Steaua Roşie, decembrie 1968 (Anul 19, nr. 286-312)

1968-12-01 / nr. 286

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Campionatul diviziei A de fotbal înaintea ultimei etape ratâ­ne în fata ultimei etape a turului Diviziei A de fotbal. In a­­ceastă duminică de toamnă tîrzie sint programate cîteva partide in­teresante ale căror rezultate vor­­ aduce, probabil, unele modificări in configuraţia clasamentului. După toate calculele, cea mai consolidată poziţie o are fruntaşa clasamentului — U.T.A. Intr-ade­văr, pare puţin probabil ca echipa textiliştilor arădeni să nu cîştige (sau să nu facă măcar un meci egal) pe teren propriu, în compa­nia Universităţii Cluj, iar „U" Craiova să învingă, la Bucureşti, pe Dinamo. Căci, numai în aceste cazuri, dacă s-ar­­produce ambele aceste­ răsturnări surprinzătoare, ar putea pierde U.T.A. poziţia de lider de toamnă, în favoarea echi­pei studenţilor craioveni. Dar e puţin probabil să se întîmple aşa! •In urma confruntărilor de azi se prevăd modificări mai ales în partea de mijloc a clasamentului, în rîndul echipelor care ocupă locurile 3—13, fiind departajate doar de 2­­puncte. Au şanse să ,,salte“ gazdele de azi — Politeh­nica, Dinamo Bucureşti, Dinamo Bacău, Progresul, Jiul, bineînţeles, dacă vor şti să folosească avanta­jul terenului propriu. AB.A., aflată pe onorabilul loc III, îmîlneşte la Piteşti pe F­­C. Argeş. Echipa gazdă, purtătoarea lanternei, va lupta cu disperare pentru a cîştiga acest meci, dar rămîne de văzut dacă tîrgumure­­şenii nu le vor încurca socotelile. In tot cazul, dacă A.S.A. reuşeşte să-şi adjudece punctele de la în­­trlnirea cu F. C. Argeş are toate şansele să încheie turul campio­natului pe locul III. Etapa de azi va clarifica şi si­tuaţia de la coada clasamentului. Dacă în frunte se află o echipă arădeană, pe ultimul loc, proba­bil tot o echipă din Arad se va găsi. Doar dacă Vagonul ar reuşi să câştige la Oradea meciul cu Crişul (pare puţin probabil !) sau A.S.A, ar învinge pe F. C. Argeş. Dar A încă doar câteva ore şi vom cunoaşte aproape totul des­pre prima parte a campionatului diviziei A ! Iată meciurile programate azi : Politehnica — Petrolul; Crişul — Vagonul; Dinamo Bacău — Steaua; Progresul—Farul; U.T.A. —„U“ Cluj; F. C. Argeș—A.S.A.­ Jiul — Rapid. Intîlnirea Dinamo Bucureşti — „U" Craiova are loc luni. E. LOB -------------------------------------------_ 8 DECEMBRIE 1968 CONCURS EXCEPTIONAL PRONOEXPRES „5 I­ 8 1­­45“ Se atribuie autoturisme „VOL­­GA“, „DACIA 1100", „MOSK­­MCI 408" cu patru faruri si ra­­dio, „SKODA 1000 MB“ în nu­măr nelimitat, 10 autoturisme prin tragere la sorți şi premii în bani. Cu 30 lei se participă la cele 10 extrageri, în total 100 nu­­mere. Aşteptăm măsuri La Şcoala generală nr. 10 din Tg.-Mureş, ca şi în alte şcoli, există un chioşc menit să asi­gure copiilor micul dejun în „pauza mare“. Numai că I.A.P.L. Cofetarul, de care apar­ţine chioşcul, il tratează ca pe o cenuşăreasă. Susţinem această afirmaţie prin următoarele ar­gumente: 1. Deși chioșcul, conform cra­iului stabilit este deschis zilnic între orele 9—17, nu dispune nici de încălzire, nici de lumină electrică. 2. Prăjiturile proaspete sosesc adesea abia pe la ora prînzului, și nu înainte de pauza mare de la ora 10. 3. Adesea nu se respectă sor­timentul de mărfuri cerut. (De exemplu la apă minerală, deşi bolnavele — internate la clini­ca de obstetrică-ginecologie din apropiere —, solicită apă mine­rală Bodoc, vînzătoarea le ofe­ră invariabil „Biborţeni“ pentru că „asta a primit"). Sperăm că I.A.P.L. Cofetarul va îndulci situaţia chioşcului de la Şcoala generală nr. 10. N. ŞTEFAN MASA DE PRINZ (Fotó: C. SZÁSZ) — Tu eşti Michel? spuse Juve. — Uite şi pe Henri şi Leon! Apoi întorcindu-se spre Fandor explică: „Trei inspectori din brigada mobilă, dragul meu“. Agentul Michel întrebă: Ei bine şefule, ce s-a întîmplat? Era rîndul lui Juve să întrebe: „Cum ce s-a întîmplat, ce vrei să spui? — Nu veniţi din cetăţuia Frochot, şefu­De data asta Juve era în culmea miră­rii şi mirii printre dinţi: „Să vedem, zise el, să fim calmi. De unde vii Michel, de la prefectură? — Nu şefule, de la comssariatul secto­rului 9. — Atunci de unde ştii că am fost în ce­tăţuia Frochot?“ Michel ripostă imediat. „Dumnezeule, dar văzîndu-vă aici'.'.'.' după afacerea asta__ — Despre ce afacere vorbeşti? Nu ştiu nimic. — Ei bine şefule.'.. eram de serviciu, toţi trei, pentru o razie care trebuia făcu­tă azi dimineaţă la postul de poliţie din str- La Rochefoucauld, Leon, Henri şi cu mine■ Ori, acum 20 de minute, pe cînd mo­ţăiam aşteptînd momentul plecării, a su­nat telefonul şi ridicînd receptorul am auzit o voce de femeie întretăiată, înăbu­şită, hîrîitoare care m-a întrebat dacă e intr-adevăr postul de poliţie şi care la răs­punsul meu afirmativ mi-a cerut ajutorul strigînd: asasinul!! — Apoi, întrebă Juve. — Telefonista a tăiat comunicarea ■ . ■ — Ai făcut cercetări? — Da, șefule, era numărul 928—12, a­­bonatul locuind în cetățuia Frochot și nu­­mindu-se doctor Chaleck ■ ■. — Ce-o fi asta?! După ce-l privi pe ziaristul pe care a­­gentul nu-l cunoștea continuă: — Telefonista mi-a confirmat că per­soana care a cerut legătura avea o voce ciudată, tremurătoare, înăbuşită... — Ei bine, sper că ai cerut din nou 928—12­— Şi n-a răspuns nimeni, şefule. — Şi atunci v-aţi decis să veniţi aici■ — Da. şefule■ — Cred că ar trebui să ne grăbim căci dacă e vorba întradevăr de o crimă...“ Dar spre marea sa surpriză Juve nu se arăta grăbit. Polițistul mîrîia printre dinți cuvinte de neînțeles; deoa­tă îl trase pe Fandor la o parte­„Înțelegi ceva din toate astea? — Nimic! mărturisi Fandor. Dacă s-ar fi întîmplat ceva în cetățuia Frochot am fi auzit.. ■ — Evident!.. ■ Totuşi telefonul ■.­“ Fandor propuse: „Să mergem să vedem. ■. — Da, răspunse Juve, trebuie să mer­gem-- Nu-mi miroase a bine­.. Sintem­ prea mulţi, zise el- E inutil să atragem a­­tenţia. Vino Michel, voi. Henri şi Leon, in­­toarceţi-vă la post şi fiţi gata să ne întîl­­niţi în caz de nevoie. Ajuns la uşa doctorului micul grup se opri. „Să sunăm, zise Juve-Apăsă prelung pe butonul soneriei care se auzi zbîrnîind în casa încă profund a­­dormită- Trecură cîteva minute, nimeni nu mişca în casă- Juve îşi pierdu răbda­rea­„Ah, ah, exclamă el. Din nou apăsă pe buton producind o ve­ritabilă alarmă ... De data asta cineva coborî în grabă, prin uşă o voce gravă şi plină întrebă: „Cine-i acolo, ce vreţi ? — Deschideţi, ordonă Juve ■ ■ ■ — Cu cine vreţi să vorbiţi? — Cu doctorul Chaleck- Deschideţi, po­liţia ! ■ ■. — Poliţia! repetă invizibilul interlocu­tor, ce dracu vreţi cu mine? — O să vedeţi! răspunse agentul Mi­chel, n-o să strigăm de aici! Doctorul Chaleck se hotărî să deschidă uşa­„Ce vreţi cu mine? repetă el­— S-a comis un asasinat- Am fost anun­ţaţi prin telefon şi am sosit • •. — Ce asasinat? Ei asta! ■ ■. Doar n-am un coșmarSă vedem! Intrați domni­lor ... asasinat!... Dar pe cine ar fi pu­tut asasina • ■ • locuiesc aici singur... — Să vedem, zise Juve, să nu pierdem timpul, doctore . E o poveste fantastică. O să vă explic imediat. In clipa asta înain­te de toate trebuie să vedem toată casa din pod pînă în pivniţă... Cred că sînteţi conştient că avem intenţii cinstite?“ Doctorul Chaleck zîmbi­„O, zise el, trăsăturile inspectorului Ju­ve sînt prea cunoscute pentru ca ajuns în faţa lui să nu mă simt obligat de a mă pune totalmente la dispoziţia lui ■ • • Domnule Juve, sînteţi evident victima unei erori, dar în fine vizitaţi-mi casa dacă doriţi- Vă conduc.. .“ Conduşi de proprietar, Juve, Fandor şi agentul Michel parcurseră întreaga casă. — „Percheziţia dumneavoastră va fi imediat gata, declară doctorul Chaleck, mai urmează să vizitaţi baia, dormitorul şi camera mea de lucru. — Să vedem baia ■ ■ ■“ Baia a fost repede percheziţionată-­Doc­torul Chaleck şi poliţiştii ieşiră pe palier şi deschiseră uşa unei alte camere. „Cabinetul meu, anunţă el, dindu-se la o parte pentru a lăsa să treacă vizitatorii. Dar abia făcu Fandor un pas în cabine­tul doctorului, acest cabinet de unde Ju­ve şi el ieşiseră de cîteva minute, că o ex­clamaţie îngrozită îi scăpă: „Ah, dumnezeule, e oribil!.. .“ (VA URMA) A­ le?“ XII Un telefon neaşteptat Clădirea laboratorului uzinal de la I.R.U.M. Reghin Pregătirea lucrătorului care deserveşte satul (Urmare din pag. 1) voioasă, apar „goluri“ în aprovi­zionarea populaţiei, în lărgirea prestărilor de servicii etc. Nu contestăm cele relatate de interlocutorul nostru, dar, prac­tic, nivelul de calificare şi perfec­ţionare a lucrătorilor din sectorul cooperaţiei de consum este sub aşteptări. Lipsa actuală de cadre cu pregătire necesară nu va putea fi acoperită într-o perioadă de­­timp scurtă dacă se va continua în ritmul de pînă acum. Conducă­torii cooperativelor din unele co­mune n­u-şi pun măcar problema de a-şi pregăti lucrătorii de care au absolută nevoie. Probabil aş­teaptă să li se pregătească lucră­tori de altcineva, din comune în­depărtate şi care după ce sunt în­cadraţi stau o perioadă oarecare şi apoi pleacă în apropiere sau în localităţile de unde sunt. Astfel a­­pare fluctuaţia de lucrători, ră­­mîn „descoperite“ sau chiar închi­se uneori ateliere pentru prestări de servicii, deservirea populaţiei se face anevoios şi la un nivel ca­litativ necorespunzător. Am amintit mai sus faptul că, concomitent cu electrificarea sate­lor, obiectele de uz casnic (elec­trotehnice) au pătruns în număr sporit în casele ţăranilor. E şi fi­resc. Radioul, televizorul, maşina de spălat etc. au devenit obiecte­­familiare şi indispensabile multor ţărani. Ce se întîmplă însă atunci cînd unei familii dintr-un sat oa­recare (departe de oraşe) i se de­fectează televizorul, radioul etc.? Practic s-a constatat că se fac a­­­peluri la un tractorist, mecanic din secţii de tractoare sau la un pro­fesor de fizică dintr-o şcoală pen­tru a „repara" obiectele amintite. In cele mai multe cazuri „mese­riaşii" amintiţi (fără a le ignora profesia) în loc să le repare, le strică mai rău. Ce face apoi pose­sorul televizorului sau radioului? Fie că îşi ia televizorul sau radioul şi călătoreşte cu autobuzul zeci de kilometri pentru a-l repara intr-un atelier orăşenesc sau aşteaptă so­sirea lucrătorilor cooperativei meşteşugăreşti din Tg.-Mureş, Re­ghin etc., care se deplasează din cîn­d în cindi pe rute stabilite (fără a cuprinde bineînţeles toate sate­le) pentru a repara la faţa locului (dacă e posibil) ori ridică obiecte­le, aducîndu-le în atelier. Iată, a­­şadar, încă un sector de prestări de servicii care în prezent func­ţionează deosebit de greoi şi nu reuşeşte să facă faţă necesităţilor actuale, şi mereu crescânde. Dintr-o convorbire cu tov. Kiss­­Iuliu, preşedintele Uniunii jude­ţene a cooperativelor meşteşugă­reşti am desprins pe de o parte greutăţile actuale în domeniul reparaţiilor obiectelor electroteh­nice şi de uz casnic, iar pe de altă parte, măsurile preconizate în a­­ceastă direcţie. Există mari greu­tăţi — ne spune­­ţiv. Kiss — în repararea operativă, fără întârzie­re a aparatelor de radio, televi­zoarelor etc. în satele îndepărtate de oraşe. Cîndva­­am convenit cu conducerea U.J.C.C. ca cetăţenii cărora li se defectează obiectele amintite să le aducă la cea mai a­­propiată cooperativă de consum şi, de acolo, lucrătorii noştri care se deplasează cu maşina să le ri­dice pentru reparaţii. Iniţiativa n-a fost pusă în practică, au exis­tat şi există încă discuţii în aceas­tă problemă. Cert este că, cu nu­mărul de ateliere şi cu cel al ca­drelor de care dispunem nu pu­tem face faţă cerinţelor. Din a­­ceastă cauză, o serie de cetăţeni sunt nevoiţi ori să-şi piardă timpul deplasîndu-se cu obiectele la ate­lierele noastre, ori să aştepte lu­crătorii acestora. — Care sînt perspectivele în domeniul despre care discutăm? — In următorii ani, ţinînd cont de delimitarea actuală a localită­ţilor din mediul rural, de perspec­tiva lor de dezvoltare, avem un plan construcţii de complexe de deservire, ateliere şi amenajarea unor puncte de reparaţii. Mărimea acestor unităţi, serviciile pe care le vor presta vor fi în raport cu numărul populaţiei dintr-o locali­tate sau alta, cu posibilităţile de deplasare ale cetăţenilor din sa­tele învecinate. Fireşte că, con­struirea complexelor şi atelierelor, punerea lor în funcţiune se va fa­ce treptat, în decurs de cîţiva ani. Dacă în privinţa construirii u­­nor complexe şi ateliere în me­diul rural de către cooperaţia meş­teşugărească perspectivele sim­­­clare şi certe, nu la fel se prezintă ritmul şcolarizării şi pregătirii numărului de lucrători şi, în spe­cial, pentru prestări de servicii în sectorul de reparaţii al obiectelor de uz casnic. Cu alte cuvinte, şi U.J.C.M. tărăgănează de la an la an pregătirea cadrelor absolut ne­cesare în sectoarele pentru pres­tările de servicii de care se o­­cupă. Prin îmbunătăţirea organizării administrativ-teritorială se asigu­ră o dezvoltare mai rapidă, multi­laterală şi armonioasă a­­fiecărei localităţi. Legătura nemijlocită dintre U.J.C.C., U.J.C.M. şi uni­tăţile din mediul rural subordo­nate acestora, permite aplicarea în practică a sarcinilor trasate de partid sectorului cooperaţiei de consum şi meşteşugăreşti privind extinderea sectorului prestărilor de servicii în toate comunele pen­tru satisfacerea cit mai completă a cerinţelor populaţiei săteşti. DUMINICA, 1 DECEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Vera Cruz. Pro­gresul: filmul Mărturisirile unui domn cu came­ră mobilată. Tineretului: filmul Vară capricioa­să. Muncitoresc: filmul Răzbunarea haiducilor. Flacăra: filmul Leul african. Unirea: filmul Ha­tari. SIGHIŞOARA — Lumina: filmul Planeta maimuţelor. Tirnava: filmul Falsa liră de aur. LUDUŞ — Flacăra: filmul Alegere de asasini. IERNUT — Lumina: filmul Acţiunea „Zimbrul“. SÂRMAŞ — Popular: filmul Reîntoarcerea lui Surcouf. REGHIN — Patria: filmul Neînţelesul. Victoria: filmul In oraşul „S“. TÎRNĂVENI — Melodia: filmul Noaptea nunţii în ploaie. SOVA­­TA — Doina: filmul Pasărea timpurie. SÎNGEOR­­GIU DE PĂDURE — Popular: filmul Cu toată viteza înainte. FÎNTÎNELE — Patria: filmul Ed­die Chapman, agent secret. MIERCUREA NIRA­­JU­LUI — Nirajul: filmul Hocheiştii. LUNI, 2 DECEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Columna, seriile I—II (la orele 11, 15, 18, 21). Progresul: filmul înţeleptul de pe muntele blestemat. Tineretului: filmul Jurnalul unei femei în alb. Muncitoresc: filmul Vicontele plăteşte poliţa. Flacăra: filmul Alegere de asasini. Unirea: filmul Regele suedez. SIGHIŞOARA — Lumina: filmul Operaţiunea San Gennaro. Tirnava: filmul Falsa liră de aur. LUDUŞ — Flacăra: filmul Neînţelesul. IERNUT —­ Lumina: filmul Acţiunea „Zimbrul“. SÂRMAŞ — Popular: filmul Ultima noapte a copilăriei. REGHIN — Patria: filmul Nuntă la Malinovka. Victoria: filmul Căutaţi idolul. TÎRNĂVENI — Melodia: filmul Winnetou, partea a IlI-a. SOVA­­TA — Doina: filmul Marysia şi Napoleon. SÎN. GEORGIU DE PĂDURE — Popular: filmul Ed­die Chapman, agent secret. FÎNTÎNELE — Pa­tria: filmul Taffy şi vânătorul. MIERCUREA NI­­RAJULUI — Nirajul: filmul French can-cana­ţia română, la ora 20, „O asemenea dragoste“, piesă de Pavel Kohout. ★ STUDENŢII INSTITUTULUI DE TEATRU din Tg.-Mureş prezintă în sala Studio, duminică, la ora 20, „Copiii soarelui“, piesă de Maxim Gorki. ★ TEATRUL DE STAT DE PĂPUŞI din Tg.­­Mureş, secţia maghiară, prezintă duminică, la ora 16, „Tigrişorul Petru“. DUMINICA, 1 DECEMBRIE 8.10 — Emisiune pentru copii şi şcolari; 10,00 — Ora satului; 11,00 — TV pentru specialiştii din agricultură; 11,30 — De strajă patriei; 12,00 — Fotbal: Progresul — Farul Constanţa. Rugbi: România — Franţa; 16,30 — Magazin du­minical; In jurul orei 18,00 — hochei: U.R.S.S.— Canada; 19,00 — Telejurnalul de seară. Secvenţe filmate — Alba Iulia; 19,40 — Handbal feminin: România — Iugoslavia; 20,00 — Program fol­cloric; 20,30 — Televarietăţi; 21,30 — Film ar­tistic: Darul de nuntă (premieră pe ţară); 23,00 — Telejurnalul de noapte. LUNI, 2 DECEMBRIE 14,00 — Fotbal: Dinamo Bucureşti — Universi­tatea Craiova; 17,35 — TV pentru specialiştii din industrie; 18,05 — Curs de limba franceză; 18,30 — Emisiune pentru tineret; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,45 — Invitaţie pentru sîmbătă (e­­misiune turistică); 20,00 — Zoo (film din viaţa animalelor); 20,25 — Magazin ştiinţific; 20,45 — Film artistic; Domnişoarele din Rochefort; 22,45 — Dialog despre cultură; 23,00 — Telejurnalul de noapte. TEATRU TEATRUL DE STAT din Tg.-Mureş, secţia ma­ghiară, prezintă duminică, la ora 15.30 „Fraţi de arme", comedie după Honoré de Balzac, iar sec-V ___­____________ CONCERTE Luni, la ora 20, va avea loc concertul simfo­nic al orchestrei Filarmonicii de stat din Tg.­­Mureş. Dirijor: Henry Selbing, artist emerit. So­list: violoncelistul Daniil Safran (U.R.S.S.) (Du­minică, la ora 11, concert educativ). Programarea operativă şi ritmicitatea producţiei (Urmare din pag. 1) Recent a luat fiinţă, pe lingă Comitetul judeţean de partid, cabi­netul pentru organizarea ştiinţifi­că a producţiei şi a muncii. Cadre­le tehnice şi economice din între­prindere îşi pun mari­ speranţe de ajutorul ce-l vor primi din partea cabinetului în rezolvarea proble- * melor dificile, Socotindu-1 o sursă permanentă de difuzare a noului în viaţa economică. Programarea operativă şi obţi­nerea unei ritmicităţi a producţiei este o treabă grea, dar nu imposi­bilă. Prin studierea permanentă a literaturii de specialitate, prin cu­noaşterea aprofundată a specificu­lui întreprinderii, se pot şi tre­buie să se găsească posibilităţile unei programări corespunzătoare a procesului de producţie, asigu­­rînd în acest fel reducerea conti­nuă a ciclului de fabricaţie, acce­lerarea vitezei de rotaţie a mijloa­celor circulante, folosirea judicioa­să a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, pentru a contri­bui în acest fel la ridicarea pe o treaptă superioară a eficienţei e­­conomice a întreprinderii. Mica publicitate — VÎND haină Astrahan da­mă. Adresaţi telefon: 26-08, du­­pă-amiază. Dr. Bruner Hary. — PIERDUT ochelari cu 13 dioptri. Fiind afectată vederea bolnavului, contra recompensă, rog a fi predaţi. Muntean Ioan, Tg.-Mureş str. Ştefan cel Mare nr. 23. U .PRODCOMPLEX TIRGU-MUREŞ nr.36 Te­lefon , angajează — urgent — — instalatori apă-gaz (cu autorizaţie), — și dogari. Informaţii suplimentare se pot obţine la Serviciul personal, telefon 59-41. ŞANTIERUL nr. 10 Tg.-Mureş, de pe lingă întreprinderea de instalaţii BUCUREŞTI ANGAJEAZĂ DE URGENŢA MUNCITORI PENTRU CALI­FICAREA LA LOCUL DE MUNCA ÎN MESERIILE: — ELECTRICIENI; — CALORIFERIŞTI; — TINICHIGII DE VENTILAŢII. Durata şcolarizării 3 luni timp în care candidatul be­neficiază de cazare gratuită şi un salar tarifar lunar de 714 lei. Condiţii de participare: candidaţii să împlinească virsta de 17 ani la 31 decembrie 1968 şi să fie absolvenţi ai şcolii generale de 7 sau 8 ani. După terminarea cursurilor, absol­venţii vor fi repartizaţi obligatoriu pe minimum 2 ani la dispoziţia şantierelor din judeţele: Mureş, Sibiu, Harghita, Cluj şi Hunedoara. Examenul de admitere va avea loc între 10 şi 15 decembrie a. c., din următoarele materii: MATEMATICA ŞI LIMBA ROMÂNĂ, scris şi oral. Înscrierile se fac pînă la data de 10 decembrie 1968, la Șantierul nr. 10 I.T.B. Tg.-Mureș, str. Gheorghe Doja nr. 300, telefon: 20-96.

Next