calculele, cea mai consolidată poziţie o are fruntaşa clasamentului — U.T.A. Intr-adevăr, pare puţin probabil ca echipa textiliştilor arădeni să nu cîştige (sau să nu facă măcar un meci egal) pe teren propriu, în compania Universităţii Cluj, iar „U" Craiova să învingă, la Bucureşti, pe Dinamo. Căci, numai în aceste cazuri, dacă s-arproduce ambele aceste răsturnări surprinzătoare, ar putea pierde U.T.A. poziţia de lider de toamnă, în favoarea echipei studenţilor craioveni. Dar e puţin probabil să se întîmple aşa! •In urma confruntărilor de azi se prevăd modificări mai ales în partea de mijloc a clasamentului, în rîndul echipelor care ocupă locurile 3—13, fiind departajate doar de 2puncte. Au şanse să ,,salte“ gazdele de azi — Politehnica, Dinamo Bucureşti, Dinamo Bacău, Progresul, Jiul, bineînţeles, dacă vor şti să folosească avantajul terenului propriu. AB.A., aflată pe onorabilul loc III, îmîlneşte la Piteşti pe FC. Argeş. Echipa gazdă, purtătoarea lanternei, va lupta cu disperare pentru a cîştiga acest meci, dar rămîne de văzut dacă tîrgumureşenii nu le vor încurca socotelile. In tot cazul, dacă A.S.A. reuşeşte să-şi adjudece punctele de la întrlnirea cu F. C. Argeş are toate şansele să încheie turul campionatului pe locul III. Etapa de azi va clarifica şi situaţia de la coada clasamentului. Dacă în frunte se află o echipă arădeană, pe ultimul loc, probabil tot o echipă din Arad se va găsi. Doar dacă Vagonul ar reuşi să câştige la Oradea meciul cu Crişul (pare puţin probabil !) sau A.S.A, ar învinge pe F. C. Argeş. Dar A încă doar câteva ore şi vom cunoaşte aproape totul despre prima parte a campionatului diviziei A ! Iată meciurile programate azi : Politehnica — Petrolul; Crişul — Vagonul; Dinamo Bacău — Steaua; Progresul—Farul; U.T.A. —„U“ Cluj; F. C. Argeș—A.S.A. Jiul — Rapid. Intîlnirea Dinamo Bucureşti — „U" Craiova are loc luni. E. LOB -------------------------------------------_ 8 DECEMBRIE 1968 CONCURS EXCEPTIONAL PRONOEXPRES „5 I 8 145“ Se atribuie autoturisme „VOLGA“, „DACIA 1100", „MOSKMCI 408" cu patru faruri si radio, „SKODA 1000 MB“ în număr nelimitat, 10 autoturisme prin tragere la sorți şi premii în bani. Cu 30 lei se participă la cele 10 extrageri, în total 100 numere. Aşteptăm măsuri La Şcoala generală nr. 10 din Tg.-Mureş, ca şi în alte şcoli, există un chioşc menit să asigure copiilor micul dejun în „pauza mare“. Numai că I.A.P.L. Cofetarul, de care aparţine chioşcul, il tratează ca pe o cenuşăreasă. Susţinem această afirmaţie prin următoarele argumente: 1. Deși chioșcul, conform craiului stabilit este deschis zilnic între orele 9—17, nu dispune nici de încălzire, nici de lumină electrică. 2. Prăjiturile proaspete sosesc adesea abia pe la ora prînzului, și nu înainte de pauza mare de la ora 10. 3. Adesea nu se respectă sortimentul de mărfuri cerut. (De exemplu la apă minerală, deşi bolnavele — internate la clinica de obstetrică-ginecologie din apropiere —, solicită apă minerală Bodoc, vînzătoarea le oferă invariabil „Biborţeni“ pentru că „asta a primit"). Sperăm că I.A.P.L. Cofetarul va îndulci situaţia chioşcului de la Şcoala generală nr. 10. N. ŞTEFAN MASA DE PRINZ (Fotó: C. SZÁSZ) — Tu eşti Michel? spuse Juve. — Uite şi pe Henri şi Leon! Apoi întorcindu-se spre Fandor explică: „Trei inspectori din brigada mobilă, dragul meu“. Agentul Michel întrebă: Ei bine şefule, ce s-a întîmplat? Era rîndul lui Juve să întrebe: „Cum ce s-a întîmplat, ce vrei să spui? — Nu veniţi din cetăţuia Frochot, şefuDe data asta Juve era în culmea mirării şi mirii printre dinţi: „Să vedem, zise el, să fim calmi. De unde vii Michel, de la prefectură? — Nu şefule, de la comssariatul sectorului 9. — Atunci de unde ştii că am fost în cetăţuia Frochot?“ Michel ripostă imediat. „Dumnezeule, dar văzîndu-vă aici'.'.'.' după afacerea asta__ — Despre ce afacere vorbeşti? Nu ştiu nimic. — Ei bine şefule.'.. eram de serviciu, toţi trei, pentru o razie care trebuia făcută azi dimineaţă la postul de poliţie din str- La Rochefoucauld, Leon, Henri şi cu mine■ Ori, acum 20 de minute, pe cînd moţăiam aşteptînd momentul plecării, a sunat telefonul şi ridicînd receptorul am auzit o voce de femeie întretăiată, înăbuşită, hîrîitoare care m-a întrebat dacă e intr-adevăr postul de poliţie şi care la răspunsul meu afirmativ mi-a cerut ajutorul strigînd: asasinul!! — Apoi, întrebă Juve. — Telefonista a tăiat comunicarea ■ . ■ — Ai făcut cercetări? — Da, șefule, era numărul 928—12, abonatul locuind în cetățuia Frochot și numindu-se doctor Chaleck ■ ■. — Ce-o fi asta?! După ce-l privi pe ziaristul pe care agentul nu-l cunoștea continuă: — Telefonista mi-a confirmat că persoana care a cerut legătura avea o voce ciudată, tremurătoare, înăbuşită... — Ei bine, sper că ai cerut din nou 928—12— Şi n-a răspuns nimeni, şefule. — Şi atunci v-aţi decis să veniţi aici■ — Da. şefule■ — Cred că ar trebui să ne grăbim căci dacă e vorba întradevăr de o crimă...“ Dar spre marea sa surpriză Juve nu se arăta grăbit. Polițistul mîrîia printre dinți cuvinte de neînțeles; deoată îl trase pe Fandor la o parte„Înțelegi ceva din toate astea? — Nimic! mărturisi Fandor. Dacă s-ar fi întîmplat ceva în cetățuia Frochot am fi auzit.. ■ — Evident!.. ■ Totuşi telefonul ■.“ Fandor propuse: „Să mergem să vedem. ■. — Da, răspunse Juve, trebuie să mergem-- Nu-mi miroase a bine.. Sintem prea mulţi, zise el- E inutil să atragem atenţia. Vino Michel, voi. Henri şi Leon, intoarceţi-vă la post şi fiţi gata să ne întîlniţi în caz de nevoie. Ajuns la uşa doctorului micul grup se opri. „Să sunăm, zise Juve-Apăsă prelung pe butonul soneriei care se auzi zbîrnîind în casa încă profund adormită- Trecură cîteva minute, nimeni nu mişca în casă- Juve îşi pierdu răbdarea„Ah, ah, exclamă el. Din nou apăsă pe buton producind o veritabilă alarmă ... De data asta cineva coborî în grabă, prin uşă o voce gravă şi plină întrebă: „Cine-i acolo, ce vreţi ? — Deschideţi, ordonă Juve ■ ■ ■ — Cu cine vreţi să vorbiţi? — Cu doctorul Chaleck- Deschideţi, poliţia ! ■ ■. — Poliţia! repetă invizibilul interlocutor, ce dracu vreţi cu mine? — O să vedeţi! răspunse agentul Michel, n-o să strigăm de aici! Doctorul Chaleck se hotărî să deschidă uşa„Ce vreţi cu mine? repetă el— S-a comis un asasinat- Am fost anunţaţi prin telefon şi am sosit • •. — Ce asasinat? Ei asta! ■ ■. Doar n-am un coșmarSă vedem! Intrați domnilor ... asasinat!... Dar pe cine ar fi putut asasina • ■ • locuiesc aici singur... — Să vedem, zise Juve, să nu pierdem timpul, doctore . E o poveste fantastică. O să vă explic imediat. In clipa asta înainte de toate trebuie să vedem toată casa din pod pînă în pivniţă... Cred că sînteţi conştient că avem intenţii cinstite?“ Doctorul Chaleck zîmbi„O, zise el, trăsăturile inspectorului Juve sînt prea cunoscute pentru ca ajuns în faţa lui să nu mă simt obligat de a mă pune totalmente la dispoziţia lui ■ • • Domnule Juve, sînteţi evident victima unei erori, dar în fine vizitaţi-mi casa dacă doriţi- Vă conduc.. .“ Conduşi de proprietar, Juve, Fandor şi agentul Michel parcurseră întreaga casă. — „Percheziţia dumneavoastră va fi imediat gata, declară doctorul Chaleck, mai urmează să vizitaţi baia, dormitorul şi camera mea de lucru. — Să vedem baia ■ ■ ■“ Baia a fost repede percheziţionată-Doctorul Chaleck şi poliţiştii ieşiră pe palier şi deschiseră uşa unei alte camere. „Cabinetul meu, anunţă el, dindu-se la o parte pentru a lăsa să treacă vizitatorii. Dar abia făcu Fandor un pas în cabinetul doctorului, acest cabinet de unde Juve şi el ieşiseră de cîteva minute, că o exclamaţie îngrozită îi scăpă: „Ah, dumnezeule, e oribil!.. .“ (VA URMA) A le?“ XII Un telefon neaşteptat Clădirea laboratorului uzinal de la I.R.U.M. Reghin Pregătirea lucrătorului care deserveşte satul (Urmare din pag. 1) voioasă, apar „goluri“ în aprovizionarea populaţiei, în lărgirea prestărilor de servicii etc. Nu contestăm cele relatate de interlocutorul nostru, dar, practic, nivelul de calificare şi perfecţionare a lucrătorilor din sectorul cooperaţiei de consum este sub aşteptări. Lipsa actuală de cadre cu pregătire necesară nu va putea fi acoperită într-o perioadă detimp scurtă dacă se va continua în ritmul de pînă acum. Conducătorii cooperativelor din unele comune nu-şi pun măcar problema de a-şi pregăti lucrătorii de care au absolută nevoie. Probabil aşteaptă să li se pregătească lucrători de altcineva, din comune îndepărtate şi care după ce sunt încadraţi stau o perioadă oarecare şi apoi pleacă în apropiere sau în localităţile de unde sunt. Astfel apare fluctuaţia de lucrători, rămîn „descoperite“ sau chiar închise uneori ateliere pentru prestări de servicii, deservirea populaţiei se face anevoios şi la un nivel calitativ necorespunzător. Am amintit mai sus faptul că, concomitent cu electrificarea satelor, obiectele de uz casnic (electrotehnice) au pătruns în număr sporit în casele ţăranilor. E şi firesc. Radioul, televizorul, maşina de spălat etc. au devenit obiectefamiliare şi indispensabile multor ţărani. Ce se întîmplă însă atunci cînd unei familii dintr-un sat oarecare (departe de oraşe) i se defectează televizorul, radioul etc.? Practic s-a constatat că se fac apeluri la un tractorist, mecanic din secţii de tractoare sau la un profesor de fizică dintr-o şcoală pentru a „repara" obiectele amintite. In cele mai multe cazuri „meseriaşii" amintiţi (fără a le ignora profesia) în loc să le repare, le strică mai rău. Ce face apoi posesorul televizorului sau radioului? Fie că îşi ia televizorul sau radioul şi călătoreşte cu autobuzul zeci de kilometri pentru a-l repara intr-un atelier orăşenesc sau aşteaptă sosirea lucrătorilor cooperativei meşteşugăreşti din Tg.-Mureş, Reghin etc., care se deplasează din cînd în cindi pe rute stabilite (fără a cuprinde bineînţeles toate satele) pentru a repara la faţa locului (dacă e posibil) ori ridică obiectele, aducîndu-le în atelier. Iată, aşadar, încă un sector de prestări de servicii care în prezent funcţionează deosebit de greoi şi nu reuşeşte să facă faţă necesităţilor actuale, şi mereu crescânde. Dintr-o convorbire cu tov. KissIuliu, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor meşteşugăreşti am desprins pe de o parte greutăţile actuale în domeniul reparaţiilor obiectelor electrotehnice şi de uz casnic, iar pe de altă parte, măsurile preconizate în această direcţie. Există mari greutăţi — ne spuneţiv. Kiss — în repararea operativă, fără întârziere a aparatelor de radio, televizoarelor etc. în satele îndepărtate de oraşe. Cîndvaam convenit cu conducerea U.J.C.C. ca cetăţenii cărora li se defectează obiectele amintite să le aducă la cea mai apropiată cooperativă de consum şi, de acolo, lucrătorii noştri care se deplasează cu maşina să le ridice pentru reparaţii. Iniţiativa n-a fost pusă în practică, au existat şi există încă discuţii în această problemă. Cert este că, cu numărul de ateliere şi cu cel al cadrelor de care dispunem nu putem face faţă cerinţelor. Din această cauză, o serie de cetăţeni sunt nevoiţi ori să-şi piardă timpul deplasîndu-se cu obiectele la atelierele noastre, ori să aştepte lucrătorii acestora. — Care sînt perspectivele în domeniul despre care discutăm? — In următorii ani, ţinînd cont de delimitarea actuală a localităţilor din mediul rural, de perspectiva lor de dezvoltare, avem un plan construcţii de complexe de deservire, ateliere şi amenajarea unor puncte de reparaţii. Mărimea acestor unităţi, serviciile pe care le vor presta vor fi în raport cu numărul populaţiei dintr-o localitate sau alta, cu posibilităţile de deplasare ale cetăţenilor din satele învecinate. Fireşte că, construirea complexelor şi atelierelor, punerea lor în funcţiune se va face treptat, în decurs de cîţiva ani. Dacă în privinţa construirii unor complexe şi ateliere în mediul rural de către cooperaţia meşteşugărească perspectivele simclare şi certe, nu la fel se prezintă ritmul şcolarizării şi pregătirii numărului de lucrători şi, în special, pentru prestări de servicii în sectorul de reparaţii al obiectelor de uz casnic. Cu alte cuvinte, şi U.J.C.M. tărăgănează de la an la an pregătirea cadrelor absolut necesare în sectoarele pentru prestările de servicii de care se ocupă. Prin îmbunătăţirea organizării administrativ-teritorială se asigură o dezvoltare mai rapidă, multilaterală şi armonioasă afiecărei localităţi. Legătura nemijlocită dintre U.J.C.C., U.J.C.M. şi unităţile din mediul rural subordonate acestora, permite aplicarea în practică a sarcinilor trasate de partid sectorului cooperaţiei de consum şi meşteşugăreşti privind extinderea sectorului prestărilor de servicii în toate comunele pentru satisfacerea cit mai completă a cerinţelor populaţiei săteşti. DUMINICA, 1 DECEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Vera Cruz. Progresul: filmul Mărturisirile unui domn cu cameră mobilată. Tineretului: filmul Vară capricioasă. Muncitoresc: filmul Răzbunarea haiducilor. Flacăra: filmul Leul african. Unirea: filmul Hatari. SIGHIŞOARA — Lumina: filmul Planeta maimuţelor. Tirnava: filmul Falsa liră de aur. LUDUŞ — Flacăra: filmul Alegere de asasini. IERNUT — Lumina: filmul Acţiunea „Zimbrul“. SÂRMAŞ — Popular: filmul Reîntoarcerea lui Surcouf. REGHIN — Patria: filmul Neînţelesul. Victoria: filmul In oraşul „S“. TÎRNĂVENI — Melodia: filmul Noaptea nunţii în ploaie. SOVATA — Doina: filmul Pasărea timpurie. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: filmul Cu toată viteza înainte. FÎNTÎNELE — Patria: filmul Eddie Chapman, agent secret. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: filmul Hocheiştii. LUNI, 2 DECEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Columna, seriile I—II (la orele 11, 15, 18, 21). Progresul: filmul înţeleptul de pe muntele blestemat. Tineretului: filmul Jurnalul unei femei în alb. Muncitoresc: filmul Vicontele plăteşte poliţa. Flacăra: filmul Alegere de asasini. Unirea: filmul Regele suedez. SIGHIŞOARA — Lumina: filmul Operaţiunea San Gennaro. Tirnava: filmul Falsa liră de aur. LUDUŞ — Flacăra: filmul Neînţelesul. IERNUT — Lumina: filmul Acţiunea „Zimbrul“. SÂRMAŞ — Popular: filmul Ultima noapte a copilăriei. REGHIN — Patria: filmul Nuntă la Malinovka. Victoria: filmul Căutaţi idolul. TÎRNĂVENI — Melodia: filmul Winnetou, partea a IlI-a. SOVATA — Doina: filmul Marysia şi Napoleon. SÎN. GEORGIU DE PĂDURE — Popular: filmul Eddie Chapman, agent secret. FÎNTÎNELE — Patria: filmul Taffy şi vânătorul. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: filmul French can-canaţia română, la ora 20, „O asemenea dragoste“, piesă de Pavel Kohout. ★ STUDENŢII INSTITUTULUI DE TEATRU din Tg.-Mureş prezintă în sala Studio, duminică, la ora 20, „Copiii soarelui“, piesă de Maxim Gorki. ★ TEATRUL DE STAT DE PĂPUŞI din Tg.Mureş, secţia maghiară, prezintă duminică, la ora 16, „Tigrişorul Petru“. DUMINICA, 1 DECEMBRIE 8.10 — Emisiune pentru copii şi şcolari; 10,00 — Ora satului; 11,00 — TV pentru specialiştii din agricultură; 11,30 — De strajă patriei; 12,00 — Fotbal: Progresul — Farul Constanţa. Rugbi: România — Franţa; 16,30 — Magazin duminical; In jurul orei 18,00 — hochei: U.R.S.S.— Canada; 19,00 — Telejurnalul de seară. Secvenţe filmate — Alba Iulia; 19,40 — Handbal feminin: România — Iugoslavia; 20,00 — Program folcloric; 20,30 — Televarietăţi; 21,30 — Film artistic: Darul de nuntă (premieră pe ţară); 23,00 — Telejurnalul de noapte. LUNI, 2 DECEMBRIE 14,00 — Fotbal: Dinamo Bucureşti — Universitatea Craiova; 17,35 — TV pentru specialiştii din industrie; 18,05 — Curs de limba franceză; 18,30 — Emisiune pentru tineret; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,45 — Invitaţie pentru sîmbătă (emisiune turistică); 20,00 — Zoo (film din viaţa animalelor); 20,25 — Magazin ştiinţific; 20,45 — Film artistic; Domnişoarele din Rochefort; 22,45 — Dialog despre cultură; 23,00 — Telejurnalul de noapte. TEATRU TEATRUL DE STAT din Tg.-Mureş, secţia maghiară, prezintă duminică, la ora 15.30 „Fraţi de arme", comedie după Honoré de Balzac, iar sec-V _______________ CONCERTE Luni, la ora 20, va avea loc concertul simfonic al orchestrei Filarmonicii de stat din Tg.Mureş. Dirijor: Henry Selbing, artist emerit. Solist: violoncelistul Daniil Safran (U.R.S.S.) (Duminică, la ora 11, concert educativ). Programarea operativă şi ritmicitatea producţiei (Urmare din pag. 1) Recent a luat fiinţă, pe lingă Comitetul judeţean de partid, cabinetul pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Cadrele tehnice şi economice din întreprindere îşi pun mari speranţe de ajutorul ce-l vor primi din partea cabinetului în rezolvarea proble- * melor dificile, Socotindu-1 o sursă permanentă de difuzare a noului în viaţa economică. Programarea operativă şi obţinerea unei ritmicităţi a producţiei este o treabă grea, dar nu imposibilă. Prin studierea permanentă a literaturii de specialitate, prin cunoaşterea aprofundată a specificului întreprinderii, se pot şi trebuie să se găsească posibilităţile unei programări corespunzătoare a procesului de producţie, asigurînd în acest fel reducerea continuă a ciclului de fabricaţie, accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, folosirea judicioasă a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, pentru a contribui în acest fel la ridicarea pe o treaptă superioară a eficienţei economice a întreprinderii. Mica publicitate — VÎND haină Astrahan damă. Adresaţi telefon: 26-08, după-amiază. Dr. Bruner Hary. — PIERDUT ochelari cu 13 dioptri. Fiind afectată vederea bolnavului, contra recompensă, rog a fi predaţi. Muntean Ioan, Tg.-Mureş str. Ştefan cel Mare nr. 23. U .PRODCOMPLEX TIRGU-MUREŞ nr.36 Telefon , angajează — urgent — — instalatori apă-gaz (cu autorizaţie), — și dogari. Informaţii suplimentare se pot obţine la Serviciul personal, telefon 59-41. ŞANTIERUL nr. 10 Tg.-Mureş, de pe lingă întreprinderea de instalaţii BUCUREŞTI ANGAJEAZĂ DE URGENŢA MUNCITORI PENTRU CALIFICAREA LA LOCUL DE MUNCA ÎN MESERIILE: — ELECTRICIENI; — CALORIFERIŞTI; — TINICHIGII DE VENTILAŢII. Durata şcolarizării 3 luni timp în care candidatul beneficiază de cazare gratuită şi un salar tarifar lunar de 714 lei. Condiţii de participare: candidaţii să împlinească virsta de 17 ani la 31 decembrie 1968 şi să fie absolvenţi ai şcolii generale de 7 sau 8 ani. După terminarea cursurilor, absolvenţii vor fi repartizaţi obligatoriu pe minimum 2 ani la dispoziţia şantierelor din judeţele: Mureş, Sibiu, Harghita, Cluj şi Hunedoara. Examenul de admitere va avea loc între 10 şi 15 decembrie a. c., din următoarele materii: MATEMATICA ŞI LIMBA ROMÂNĂ, scris şi oral. Înscrierile se fac pînă la data de 10 decembrie 1968, la Șantierul nr. 10 I.T.B. Tg.-Mureș, str. Gheorghe Doja nr. 300, telefon: 20-96.