Steaua Roşie, ianuarie 1969 (Anul 20, nr. 1-25)

1969-01-03 / nr. 1

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Ce vă propuneţi să realizaţi în anul 1969? Iată-ne la început de nou an. Anul 1969 are o deosebit de mare importanţă pentru înfăptuirea cin­cinalului, a măreţului progrem e­­laborat de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a partidu­lui nostru. Este anul sărbătoririi unui sfert de veac de la eliberarea patriei de sub jugul fascist, este anul pregătirii pentru întîmpinarea celui de-al X-lea Congres al Parti­dului Comunist Român. Oamenii muncii din întreaga ţară au primit cu multă însufleţire chemările la întrecere ale conferinţelor de par­tid a municipiului Bucureşti şi a organizaţiei judeţene Timiş a P.C.R., angajîndu-se să obţină în anul 1969 realizări cit mai de sea­mă în toate domeniile de activi­tate. „Ce vă propuneţi să realizaţi în anul 1969?“. La această întrebare, pusă la început de an, ne răspund tovarăşii: BALÁZS LUDOVIC, vicepreşe­dinte al Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc Re­ghin: — In centrul preocupărilor noastre, în cursul anului 1969, va sta ridicarea nivelului edilitar­­gospodăresc al oraşului. Avem de­ja un proiect, un detaliu de siste­matizare pentru strada Pomilor, vizavi de Liceul nr. 1, unde anul acesta se vor construi 330 de apar­tamente confort III şi IV. Din a­­cestea, 180 vor fi garsoniere, 105 apartamente cu cite două camere şi dependinţe şi 45 de apartamente cu cite trei camere şi dependinţe. Lucrările de construcţie la un bloc cu 60 de apartamente au început nici în cursul anului 1968. Urmea­ză ca, în scurt timp, combinatul să perfecteze formele pentru 120 de apartamente. Și în acest an, eforturile noastre sunt îndreptate spre modernizarea străzilor,­­şi în special a celor late­rale. Ne-am propus să refacem străzile Gării, de la gară spre Ide­­eia, Mihail Eminescu, Bucegi, Toamnei, Ierbuşului şi altele. De asemenea, vom amenaja în cartie­rul Apali­na 700 metri de tro­tuare. — In răspunsul adunării activu­lui Comitetului judeţean de par­tid, dat la chemările conferinţelor organizaţiilor de partid ale muni­cipiului Bucureşti şi a judeţului Timiş se arată că anul acesta în localităţile judeţului se vor execu­ta, prin muncă patriotică, lucrări de înfrumuseţare şi gospodărire în valoare de 50 milioane lei. Ce v-aţi propus în această direcţie? — Noi ne-am propus să realizăm lucrări în valoare de peste 3.200.000 lei. Astfel, cu sprijinul maselor largi de cetăţeni, vom continua modernizarea străzii Mi­­hai Viteazul, amenajînd aici, pe ambele părţi, spaţii verzi, schim­­bind prin aceasta complet înfăţi­şarea acestei părţi a oraşului. V­om continua modernizarea străzii Ier­­buş şi acţiunea de plantare a po­milor şi arbuştilor ornamentali. In toamnă am plantat, cu sprijinul deputaţilor şi al tineretului, 1.900 de arbori ornamentali, iar în pri­măvară vom planta circa 1.500 de trandafiri pitici, care îi avem deja. Am vrea însă ca populaţia oraşului să dea dovadă de mai multă grijă faţă de arborii şi arbuştii plantaţi în parcuri şi zonele verzi. IOAN BOTA, preşedintele coo­perativei de producţie meşteşugă­rească „Progresul“ din Reghin: „ Cooperativa noastră, prin cele 42 de unităţi, din care 40 pentru prestări­ de servicii, a realizat pla­nul pe 1968 la 28 decembrie. înca­sările din prestările de servicii au depăşit cu 14,3 la sută pe cele din 1967,­ producţia marfă vîndută şi încasată cu 23,5 la sută, iar livră­rile pentru export cu 11,1 la sută. Planul pe anul 1969 prevede o creştere de 3 milioane lei la pro­ducţia marfă şi de 1,8 milioane lei la încasări din prestările de servi­cii. — Ce v-aţi propus să faceţi pen­tru realizarea sarcinilor sporite? — In primul rind, vom milita pentru continua îmbunătăţire a calităţii lucrărilor, pentru creşte­rea operativităţii în deservirea populaţiei. In unităţile de comandă vom introduce noi modele de în­călţăminte şi de confecţii. încă în cursul acestei luni, în cartierul ler­­nuţeni vom da în folosinţă un ate­lier de tîmplărie pentru confecţio­narea mobilei la comandă. Pînă la 1 februarie vom deschide în oraş un magazin de prezentare şi de desfacere a mărfurilor pe care le produce cooperativa, precum şi o unitate pentru închirierea articole­lor de uz casnic şi a articolelor sportive. PETRU­­ TRUŢA, directorul O.C.L. Mixt Reghin: — Sarcinile planului pe 1969 sînt mobilizatoa­re, la desfacere prezentînd o creş­tere de 8,6 la sută faţă de planul pe anul 1968 şi de 5,4 la sută faţă de realizările preliminarii din 1968. Ţinind cont de creşterea venituri­lor populaţiei — după cum a re­ieşit din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie — vedem asigurată realizarea planului. Se cere însă din partea tuturor lucră­torilor din unităţile de desfacere mai multă preocupare pentru pre­zentarea şi desfacerea mărfurilor, pentru o cit mai bună servire a cumpărătorilor. Ne-am propus ca anul acesta să deschidem mai mul­te unităţi de desfacere. Astfel, încă în primele zile ale acestei luni, vom deschide o cofetărie, „Miori­ţa“, în Piaţa Lenin. In strada Mi­­hai Viteazul vom amenaja un ma­gazin de încălţăminte pentru băr­baţi, iar în Piaţa Lenin o unitate pentru desfacerea ciorapilor. De a­­semenea, magazinul de jucării va fi mutat într-un local corespunză­tor, dotat cu mobilier nou. Vom moderniza şi merceria nr. 112 din Piaţa Lenin, iar în strada Mihai Viteazul vom deschide o plăcintă­rie. Pentru toate acestea avem do­cumentaţia întocmită, urmînd doar deschiderea finanţării. Am solicita mai mult sprijin privind aprovizio­narea cu materiale de construcţie şi contractarea lucrărilor de ame­najări. Părerea noastră e că aceste lucrări ar putea fi executate în bune condiţii de întreprinderea de gospodărire comunală şi locativă din oraş. — Printre angajamentele cuprin­se în răspunsul adunării activului Comitetului judeţean de partid la chemările la întrecere figurează şi livrarea pentru fondul pieţii, su­plimentar, a unui volum de măr­furi în valoare de 10 milioane lei. Ce aşteptaţi din partea industriei? — Am fi deosebit de satisfăcuţi, şi nu numai noi, ci şi cumpărăto­rii, dacă colectivele de muncă din întreprinderi ar livra suplimentar cantităţi cît mai mari de cărămidă, ţiglă, cherestea răşinoase, bile ma­nele şi alte materiale de construc­ţie. In anul 1968 au fost unele go­luri în aprovizionare şi în privinţa încălţămintei. Aşteptăm mai mul­te modele de încălţăminte pentru bărbaţi, femei şi copii şi, în spe­cial, unele articole de serie mică. De­­ asemenea, am vrea ca anul a­­cesta să primim mai multe sobe emailate, pentru care cerem ajuto­rul industriei. P. URMENIŞANU BUCURIE UNANIMĂ La complexul comercial nou, elegant, cu o luminăţie inte­rioară curcubeică, intră şi ies cumpărători. In curtea şcolii mari s-au adunat cîţiva copii. Au venit la şcoala lor nouă şi in timpul vacanţei. Le este dra­gă. Din împrejurimi vine miros de pămint jilav, de var şi mor­tar. Pe zidurile unui bloc ce se înalţă cu alte şi alte rînduri de cărămizi circulă oameni, care, din cînd în and, fac semne ui­nei macarale ce ridică domol legături de prefabricate din be­ton spre ultimul nivel. Din inte­riorul altei clădiri, cu unspre­zece nivele, se aude, prin gea­murile deschise ici şi colo, su­netul „ieşit“ din ascuţişul rin­delelor cu care dulgherii raş­­chetează parchetul noilor apar­tamente. Peste tot se lucrează cu spor. Se lucrează astfel de aproape doi ani şi jumătate de cînd într-un colţ al municipiu­lui Tirgu-Mureş a început con­strucţia unui nou şi mare cvar­tal de locuinţe şi căruia i s-a dat un nume de rezonanţă: „Tudor Vladimirescu". In anul i care am intrat, constructorii o vor contura (deocamdată) de­finitiv. Acum, în zecile de blo­cări construite într-un timp re­cord locuiesc peste 2.100 de familii, iar în cele care acum se află în diferite stadii de lu­cru vor mai locui încă aproape 200 de familii. Mii de oameni în apartamente moderne, con­fortabile, care la un loc alcă­tuiesc parcă un adevărat oră­şel. Un orăşel în care omul are totul la dispoziţie: unităţi co­merciale, şcoală, mijloace de transport auto şi altele. In nu­mai doi ani, mii de tirgumure­­şe­ni au populat un cartier nou, se bucură, ca şi alţii, din alte cartiere, tot noi, de bineface­rile socialismului, de noul stil de viaţă, mereu prosper şi a­­vintat, generator de mari sa­tisfacţii şi bucurii. In cvartalul Tudor Vladimi­­rescu, locatarii se întilnesc a­­proape zilnic cu inginerii Iosif Simon (şeful şantierului nr. 1), Aurel Florian (şefil şantierului nr. 2), cu maiştrii Iosif Molnar, Vasile Sipos, Gh. Vintilă, Va­lentin Kadar, cu şefii de bri­găzi Vasile Hoţa, Ioan Keresz­tes, Gh. Rácz, Alex. Nagy, Ioan Töves, cu un cuvînt, cu constructorii care au pus teme­lia şi au înălţat din beton, că­rămidă, lemn şi sticlă impună­torul şi frumosul cvartal. Fie­care locatar poartă cu sine sau îşi manifestă vizibil gestul de apreciere faţă de munca oame­nilor care, neîntrerupt, constru­iesc sub arşiţa soarelui de vară, în zilele şi nopţile răcoroase de primăvară şi toamnă, sub as­primea gerului de iarnă. In ori­ce anotimp, pe constructori îi întîlneşti pe schelele mişcătoa­re ale unui şantier, ridicînd cu m­inie lor aspre şi bătătorite zidurile calde ale unei clădiri în care apoi se mută tineri că­sătoriţi, oameni de diferite vir­­ste, cu copii, şi care simt căl­dura şi lumina locuinţelor noi. Dar construirea unei case, a unui bloc, a unui cvartal este rezultatul unei închipuiri şi munci febrile a arhitecţilor şi constructorilor, este suma nu numai a unor calcule ci şi su­ma unor eforturi conjugate în sensul ca, din beton, cărămidă, lemn, sticlă şi fier să se con­tureze un ansamblu arhitecto­nic în care elementele de fan­tezie şi artă să aibă darul de a înviora şi odihni ochiul. Acest lucru e posibil de realizat nu­mai atunci cind fantezia minţii agere a proiectantului se între­ce cu dibăcia şi iscusinţa în muncă a zidarului, mozaicaru­lui, dulgherului, cu un cuvînt a tuturor celor care fac din semnele planşelor clădiri mă­reţe. Elementele de fantezie ale muncii creatoare sunt contu­rate, şi sunt vizibile, în cvarta­lul Tudor Vladimirescu. El se desfăşoară, degajat, pe o parte şi alta a unui pîrîu flancat de ziduri din piatră, înscriindu-se ca un complement al decorului natural din împrejurimi. Imagi­naţia creatoare, plăsmuirile pro­iectanţilor şi constructorilor au creat parcă, folosind o gamă bogată de mijloace, o individua­litate proprie a ansamblurilor de blocuri. Această individuali­tate s-a realizat prin „jocul“ volumelor şi prin varietatea modului de tratare a faţadelor care au felurite culori şi nuan­ţe: cînd vii, dinamice, cînd do­­moale, pastelate. Sînt astfel îm­binate, incit privirea nu obo­seşte, ci, dimpotrivă, se animă sub impulsul optimist al culo­rilor. Cvartalul Tudor Vladi­mirescu îşi va împlini frumu­seţea definitivă atunci cînd constructorii vor da în primire ultima­ clădire, atunci cînd, pe terenurile răscolite acum de ro­ţile camioanelor şi buldozere­lor vor creşte iarba şi trandafi­rii, cînd pe toate aleile dintre blocuri va arde noaptea lumi­na albă a tuburilor de neon, cînd pe terenurile lor de joacă, copiii, cu zimbetul lor larg, se vor avînta in carusele, leagăne ■şi scrîncioabe. Casele, blocurile, cartierele şi in zilele noastre oraşele noi a­­duc şi amplifică bucurii. Se bucură locatarii şi în aceeaşi măsură, constructorii. Se bu­cură toţi cei ce construiesc socialismul pentru binele lor şi pentru prosperitatea continuă a patriei. C. CROITORU Recensămîntul animalelor domestice Intre 3 şi 10 ianuarie 1969, ca şi în anii precedenţi, se desfăşoa­ră recensămîntul animalelor do­mestice existente la data de 3 ia­nuarie 1969. Necesitatea efectuă­rii anuale a recensămîntului ani­malelor este impusă de importanţa pe care o prezintă ramura creşterii animalelor în producţia agricolă, în dezvoltarea întregii economii naţionale. Scopul principal al re­­censămîntului animalelor este însă de a se obţine date asupra numă­rului, structurii, precum şi a ra­selor animalelor de reproducţie şi a dinamicii creşterii efectivelor, a­­sigurîndu-se date detailate şi exac­te pentru fundamentarea planuri­lor, pentru întocmirea documente­lor şi studiilor economice. Deosebirea actualului recensă­mînt faţă de recensămintele din anii trecuţi constă în faptul că în acest an se înregistrează în plus, şi rasele animalelor de reproducţie la speciile taurine, porcine şi ovine. Recensămîntul are un caracter ge­neral, efectuîndu-se simultan în toate întreprinderile agricole de stat, cooperative agricole de pro­ducţie, gospodării ale populaţiei etc., de pe întregul teritoriu al ţării. Organizarea şi executarea lu­crărilor de recenzare revin comite­telor executive ale consiliilor popu­lare, care răspund de înregistrarea întregului efectiv de animale, de respectarea tuturor termenelor şi exactitatea datelor înscrise. îndru­marea metodologică a lucrărilor de recensămînt, centralizarea datelor pe judeţ şi pe ţară, revin organe­lor de statistică. Fac obiectul recensămîntului în­tregul efectiv de animale domestice existente la data de 3 ianuarie 1969, la: bovine, cabaline, porcine, ovine, caprine, măgari şi catîri, iepuri de casă, păsări, familii de albine precum şi rasele animalelor de reproducţie la speciile taurine, porcine şi ovine. Pentru a se cunoaşte situaţia e­­fectivului într-un moment dat, pentru a se evita dublele înregis­trări, s-a stabilit — aşanumitul — „moment critic“ al recensămîntu­lui. Aceasta practic înseamnă că datele ce se înregistrează în pe­rioada de 3—10 ianuarie se vor re­feri la:,situaţia existentă la 3 ia­nuarie 1969, ora 8 dimineaţa. Ast­fel, tineretul animal născut după 3 ianuarie 1969 nu se înregistrea­ză, în schimb animalele moarte sau sacrificate după această dată se vor înscrie în formulare. Comple­tarea formularelor de recensămînt în toate categoriile de gospodării particulare se face prin­ vizitarea lor şi prin numărarea obligatorie a animalelor în prezenţa unui mem­bru adult din gospodărie. In unităţile socialiste, înregistra­rea se face de către personalul a­­cestora (zootehnicieni şi contabili), recenzorului şef revenindu-i numai sarcina de a ridica formularele completate şi a verifica datele în­scrise, în prezenţa unui membru al comisiei comunale (orăşeneşti), a unui reprezentant al administra­ţiei şi a medicului veterinar sau zootehnicianul gospodăriei. In vederea recenzării întregului efectiv de animale existent la 3 ia­nuarie 1969 în ţară, se vor înregis­tra şi acele animale care în timpul recensămîntului se află în curs de transport pe C.F.R., autovehicule, pe drum sau aflate în munţi, la tîrguri etc. înregistrarea animalelor se face conform indicatorilor cuprinşi în formularele de recensămînt. In ca­zul în care la efectuarea controa­lelor se constată unele abateri de la instrucţiunile elaborate de Di­recţia Centrală de Statistică, comi­sia comunală (orăşeneşti, munici­pale) va lua imediat măsuri, pen­tru remedierea acestora la faţa lo­cului şi în prezenţa personalului în cauză, asigurîndu-se astfel stabili­rea celor mai reale date. La fel, va trebui acordată foar­te mare atenţie din partea specia­liştilor, cît şi din partea organelor tehnice judeţene asigurării în­registrării corecte a raselor de animale de reproducţie. Deter­minarea raselor pe gospodărie şi pe unităţi administrativ-teritoriale trebuie făcută cu multă grijă şi simţ de răspundere pentru ca a­­ceasta să prezinte situaţia reală de pe teren, o documentare ştiinţifică, un punct de plecare pentru lucrări de mare amploare în viitor. Cunoscînd importanţa deosebită a acestei lucrări, în realizarea sar­cinilor ce revin din Directivele Congresului al IX-lea al partidului în domeniul creşterii animalelor, este o datorie cetăţenească, a tu­turor oamenilor muncii din agri­cultură, să sprijine înregistrarea e­­fectivelor de animale, contribuind astfel la buna reuşită a acestei ac­ţiuni de mare­­importanţă. ADALBERT SZÉP şeful serviciului agricol de la Direcţia judeţeană de statistică Mureş ....Mmm ISlf­ 1­1 MUZEUL SATULUI DIN BUCUREŞTI (Foto: V. MOLDOVAN) Noi staţii ,Geton Prima staţie automată de tip „Geton“, pentru spălarea autotu­rismelor, instalată la Autoservice, lingă Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş, se bucură de aprecierea conducătorilor auto. Dat fiind faptul că prin folosi­rea acestei staţii se execută o spă­lare ireproşabilă, într-un timp re­cord (20 de minute), pentru a veni in sprijinul posesorilor de auto­turism© din oraşul Tg.-Mureş, cooperaţia meşteşugărească preco­nizează să se instaleze în acest an încă 2—3 asemenea staţii în prin­cipalele intersecţii din oraş, lingă staţiile „PECO“. In atelierul de pictură al Complexului de faianţă şi sticlă — Sighi­şoara. (Foto: Z. HARAGOS). 1 // VINERI, 3 IANUARIE TG.MUREŞ — Arta: filmul Becket (la orele 11, 14, 17, 20). Progresul: filmul Heroina. Se­lect: filmul Noaptea. Muncitoresc: filmul Do­sarul XII. Flacăra: filmul Hocus-pocus. Uni­rea: filmele Minunata călătorie a lui Nils Holgersson şi Loana. SIGHIŞOARA — Lumi­na: filmul Columna, seriile I—II. LUDUŞ — Flacăra: filmul Bela. SĂRMAŞ — Popular: fil­mul Alegere de asasini. Reghin — Patria: fil­mul Columna, seriile I—II. Victoria: filmul în­frângerea lui Alexandru cel Mare. TÎRNĂVENI Melodia: filmul Planeta maimuţelor. SO­VATA — Doina: filmul Frumoasele vacanţe SÎNGEORGIU DE PĂDURE - Popular f f'­mul Un hectar de cer. FÎNTÎNELE —. Patria' filmul Post sezon. MIERCUREA NIRAJULUI Nirajul: filmul Haine aproape noi. TEATRUL DE STAT din Tg.-Mureş, secţia «. la ora 20. „Fegyverbe! «M *‘A. *rme *' C°medte dl"mă H«­ TEATRUL DE STAT DE PĂPUŞI din Tg.­­Mureş secţia română, prezintă azi, la ora 1x, „Doi muşchetari şi Ileana Cosînzeana“. TELEVIZIUNE 35 — Actualitatea în agricultură; 17,50 Actualitatea în industrie; 38,05 — Pentru copii; 13,30 — Emisiune pentru tineret; 19,00 Telejurnalul de seară; 19,30 — Publicitate; 19,40 —­ Desene animate; 20,00 — Muzică populară românească; 20,30 — Teleglob. Mon­golia; 20,50 — Film artistic: Cascada diavolu­lui; 22,15 — Studioul muzical. Povestea in­strumentelor muzical: De la clavecin la pian (III); 22,45 — Telejurnalul de noapte. La Tuşnad a fost organizată cea de-a XX-a ediţie a „Cupei 30 Decembrie“ la patinaj viteză (ediţie jubiliară), la care au par­ticipat un număr de 54 de pati­natori din oraşele Tg.-Mureş, Braşov, Cluj, Bucureşti şi Mier­curea Ciuc. Cu toate că la Tg.-Mureş con­diţiile de antrenament pe gheaţă au fost minime, aproape inexis­tente, patinatorii de la clubul sportiv Mureşul au reuşit o fru­moasă performanţă prin cîştiga­­rea trofeului ediţiei jubiliare, la acest început de sezon la pa­tinaj. Iată clasamentul pe echipe: 1. Mureşul Tg.-Mureş 211 puncte; 2. Dinamo Braşov 119 puncte; 3. Agronomia Cluj 105 puncte; 4. Avîntul Miercurea Ciuc 72 puncte; 5. Dinamo Bucureşti 70 puncte; 6. C.S.M. Cluj 11 punc­te. In clasamentele generale pe primele locuri s-au clasat ur­mătorii: Copii, categoria a II-a: băieţi: Ladislau Focht (Mureşul); fete: Minela Bile (Agronomia Cluj); copii, categoria I: băieţi: Ştefan Szabó (Mureşul); fete: Adriana Pleşan (Mureşul). Juniori, categoria a II-a: bă­ieţi: Carol Gombos (Mureşul); fete: Elisabeta Takács (Mure­şul); categoria I: băieţi: Lau­­renţiu Căplescu (Dinamo Bra­şov); fete: Sanda Bărbulescu (Dinamo Bucureşti). Seniori: Andrei Okos (Dinamo Braşov); senioare: Crista Tra­dier (Dinamo Braşov). Zilele acestea s-a deschis pa­tinoarul din parcul „23 August“ din Tg.-Mureş, vizitat de un nu­meros public, format în cea mai mare parte de către tineri. Programul patinoarului este următorul: zilnic între orele 9— 12; 14—17; 18—21. înscrierile pentru cursul de învăţare a patinajului se fac zil­nic la­­ casieria patinoarului,­­si­tuată la sediul clubului sportiv Mureşul. La 2 ianuarie a. c. s-a deschis şi patinoarul Voinţa din cen­trul oraşului, care funcționează zilnic după următorul program: 10—13; 14—17; 18—21. PRONO expres" m­ak­etriofigea Sp­ecială pronoexpres din meref aU * eXtrase următoarele Extragerea I: 18, 36, 19. 6, 41, 34 1 ia­­nu-Extragerea a II-a: 9. 3, 31, 12 , 18 40 94 Extragerea a IlI-a: 28, 39, 37 9 1 Extragerea a IV-a: 17, 32, 21 43 5 Extragerea a V-a: 41 20 4 sfiV Extragerea a VI-a: 21 44 18 38 4 Extragerea a VII-a: * Extragerea a VIII-a: 30. 4 18. 24 9 Fondării03 a IX-a: 19- 15- 10- 41, 42, 21. 26. ond de premii: 4. 350.000 lei Centru pentru învăţarea­­ schiului la Tg.-Mureş Asociaţia sportivă Comerţul din Tg.-Mureş organizează înce­­pînd de sîmbătă 4 ianuarie 1969, ora 11, la fostul hipodrom din localitate, un centru de ini­ţiere pentru învăţarea schiului destinat copiilor. înscrierile se pot face la faţa locului, în ziua amintită, la antrenorul Alexan­dru Beck. IOAN PAUS

Next