Steaua Roşie, februarie 1969 (Anul 20, nr. 26-49)

1969-02-01 / nr. 26

Anul XXI. Nr. 26 (3.381) Sîmbătă, 1 februarie 1969 4 pagini, 80 bani IN ORAŞUL TÎRNĂVENI Biroul executiv al Consiliului orăşenesc al Frontului Unităţii Socialiste a analizat, în cadrul unei şedinţe de lucru, desfăşu­rarea campaniei electorale. Din informarea prezentată de tova­răşul Ironim Buda, prim-secre­­tar al Comitetului orăşenesc de partid, preşedintele ■ Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc şi preşedintele Consi­liului orăşenesc al Frontului U­­nităţii Socialiste, a reieşit că în cadrul oraşului au fost înregis­trate 83 de candidaturi, din care una pentru Marea Adunare Na­ţională, 9 pentru Consiliul popular judeţean şi 73 pentru Consiliul popular orăşenesc. La adunările pentru desemnarea candidaţilor Frontului Unităţii Socialiste au participat peste 12.000 de cetăţeni. Participanţii la discuţii, susţinînd candidatu­­l­ de, şi-au manifestat ataşamen­tul faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, au scos în evidenţă rea­lizările obţinute de la ultimele alegeri în domeniile economic, cultural-social şi edilitar-gospo­­dăresc, venind totodată cu pro­puneri pentru o cit mai bună gospodărire a oraşului. In aces­te adunări s-au făcut 18 propu­neri gospodăreşti. In această perioadă, sub în­drumarea Comitetului orăşenesc de partid, s-a desfăşurat o in­tensă activitate politică de ma­să. Astfel, au avut loc 56 expu­neri despre politica internă şi (Continuare în pag. a 3-a) i­anuarie 1969. Comuna Lunca Bradului, cuprin­­zind trei sate (Lunca Bradului, Neagra şi Să­­lard), înşiruite pe o parte şi alta a bătrinului Mureş pe o distanţă de circa 11 kilometri, prinset ca într-un cleşte de stin­­cile împădurite ale Călimanilor şi Gurghiului, cunoaşte în aces­te zile, ca şi întreaga ţară, fe­bra pregătirilor pentru alegeri. Forestieri din tată în fiu, locui­torii comunei intîmpina alege­­rile de la 2 martie, muncind cu însufleţire şi elan pentru a ob­ţine în acest an, anul celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei şi a pregătirilor Pentr­u Congresul al X-lea al P.C.R., noi si importante succese in toate domeniile de activitate. La monografia comunei s-a adăugat o filă nouă. Ea cxiprin­­de realizările din ultimii ani, dobîndite în sectorul de exploa­tare și în cel de industrializare a lemnului, in domeniul edili­­tar-gospodăresc, in creşterea nivelului de viaţă al locuitori­lor. Despre toate vor vorbi, cu prilejul întilnirilor, cei 43 de candidaţi ai Frontului Unităţii Socialiste desemnaţi pentru a­­legerile de deputaţi în Consiliul popular comunal. De altfel, toate aceste realizări sunt bine­cunoscute de cetăţenii comunei. Le văd şi le simt zi de zi; şi-au adus şi ei contribuţia la înfăp­tuirea lor. Văzind prezentul şi întreză­rind viitorul, oamenii privesc şi in urmă. Cei mai tineri cunosc doar prezentul, închipuindu-şi că aşa a fost din totdeauna. Ce­lor vîrstnici, în schimb, cu pă­rul încărunţit, le sint încă vii in minte vremurile apuse. In trecutul nu prea îndepărtat şi aici, pe Valea Mureşului, în leagănul străvechi al codrilor de conifere, ca şi în alte părţi din ţara noastră, era la ordinea zilei zicala „munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă în poartă“. „Aurul verde“ al mun­ţilor aparţinea lui Bánfi, Li­­manezi, Kemény sau Schwartz. A celor mulţi era doar munca istovitoare, sărăcia şi mizeria. P. POPŞOR (Continuare în pag. a 3-a) IMAGINEA SATULUI CONTEMPORAN Lunca Bradului — leagăn străvechi al codrilor de conifere Printre realizările din ultimii ani ale cetăţenilor din Lunca Bradului se înscrie şi localul cooperativei, cuprinzînd un magazin universal, unul de textile-încălţăminte şi un bufet. Organ al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R.şi al Consiliului popular judeţean provizoriu I I I I I EXPRESII ale grijii partidului şi guvernului pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii Intr-un interval de numai cî­­teva zile, două hotărîri ale Con­siliului de Miniştri aprobă gene­ralizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majora­rea salariilor în întreprinderile din ramurile industriei alimen­tare şi uşoare. In aceste hotă­­râri s inuncitorii, nicienii din aceste ramuri in­dustriale văd o nouă expresie a politicii partidului şi statului nostru de ridicare, sistematică a nivelului de trai al celor ce­­ muncesc şi în acelaşi timp un puternic stimulent în muncă pentru folosirea raţională a ca­pacităţilor de producţie şi a timpului de lucru, creşterea producţiei şi a productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie. Vizitînd cîteva întreprinderi din judeţul nostru, reporterii au consemnat satisfacţia unani­mă faţă de aceste măsuri. Re­dăm mai jos cîteva din aceste relatări. — Noul sistem de salarizare şi majorarea salariilor de care vom beneficia în curînd — ne spune inginerul dispecer Ioan Rusu de la Fabrica de zahăr din Tg.-Mureş, este manifestarea grijii partidului şi statului nos­tru pentru continua ridicare a nivelului de trai al creatorilor de bunuri materiale. Aceasta, pentru noi, tehnicienii cu răs­pundere ,­deosebaţi în organiza­rea şi conducerea procesului de producţie, constituie un stimu­lent puternic în munca de­­în­deplinire a sarcinilor de plan. Ne obligăm să organizăm mai bi­ne activitatea muncitorilor, să gospodărim mai raţional mij­loacele şi fondurile întreprinde­rii, să ridicăm gradul de exi­genţă faţă de producţie. Cu toa­te că perioada de remont care urmează va fi mai scurtă, am reuşit să ne organizăm mai bi­ne munca şi să obţinem ridica­rea calitativă a acesteia. Aceas­ta asigură intrarea la timp în campania de toamnă a fabricii cu întreaga capacitate. M. BARDASANU C. IOAN (Continuare în pag. a 3-a) mumim 13 Adunări generale ale salariaţilor EFICIENŢA MUNCII se bazează­­ pe competenţa şi operativitatea în stăpînirea instalaţiilor Energeticienii de la TERMO­CENTRALA DIN IERNUT , mi­nunaţi făuritori de forţă şi lumi­nă, au adăugat în activitatea anu­lui trecut încă o pagină de reali­zări remarcabile. Rezultatele me­reu mai bune pe care le obţin, a­­testă competenţa şi priceperea oa­menilor în transformarea energii­lor, a puterii aburului în miliarde de kWh. Adunarea generală a reprezen­tanţilor salariaţilor de la termo­centrală a constituit prilejul evi­denţierii rezultatelor anului trecut dar şi a analizei competente, cu răspundere şi exigenţă sporită, a măsurilor de îmbunătăţire a acti­vităţii în anul curent. In darea de seamă prezentată de ing. Mişu Kraft, preşedintele comitetului de direcţie, s-a arătat că în anul tre­cut prin efortul unit al întregului colectiv de energeticieni, au fost îndeplinite integral sarcinile de plan, că termocentrala ,,a pompat“ în sistemul energetic naţional e­­nergie electrică mai ieftină, după nevoile sporite ale consumatorilor. Prin reducerea continuă a consu­mului specific de combustibil, prin creşterea gradului de utilizare a pu­terii instalate cu 1.244 ore la blocul de 100 MW şi 250 de ore la blo­cul de 200 MW Termocentrala din Iernut a obţinut economii la pre­ţul de cost în valoare de 3,2 mi­lioane lei şi beneficii suplimentare de 1,6 milioane lei. Rezultatele puteau fi şi mai bu­ne, arăta vorbitorul, dacă în anul trecut comitetul de direcţie ar fi adoptat măsuri organizatorice şi economice mai eficiente care să fi asigurat îmbunătăţirea calităţii re­paraţiilor, o mai înaltă calificare a cadrelor în exploatare pentru în­lăturarea avariilor şi creşterea si­guranţei în exploatare. Trecînd la analiza sarcinilor în curs, ing. Mişu Kraft a arătat că comitetul de direcţie va promova în acest an metode noi, perfecţio­nate de organizare a producţiei ca­re să asigure menţinerea în func­ţiune a agregatelor în condiţii teh­nice optime şi ridicarea eficienţei întreprinderii prin extinderea pro­gramului calculatorului electronic, folosirea mai completă a datelor furnizate în luarea deciziilor şi stabilirea măsurilor de creştere a calităţii în exploatare a centralei. Rezultatul acestor măsuri va în­semna nu numai îndeplinirea sar­cinilor de plan şi obţinerea unor economii de 1,2 milioane lei ci şi baza realizării angajamentelor lua­te de a da economiei naţionale 100.000 kWh energie electrică pes­te plan. Chimistul Fodoreanu Cornel, preşedintele comitetului sindicatu­lui, a arătat că preocuparea de bază a colectivului de lucrători al termocentralei este în acest an fo­losirea integrală a capacităţii de producţie, creşterea indicilor de utilizare a instalaţiilor. Avem încă rezerve însemnate — arăta el — pentru ridicarea calităţii repara­ţiilor, pentru mărirea duratei de funcţionare a instalaţiilor, pentru reducerea consumului specific de căldură. — Nu este vorba numai despre folosirea utilajelor ci şi a forţei de muncă — a arătat Constantin Fră­­ţilă, inginer şef al sectorului elec­tric. Trebuie să recunoaştem că în ultimul timp au apărut carenţe pr- IOAN CISMAŞ (Continuare în pag. a 3-a) IN EDITURA POLITICA A APARUT NICOLAE CEAUSESCU Cuvîntare la Plenara Con­siliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor­­ Agricole de Producţie, 28 ianuarie 1969. Lucrarea a apărut într-un tiraj de masă. De la Cabinetul judeţean de partid Luni, 3 februarie a. c., la ora 18, se vor ţine cursurile UNIVERSITĂŢII SERALE DE MARXISM-LENINISM, SECŢIILE FILOZOFIE ŞI ISTORIE, la Cabinetul ju­deţean de partid, str. Lungă nr. 93. Conferinţa femeilor­­ din municipiul Tîrgu-Mureş Ieri, a avut loc Conferinţa feme­ilor din municipiul Tîrgu-Mureş, care a dezbătut darea de seamă privind activitatea desfăşurată­­ de Comitetul municipal al femeilor de la ultimele alegeri şi pînă in prezent, precum şi măsurile pen­tru atragerea femeilor la întrea­ga muncă de înflorire a societăţii, de dezvoltare a economiei muni­cipiului. In darea de seamă prezentată de tovarăşa Bib­u Margareta, preşe­dinta Comitetului municipal al femeilor, s-a subliniat creşterea contribuţiei comitetului la antrena­rea femeilor în activitatea so­cială. Pentru ridicarea în continuare a nivelului activităţii în rîndul fe­meilor — a arătat vorbitoarea — este necesară perfecţionarea con­tinuă a formelor şi metodelor de muncă. Participantele la discuţii au scos în evidenţă contribuţia femeilor la realizarea politicii partidului, activitatea lor în îndeplinirea sar­­cinilor economice, întărirea fami­liei , şi educaţiei copiilor. Au fost, de asemenea, amintite şi dezbătute problem© privind îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale femeilor, atragerea lor la mun­ca de înfrumuseţare şi gospodări­re a municipiului, au fost ini­ţiate o serie de măsuri privind o­­crotirea mamei şi copilului. Din noul birou al Comitetului municipal Tîrgu-Mureş al femeilor fac parte: Bilcu Margareta, pre­şedintă, Viskolcz Etelka, Szeder­fesi Ileana şi Stan Ana vicepreşe­dinte, și Singeorzan Aurelia, se­cretară. Masă rotundă pe tema: Cu ce ne prezentam la export Comisia judeţeană pentru răs­­pîndirea cunoştinţelor cultural-şti­­inţifice, Comitetul municipal pen­tru cultură şi artă şi Casa de cul­tură a sindicatelor din Tg.-Mureş au organizat o interesantă masă rotundă cu tema: ,,Cu ce ne pre­zentăm la export*. Participanţii au luat cunoştinţă despre preocupările care le au in acest sens marile întreprinderi din judeţul nostru cum ar fi: Ipro­­fil „23 August“ Tg.-Mureş, C.I.L. Reghin, Complexul de faianţă şi sticlă din Sighişoara sau Combi­natul chimic din Tîrnăveni. La discuţii au luat parte ing. Gheor­­ghe Gavrilă, ing. Emil Moldovan, Rozsa Ioan şi Păcuraru Mircea din partea întreprinderilor amin­tite. Masa rotundă a fost condusă de către Iuliu Damian, directorul ad­junct al Direcţiei judeţene de sta­tistică. Cultura forţată a crapului Specialiştii Inspectoratului pisci­col din Cluj aplică la scară indus­trială o nouă metodă de cultură forţată a crapului. Peştii adulţi sunt aclimatizaţi mai întîi cu apă ter­mală, în bazinele de la Felix, a­­poi li se injectează un hormon ca­re, încă în plin anotimp rece, îi determină să depună icrele. Tra­tate cu o substanţă fecundantă icrele eclozează mult mai repede, procentul de peştişori ieşiţi la via­ţă fiind de peste 10 ori mai mare decit în condiţiile reproducerii naturale. In cursul anului trecut au fost „fabricate“ pe această ca­le 81 milioane de puieţi de crap. Apa termală se utilizează pentru prima dată în ţara noastră la cul­tura forţată a crapului. Metoda permite obţinerea de peşti pentru consum încă din anul întîi de creş­tere şi o selecţie artificială a va­rietăţilor de crap fără solzi şi cu mare valoare alimentară. (Agerpres) Produse din sticlă şlefuită In acest an la întreprinderea Prodcomplex din Tg.-Mureş se­ va construi o nouă unitate destinată fabricării de obiecte din sticlă şle­fuită. De remarcat faptul că se vor putea realiza produse de o calitate superioară, mult solicitate atît pe piaţa internă cit şi la export. Pro­ducţia anuală ce se va realiza în unitate va ajunge la circa 12 mi­lioane lei. In pagina a 4-a: — MIŞCĂRI GREVISTE IN ITALIA — LUPTELE DIN VIETNAMUL DE SUD — DECLARAŢIA-PROGRAM A GUVERNU­LUI R.S. CEHOSLOVACE — REORGANIZAREA PORTURILOR BRI­TANICE — UNELE TENDINŢE DIN ECONOMIA S.U.A.­­ I I II Mîine concursul judeţean „SĂNIUŢA DE ARGINT“ Duminică, 2 februarie, are loc faza pe judeţ a concursului „Să­niuţa de argint“. La ea participă primii clasaţi la fazele pe munici­pii, pe oraşe şi pe liceele din me­diul rural. Cei care se vor clasa primii vor lua parte la faza repu­blicană ce se va ţine în zilele de 15—16 februarie la Poiana Braşov. Cîştigătorilor la faza pe judeţ li se vor înmîna fanioane şi premii în obiecte. ! LUNA­­­I CÂRTII ! ! LA SATE! Astăzi se deschide, în în­­treaga ţară, sub auspiciile Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă şi ale Uniu­nii Centrale a Cooperative­lor de Consum, cea de-a IX-a ediţie a tradiţionalei manifestări de masă „Luna cărţii la sate“. Această săr­bătoare a cărţii simbolizează pe de o parte, setea de cul­tură a locuitorilor de la sa­te, într-o epocă de profunde înnoiri spirituale, pe de altă parte, grija şi solicitudinea cu care partidul, statul nos­tru satisfac cerinţele şi pe plan cultural ale acestora, încadrată în acţiunile po­litice de masă ca se între­prind în campania electorală — eveniment deosebit de important în viaţa ţării — „Luna cărţii la sate“ îşi în­scrie pe agenda ediţiei din acest an obiective care înfă­ţişează în toată măreţia lor tabloul marilor cuceriri re­voluţionare ale societăţii noastre, al strălucitelor vic­torii dobîndite pe drumul în­floririi socialiste a patriei, sub conducerea partidului. Operele literare care pre­zintă imaginea României de azi, liberă şi înfloritoare şi care se ancorează în proble­matica satului, trebuie să-şi găsească o largă răspîndire în marea masă de ţărani cooperatori din comunele şi satele noastre. Mărirea vite­zei de circulaţie a cărţilor; sporirea numărului tuturor categoriilor de cititorii din lumea satelor; realizarea u­­nor legături directe între scriitori şi redactorii din e­­dituri şi cititorii din mediul sătesc, sunt cîteva din obiec­tivele a căror menire este să întărească legăturile intime, sufleteşti, ale cititorului cu cartea, să facă din lectură un act firesc,­ care să-i ne­tezească drumul spre cele mai frumoase şi mai folosi­toare creaţii ale minţii o­­meneşti. Aşadar, în centrul acestei manifestări de masă stă cartea şi cel ce benefi­ciază de binefacerile ei — cititorul. Pe baza planului de acţiu­ne întocmit de comisia ju­deţeană de organizare a „Lu­nii cărţii la sate“ se vor des­făşura în fiecare comună şi sat manifestări cu caracter cultural-educativ, care vor gravita în jurul acţiunii de popularizare şi difuzare a cărţilor româneşti, maghiare şi germane nou apărute şi a fondului de cărţi deja exis­tent în inventarul biblioteci­lor şi al magazinelor de desfacere. Simpozioanele, re­cenziile, concursurile şi se­rile literare, consfătuirile bibliotecarilor şi librarilor cu cititorii, expoziţiile tema­tice şi celelalte forme de răspîndire în masă a cuvîn­­tului scris îşi vor dovedi efi­cienţa numai dacă se vor solda, practic, cu sporirea numărului de cititori şi al cărţilor citite. De o deosebită atenţie se va bucura confruntarea scriitorilor şi redactorilor din edituri cu cititorii de la sa­te, întîlniri la a căror orga­nizare bibliotecile sunt che­mate să-şi aducă efectiv con­tribuţia. „Luna cărţii la sa­te“­­va constitui pentru nu­meroase „echipe“ de scrii­tori şi redactori un nou pri­lej de a cunoaşte realităţile satului socialist, de a urmări eficacitatea muncii lor de creaţie iar pentru cititorul, din ce în ce mai exigent, o tribună de la care îşi va spu­ne părerea cu privire la pro­ducţia editorială, la căile de pătrundere a acesteia în lu­mea satului. Sporirea numărului de difuzori voluntari, organi­zarea temeinică a expo­ziţiilor cu noutăţile edito­riale, a bazarurilor sunt mo­dalităţi hotărîtoare prin care putem asigura o bună difu­zare a cărţii în rindurile populaţiei rurale. Ceea ce dorim cu toţii, deci, este ca prin efortul conjugat al tuturor acestor factori să transformăm edi­ţia a IX-a a „Lunii cărţii la sate“ într-o acţiune deplin reuşită, pe măsura bunelor tradiţii cu care ne mîndrim. SOLOMON FRAŢILA director al Bibliotecii municipale Tîrgu-Mureş

Next